16,541 matches
-
acolo, dăruindu-le pentru această mânăstire satele unde a fost Minco, unde a fost cneaz Stan și satul de la iazul lor, sub Dumbrava Înaltă. La 18 februarie 1445, domnul întărea mânăstirii Humor satele pe care fii lui Oană vornicul le dăruiau mânăstirii anume: Vorniceni, sub Dumbrava Înaltă, Antilești și Părtești. La 27 septembrie 1445, domnul scutea de vamă două care, ce vor aduce pește de la Dunăre pentru mânăstirea Humor. Petru Aron, scutea la 20 ianuarie 1456 pe locuitorii din satul Părtești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atunci când era vorba de furtul unei fete. Nimeni nu avea voie să pescuiască în pârâiele de pe moșia mânăstirii sau să ia lemne din pădurile mânăstirii. Cei care încălcau această dispoziție urmau să plătească 10 ruble de argint. Ștefan cel Mare dăruia, la 30 august 1467, un obroc de 5 buți de vin pe an. La 11 septembrie 1467, Iurie Șerbici cu mama lui, Fedca, și cu sora lui, Anușca, dăruia Humorului un loc unde să își facă o prisacă și jumătate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dispoziție urmau să plătească 10 ruble de argint. Ștefan cel Mare dăruia, la 30 august 1467, un obroc de 5 buți de vin pe an. La 11 septembrie 1467, Iurie Șerbici cu mama lui, Fedca, și cu sora lui, Anușca, dăruia Humorului un loc unde să își facă o prisacă și jumătate din acel câmp, anume, Zlătăroia, dintre vadurile de sub Bohotin, mai sus de Nourești. La 25 aprilie 1475, Ștefan cel Mare întărește mânăstirii Humor “satele drepte și proprii ale acestei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a fi sfințită, la 15 septembrie 1466, Ștefan cel Mare cumpăra de la familia de boieri Babici satul Jivcovul de Sus, cu poienile, fânețele, izvoarele “și cu toate veniturile și hotarele care au ascultat de demult de acest sat”, și le dăruia bisericii sale. La 2 octombrie 1468, domnul cumpăra jumătate din satul Maneuți și îl dăruia mânăstirii Putna. Cumpără, apoi, nouă fălci și patru prăjini de vie, în dealul Hârlăului, din ocina dreaptă a unor locuitori din târg. În ziua în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Babici satul Jivcovul de Sus, cu poienile, fânețele, izvoarele “și cu toate veniturile și hotarele care au ascultat de demult de acest sat”, și le dăruia bisericii sale. La 2 octombrie 1468, domnul cumpăra jumătate din satul Maneuți și îl dăruia mânăstirii Putna. Cumpără, apoi, nouă fălci și patru prăjini de vie, în dealul Hârlăului, din ocina dreaptă a unor locuitori din târg. În ziua în care se împlineau 13 ani de la victoria asupra lui Petru Aron, domnul dăruia la 12
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și îl dăruia mânăstirii Putna. Cumpără, apoi, nouă fălci și patru prăjini de vie, în dealul Hârlăului, din ocina dreaptă a unor locuitori din târg. În ziua în care se împlineau 13 ani de la victoria asupra lui Petru Aron, domnul dăruia la 12 aprilie 1470, o cădelniță de argint aurit “întruchipare a Ierusalimului ceresc”. La 14 septembrie 1471, Ștefan cumpăra satul Bălcăuți și îl dăruia Putnei. De la neamul lui Tăbuci cumpăra la 25 aprilie satul Ostrița, cu moară, cu privilegiu de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
târg. În ziua în care se împlineau 13 ani de la victoria asupra lui Petru Aron, domnul dăruia la 12 aprilie 1470, o cădelniță de argint aurit “întruchipare a Ierusalimului ceresc”. La 14 septembrie 1471, Ștefan cumpăra satul Bălcăuți și îl dăruia Putnei. De la neamul lui Tăbuci cumpăra la 25 aprilie satul Ostrița, cu moară, cu privilegiu de la Alexandru cel Bun. La 3 septembrie 1473, domnul dăruia Putnei “morile noastre proprii, din târgul Siret” și un obroc de 12 buți de vin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aurit “întruchipare a Ierusalimului ceresc”. La 14 septembrie 1471, Ștefan cumpăra satul Bălcăuți și îl dăruia Putnei. De la neamul lui Tăbuci cumpăra la 25 aprilie satul Ostrița, cu moară, cu privilegiu de la Alexandru cel Bun. La 3 septembrie 1473, domnul dăruia Putnei “morile noastre proprii, din târgul Siret” și un obroc de 12 buți de vin în fiecare an. În anul în care are loc cea mai mare încleștare de forțe pentru apărarea independenței Moldovei, la 25 ianuarie 1476, Ignatie, zis
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
proprii, din târgul Siret” și un obroc de 12 buți de vin în fiecare an. În anul în care are loc cea mai mare încleștare de forțe pentru apărarea independenței Moldovei, la 25 ianuarie 1476, Ignatie, zis Iuga, marele vistier, dăruie Putnei satul Șirăuți, peste Prut, “o cădelniță și încă un chivot de argint aurit și încă o sută de zloți ungurești și doi cai buni”. La 1 iunie 1476, într-un nou document este pomenită dania lui Iuga, numai că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
soției noastre, pe numele ei Nastea și pentru copilul meu iubit, Mihul ceașnic, și pentru fiica mea dragă Sofia, zisă Soptea”. Iuga, marele vistier, era înrudit cu domnul, așa explicându-se faptul că a fost înmormântat la Putna. Satul Șirăuți, dăruit de Iuga mânăstirii Putna fusese cumpărat de la Mihăilă și de la Pițurcă, nepoții lui Dan Poiană, după cum reiese din privilegiul de întărire dat de Ștefan, la 11 februarie 1478. La 20 septembrie 1479, domnul schimbă “satele noastre proprii” Vereșcecanii, pe Siret
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bun, cu satul Jivcovul de Jos, pe Suceava, cu moara și cu vama ce se ia la Jivcov. Schimbul se face cu mitropolitul Moldovei. La 12 mai 1480, Ștefan cumpără o moară din satul Feredieni, care aparținuse Mitropoliei, și o dăruie Putnei. În 1468, domnul cumpărase și dăduse mânăstirii jumătate din satul Maneuți, dar la 7 martie 1487, Hărman și sora lui Marina, schimbă cu egumenul satul lor, Maneuți, pentru satul Șirăuți, pe care îl primesc de la Putna, plus 100 de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satul Șirăuți, pe care îl primesc de la Putna, plus 100 de zloți tătărești de la Ștefan cel Mare. La 15 martie 1488, Ștefan cel Mare cumpără jumătate din satul Vicșineț de la un neam, și cealaltă jumătate de la alt neam, și le dăruie satul Putnei. La 3 aprilie 1488, domnul dăruie Putnei pietrele de ceară din Târgul Siret, șase voștinari din Siret și morile domnești cu vama cea mică de la Jivcovul de Sus. Ștefan mai dăruia și “satul nostru propriu, anume Cozminul”. La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
plus 100 de zloți tătărești de la Ștefan cel Mare. La 15 martie 1488, Ștefan cel Mare cumpără jumătate din satul Vicșineț de la un neam, și cealaltă jumătate de la alt neam, și le dăruie satul Putnei. La 3 aprilie 1488, domnul dăruie Putnei pietrele de ceară din Târgul Siret, șase voștinari din Siret și morile domnești cu vama cea mică de la Jivcovul de Sus. Ștefan mai dăruia și “satul nostru propriu, anume Cozminul”. La 6 aprilie 1488, fiica lui Toader Prodan și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cealaltă jumătate de la alt neam, și le dăruie satul Putnei. La 3 aprilie 1488, domnul dăruie Putnei pietrele de ceară din Târgul Siret, șase voștinari din Siret și morile domnești cu vama cea mică de la Jivcovul de Sus. Ștefan mai dăruia și “satul nostru propriu, anume Cozminul”. La 6 aprilie 1488, fiica lui Toader Prodan și nepoata ei au dat domnului satul Greci, iar domnul le-a dat în schimb seliștea Grombotina, rămasă de la Vâlcea și de la cneaghina lui, Olga. Domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și “satul nostru propriu, anume Cozminul”. La 6 aprilie 1488, fiica lui Toader Prodan și nepoata ei au dat domnului satul Greci, iar domnul le-a dat în schimb seliștea Grombotina, rămasă de la Vâlcea și de la cneaghina lui, Olga. Domnul dăruie satul Greci mânăstirii Putna. La 14 octombrie 1489, Ștefan cel Mare cumpără satele Pogănești și Cătinești, pe care le dă în schimbul satului Toporăuți, pentru care mai dă 100 de zloți tătărești. Domnul dă satul Toporăuți fraților Stanciul, Ivanco și Isaico
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Botișani și Climăuți. Domnul le-a mai dat celor trei frați și satul Grigorești, cumpărat pentru 350 de zloți tătărești, și în plus 200 de zloți tătărești. După ce a cumpărat cele trei sate Frătăuți, Botășani și Climăuți, domnul le-a dăruit mânăstirii Putna. La 15 martie 1490, domnul întărește mânăstirii Putna 10 biserici cu popi din ținutul Sucevei: din Jivcovul de Jos, din Maneuți, din Voitin, din Bălcăuți, din Greci, din Botășani, iar din ținutul Cernăuților, din Cozmin, din Clișcăuți și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Putnei braniștea din jurul mânăstirii, fixându-i hotarele. Egumenul de la Putna avea dreptul de judecată asupra popilor, interzicânduli-se protopopilor sau vornicilor, oricărui mitropolit sau episcop, să se amestece în treburile mânăstirii. La 16 martie 1490, domnul cumpără satul Chișcăuți și îl dăruie mânăstirii. În aceași zi, domnul cumpără cinci fălci de vie și în schimbul lor obține de la călugării Moldoviței prisaca de la Bohotin, Comarna, pe care o dăruie ctitoriei sale “pentru sănătatea și mântuirea doamnei noastre Maria și pentru sănătatea și mântuirea copiilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se amestece în treburile mânăstirii. La 16 martie 1490, domnul cumpără satul Chișcăuți și îl dăruie mânăstirii. În aceași zi, domnul cumpără cinci fălci de vie și în schimbul lor obține de la călugării Moldoviței prisaca de la Bohotin, Comarna, pe care o dăruie ctitoriei sale “pentru sănătatea și mântuirea doamnei noastre Maria și pentru sănătatea și mântuirea copiilor noștri”. Domnul mai cumpără satul Măcicătății (Măcicătești) de la nepoții lui Jurj Stărostescul și ai lui Mihul Stărostescul, pe care îl dăruie Putnei. În aceași zi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Comarna, pe care o dăruie ctitoriei sale “pentru sănătatea și mântuirea doamnei noastre Maria și pentru sănătatea și mântuirea copiilor noștri”. Domnul mai cumpără satul Măcicătății (Măcicătești) de la nepoții lui Jurj Stărostescul și ai lui Mihul Stărostescul, pe care îl dăruie Putnei. În aceași zi, stareța Eufrosina și cu surorile de la mânăstirea Horodnic închină Putnei, mănăstirea lor. La 16 martie 1490, Ștefan cel Mare cumpăra satul Voitin de la copiii lui Hărman, nepoții lui Iațco, cu poiana unde a fost mânăstirea lor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mănăstirea lor. La 16 martie 1490, Ștefan cel Mare cumpăra satul Voitin de la copiii lui Hărman, nepoții lui Iațco, cu poiana unde a fost mânăstirea lor și “pământul cel vechi”, pe care aveau uric de la Alexandru cel Bun și-l dăruie Putnei. Mai dăruie 11 sălașe de țigani “din țiganii noștrii proprii pe care i-am adus din țara Basarabilor”. La 17 martie 1490, călugării de la Putna căpătau învoirea ca în primăvară și în toamnă să trimită câte trei care mari
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
16 martie 1490, Ștefan cel Mare cumpăra satul Voitin de la copiii lui Hărman, nepoții lui Iațco, cu poiana unde a fost mânăstirea lor și “pământul cel vechi”, pe care aveau uric de la Alexandru cel Bun și-l dăruie Putnei. Mai dăruie 11 sălașe de țigani “din țiganii noștrii proprii pe care i-am adus din țara Basarabilor”. La 17 martie 1490, călugării de la Putna căpătau învoirea ca în primăvară și în toamnă să trimită câte trei care mari după pește, scutite
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ivanco Levici și de la rudele acestuia, toți nepoții luui Hodco Costici, postelnicul, și ai lui Lev (Leu) și un loc în pustiu, de cealaltă parte a Podragăi. La 30 martie 1500, domnul întărea Putnei satele Verejani și Ciulinești și îi dăruia cinci sălașe de tătari. La 14 decembrie 1501, domnul cumpără satul Sinești, la Cârligătură, de la nepoții lui Ion Sinescul, mai cumpără și satul Onicicani, lângă Sinești, pe care le-a dăruit mânăstirii Putna. Cea mai mare danie, pe care Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul întărea Putnei satele Verejani și Ciulinești și îi dăruia cinci sălașe de tătari. La 14 decembrie 1501, domnul cumpără satul Sinești, la Cârligătură, de la nepoții lui Ion Sinescul, mai cumpără și satul Onicicani, lângă Sinești, pe care le-a dăruit mânăstirii Putna. Cea mai mare danie, pe care Ștefan cel Mare o face mânăstirii Putna, are loc în 2 iulie 1502. Domnul cumpără un loc în hotarul Boiștei, mai jos de gura Boiștei și până unde dă în iezerul Cerlenul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
loc, cu vama și dijma ce va ieși la acel iezer, Cerlenul. La 17 noiembrie 1502, domnul îi supune pe toți popii din satele mânăstirii Putna să asculte de acea mânăstire, și cu dare, și cu tot venitul. Îi mai dăruie mânăstirii în fiecare an, de la “ocna noastră de la Tortuș”, 150 de drobi de sare. Domnul face braniște în jurul mânăstirii, stabilind hotarul acesteia, călugării având dreptul să prindă pește acolo, să vâneze fiare și să pască vitele mânăstirii. La 2 februarie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
popii din satele mânăstirii, pietrele de ceară din Târgul Siretului, vama cea mică de pe Suceava, la Jivcov (Vicov), gloabele din satele mânăstirii, măjile de pește, fără să plătească vamă. Din cele 30 de sate, trei, Camenca, Tomești și Cupca fuseseră dăruite de Iurie Cupcici. Este vorba de satele care au format temeiul marelui domeniu al boierului Oană Cupcici, la Cupca aflându-se și curtea sa. Boierul Sima a dăruit mânăstirii satele Stroinți și Urvicoleasa, pentru care se judecase Crasnăș postelnicul cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]