14,224 matches
-
la 277 fabrici, ceea ce reprezintă o mică parte din cele 1533 întreprinderi mobilizate pentru lucru și mai ales din totalul celor aflate în întreaga țară (peste 10.000). Din cele de mai sus și ca încheiere a acestui capitol se desprind următoarele: CONCLUZIUNI ȘI PROPUNERI. Acțiunea de naționalizare economică s'a îndreptat în ultimul an exclusiv împotriva evreilor, ignorând pe ceilalți minoritari și străini. Această acțiune a creat o serie de situațiuni noi, unele aparente altele oculte, care trebuiesc identificate și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Stat, precum și pentru nevoile Armatei. În concluzie, de la data de 6 August 1941 până astăzi, evreii au fost întrebuințați numai în conformitate cu normele legale în vigoare. IV. Din experiența activității desfășurată până în prezent și ca încheiere a acestui capitol se desprind următoarele concluziuni și propuneri: Nevoia unității de direcție în ceea ce privește munca de interes obștesc a evreilor. Organul de direcție, în măsură a exercita această atribuțiune este Marele Stat Major. În această idee, Marele Stat Major propune următorul plan de activitate și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
scop, vor fi trimiși în judecata Curții Marțiale, pentru a fi sancționați potrivit Codului Justiției Militare. Până la judecată, în cazul când starea lor fizică nu-i împiedică, vor fi trimiși la muncă în detașamente exterioare. * * * Din cuprinsul prezentelor instrucțiuni se desprinde ideea descentralizării pe seama Corpurilor de Armată (Teritoriale) a tuturor chestiunilor referitoare la situația sanitară a evreilor. În consecință, aceste comandamente au întreaga răspundere, fiind obligate să exercite un control riguros asupra organelor în subordine și să ia măsuri represive în contra
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1947). 522 Alexandru C. Cuza (1857-1947), om politic și publicist român. Profesor la Facultatea de Drept a Universității din Iași, membru al Academiei din 1946, antisemit notoriu. În 1923 a înființat Liga Apărării Naționale Creștine (LANC), din care s-a desprins în 1927 gruparea condusă de Corneliu Zelea Codreanu ce a fondat Legiunea Arhanghelul Mihail. A condus din 1935 împreună cu poetul Octavian Goga Partidul Național Creștin și guvernul Goga-Cuza (decembrie 1937-februarie 1938). 523 Octavian Goga (1881-1938), poet și om politic român
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Coreea de Nord în război. Mai mult decît atît, se prea poate ca prin Vocea Americii, propaganda americană să fi promovat titoismul, însă politica economică a Washingtonului, fie că era vorba de embargo sau asistență, nu putea permite unui stat-satelit să se desprindă de dominația sovietică 663. Analizînd măsura în care Moscova domina țările din Bloc, Departamentul de Stat conchidea că România este statul "cel mai sovietizat dintre toți sateliții"664. Și întrucît promovarea titoismului nu mai părea un obiectiv viabil pe termen
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
analiștii aveau să-și dea seama că observațiile liderului român vizau Kremlinul 846. Cel de-al II-lea Congres s-a axat, de asemenea, pe economie. Gheorghiu-Dej dorea extinderea relațiilor cu Occidentul. El viza în special Statele Unite, cerîndu-le să se desprindă de "cercurile reacționare" și să accepte realitățile lumii postbelice 847. Chivu Stoica a vorbit despre schimbările economice. România nu îndeplinise obiectivele fixate de Primul Plan Cincinal. Aceasta se datora, parțial, noii direcții, dar și datoriilor României către Uniunea Sovietică. În
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
monument din apropiere, ridicat în memoria aviatorilor din primul război mondial 993. Programul de destalinizare al lui Gheorghiu-Dej avea încă un avantaj: nu numai că liniștea Moscova, dar ajuta la promovarea independenței României. Acest proces permitea implicit României să se desprindă de trecutul sovietic stalinist. La ședința Comitetului Central, Gheorghiu-Dej a continuat să evoce rolul României în înfrîngerea fascismului din 23 august 1944.994 El a avut îndrăzneala de a declara, în 1954, că PCR și armata sovietică au fost coeliberatorii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
renunțe la obiectivul economic național de a-și construi o industrie grea. La șase săptămîni de la ședința CC, Bucureștiul a semnat cîteva acorduri comerciale care arătau că Gheorghiu-Dej intenționa să pună în practică planurile economice ale țării fără a se desprinde de Uniunea Sovietică. La mijlocul lunii ianuarie, România a încheiat acorduri pentru mai mulți ani cu Franța, Italia și Austria, prin care țările occidentale se obligau să furnizeze României utilaje metalurgice și industriale 997. La sfîrșitul lunii, România a semnat un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
înduram dureri îngrozitoare, comparabile cu durerile de naștere, deși nu am avut un termen de comparație până nu m-am căsătorit și am avut primul copil. Doctorul se grăbea să ajungă acasă, așa încât mi-a scos copilul cu ajutorul unor instrumente, desprinzându-mi uterul de mușchii care-l susțineau. Din această cauză, aveam mereu o senzație de disconfort în zona inferioară a abdomenului, de la buric în jos. Femeile care au probleme cu aparatul genital știu despre ce este vorba, te doare totul
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
-ne întregul demers plecând de la premisa puterii cuvântului de aici și conceptul de logocrație în definirea universului social, nu cădem în capcana supralicitării forței logos-ului în crearea realității. Lumea nu este reductibilă la text, iar corolarul pe care îl desprindem din această credință de ordin zero este că realitatea națională, cu tot ce cuprinde ea, este, la rându-i, ireductibilă la textualitate. Fără a nega ori minimaliza importanța factorilor materiali care s-au conjugat pentru înfăptuirea statului-națiune românesc, lucrarea își
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a statului-națiune românesc. Demersul de față se situează în prelungirea eforturilor inițiate de L. Boia (1997) și M.-L. Murgescu (1999), care prin lucrările lor au desfăcut primele noduri ale împletiturii mitoistorice în care a fost țesută memoria istorică românească, desprinzând din aceasta principalele fire roșii în jurul cărora a fost brodată narativa istoriei naționale. Firele roșii ale conștiinței istorice românești au fost determinate ca fiind originile, continuitatea, unitatea, sinele românesc în raportul cu Ceilalți și conducătorul. Pe urmele lui Boia și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1983, p. 241). Catehismul religios acaparează din nou centrul de greutate în literatura didactică. Latina este reinstalată ca limbă oficială de predare în gimnazii și licee, în timp ce în școlile elementare continua să fie utilizată limba maternă. Câteva concluzii preliminare trebuie desprinse în acest punct al relatării, cu privire la procesul de etatizare a învățământului anterior confesional de către statul habsburgic. Reformele educaționale inițiate de împărăteasa Maria Tereza și continuate de Iosif al II-lea, deși pătrunse de spiritul iluminist, pot fi descrise ca punând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a potolit setea de răzbunare a romanilor, care au continuat să îi vâneze pe învinșii lor vrăjmași, "ca cu totul să concenească și să șteargă de pre fața pămîntului sămînța dăcească" (Maior, 1990, p. 14). Concluzia logică pe care o desprinde Maior din premisa exterminării dacilor este că "Dachia cu prilejul răsboiului Romanilor se deșertă cu totul de lăcuitori" (p. 14). Bărbații "ei în ei se omorîră", iar cei care nu se "fermecară" (otrăviră) după modelul rigăi lor Decebal, "cu mueri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de traverse centrale ale memoriei colective românești de către Mihail Kogălniceanu, care publică în 1837, la Berlin, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens. Mitul independenței este sădit de către Kogălniceanu în însăși începutul poporului român, care odată cu acesta se desprinde din paradigma purismului latinist al Școlii Ardelene, incluzându-i și pe daci printre strămoși. Kogălniceanu pleacă de la principiul solului (jus soli) în fixarea momentului cronogenetic al istoriei poporului român, în opoziție cu practica curentă a Școlii Ardelene de a privilegia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Viteazul devine Unificatorul mesianic al românimii, fiindu-i atribuită conștiința clară a naționalismului din spatele faptelor sale. Din lungul spațiu textual dedicat lui Mihai în Tomul al II-lea din Idee repede, merită reprodus in extenso concluziile finale pe care le desprinde Aaron la domnia lui Mihai Viteazul. Reproducerea câtorva pagini este justificabilă prin două rațiuni: i) textul original, publicat în 1837, este scris în limba română dar în alfabet chirilic, ceea ce îl face în mare parte inabordabil. În plus, opera lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Aaron în cel al istoriei Țării Românești. La nivelul literaturii didactice, panteonul național nu a fost încă supus unei operațiuni de unificare, ci continua să existe în variante regionale, fiecare principat construindu-și propriul ansamblu de figuri eroice. Așadar, putem desprinde concluzia generală că, în ciuda postulării unei origini etnice comune și a conștiinței unității etnice a românimii, avem încă de a face cu gestiuni separate ale trecutului. Manualele de istorie din această primă generație de cărți școlare specializate în abordarea trecutului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
i) unitatea organizării învățământului în statul român; ii) unitatea conținutului programei; iii) unitatea școlii elementare rurale cu cea urbană în privința curriculei; b) gratuitatea învățământului; c) egalitatea de sex în materie de educație publică; d) etatizarea învățământului, în sensul că legea desprinde educația de sub tutela bisericii, favorizând și o laicizare a conținutului educativ (cf. Manolache și Pârnuță, 1993, p. 224). Sub auspiciile legislative consacrate în 1864, rețeaua școlară a continuat să se expandeze și să cuprindă un contingent din ce în ce mai numeros din populația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și trebue decĭ studiat în întregimea luĭ, de și este îmbucătățit politicește, adecă împărțit sub maĭ mult stăpânirĭ. De aceea istoria Românilor va cuprinde expunerea destinelor, prin care a trecut întregul grup al Latinilor răsăriteni (Xenopol, 1897, p. 10). Citatul desprins din manualul lui Xenopol sintetizează în același paragraf unitatea etnico-lingvistică și cutumiară a poporului român, unitatea sufletească și morală, unitatea de destin istoric, precum și aspirațiile spre întregirea politică a corpului românesc despicat în numeroase stăpâniri. După ce vom urmări procesul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ancestrală, care a luat ființă imediat după retragerea aureliană. În configurația spirituală a poporului român, Heliade subliniază chintesența ortodoxă a creștinismului românesc. Păgânitatea Romei este constrastată cu spiritualitatea Constantinopolului, care a simbolizat farul creștinismului în întreaga orientalitate. Concluzia care se desprinde este că " Lumina nu vine de quât dela Rĕsărit. Dela Appus nu vin de quât tempeste și întunerecul" (Heliade, 1861, p. 46). Ortodoxismul este matricea spirituală a românității, creștinismul răsăritean fiind instalat definitiv ca principală axă identitară în imaginea despre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rară și însuș Traian a luat măsura, ca din Italia să nu se mai trimeată colonii" (p. 16). Același lucru este menționat, invariabil, în toate volumele consultate: "Colonii nu erau din Italia, afară de prea puține cazuri" (Tafrali, 1935, p. 53). Desprinzând încă o foiță a nobilității poporului român, Floru menționează că "mulți coloniști veniau din țările vecine cu Dacia, din Iliria, din Panonia, din Tracia, apoi din țări mai îndepărtate ca Galia, Egipt, mai ales din Asia" (Floru, 1923, p. 17
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în sine cât mai deplin" (ibidem, p. 40). Neîndoielnic, la baza tipului național românesc stă modelul dumnezeesc etern al ortodoxiei aceasta este teza axială a întregului volum. "Națiunile sunt [...] eterne în Dumnezeu" (ibidem, p. 44), premisă majoră din care se desprinde cu necesitate logică concluzia eternității românești. Această sarcină conclusivă a fost preluată de M. Eliade (1990, II) [1935], în paginile articolului cu titlu sugestiv, "România în eternitate" (pp. 127-129). Mai puțin dogmatic decât Stăniloae, dar compensând prin credința în posibilitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să îndure firea omenească, prin drumul ei cel lung de veacuri (un mileaniu de năvăliri). Ea sădi în inima Românului răbdarea, răbdarea de mucenic până la clipa mântuirii (Constaninescu, 1928, p. 57). Dintr-un alt pasaj, la fel de tensionat emoțional, pot fi desprinse temele excepționalismului românesc, martirologia românească, tragismul destinului național sau pe cea a blestemului istoriei românești: Istoria poporului nostru cuprinde dintre cele mai dramatice întâmplări care au atins vreodată o grupare omenească. Așezat într-o regiune vitregă a Europei, unde numai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în materie de psihologia convertirii. Drept care ne vom mărgini la a continua pe linia explorării imaginarului politic, redând conținutul ideilor care s-au ipostaziat doctrinar sub forma hervéismului: antipatriotism socialist, antimilitarism național, sindicalism antipatriot. Două sunt sursele din care vom desprinde concepția antipatriotică a hervéismului: diatriba expusă în paginile cărții Leur Patrie (rom. Patria lor), publicată în 1905 și tradusă în engleză sub titlul My Country, Right or Wrong (1910); și discursul de apărare desfășurat sonor în fața juriului la procesul intentat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
intensifică progresiv, atingând cote maxime spre sfârșitul anilor '80. Prefacerile memoriei istorice românești oglindesc evoluțiile de ordin politic. Cea mai remarcabilă mutație o reprezintă re-naționalizarea memoriei românești după ce în prima fază a socialismului fibra națională a fost pe de-a-ntregul desprinsă din înțelegerea istorică a trecutului poporului român. Memoria istorică românească a devenit din "națională în formă, socialistă în conținut", "națională în formă, naționalistă în conținut", deși a păstrat și un puternic element socialist. Viziunea naționalistă care a dominat spiritul istoriografic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și elevii care exprimă aceeași atitudine favorabilă perioadei actuale. În schimb, între profesorii percepuți a fi "nostalgici" și elevii cu atitudini de pozitivare a perioadei comuniste există o suprapunere atitudinală de doar 62,8 la sută. Două concluzii pot fi desprinse în urma examinării acestor date. Conchidem, mai întâi, că transmiterea atitudinilor favorabile ordinii actuale este mai facilă decât transmiterea de atitudini favorabile perioadei comuniste. Câteva nuanțări trebuie aduse acestei concluzii. După cum arată J. Glass, V.L. Bengtson și C.C. Dunham (1986) într-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]