16,549 matches
-
și Responsabilitate în Educație (CARE). Scopul atelierelor a fost să testeze curiozitatea față de jurnalism a copiilor și adolescenților, care își vor putea publica primele articole în cadrul site-ului curteașcolii.totb.ro. Acest site a fost special creat în cadrul proiectului editorial Jurnalist în curtea școlii, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Cei 15 elevi care au participat la atelierele de jurnalism cetățenesc susținute în septembrie și octombrie la CARE Café provin de la școlile 136 și 147 din cartierul Ferentari, respectiv de la Colegiile
15 elevi din București, „Jurnaliști în curtea școlii” () [Corola-website/Science/296039_a_297368]
-
început să aducă în discuție drepturile femeilor. Copiii de la Clubul de Educație Alternativă din Ferentari ne-au dat tuturor o lecție importantă despre maturitatea care nu ține cont de vârstă.” Dincolo de diferențele dintre copiii și adolescenții care au participat la Jurnalist în curtea școlii, dezinteresul față de felul în care se face presa actuală în România s-a dovedit aproape unanim. Dacă în primă instanță, mulți dintre copiii răspundeau că jurnalistul este acea persoană care ia interviuri vedetelor și politicienilor, întâlnirile cu
15 elevi din București, „Jurnaliști în curtea școlii” () [Corola-website/Science/296039_a_297368]
-
vârstă.” Dincolo de diferențele dintre copiii și adolescenții care au participat la Jurnalist în curtea școlii, dezinteresul față de felul în care se face presa actuală în România s-a dovedit aproape unanim. Dacă în primă instanță, mulți dintre copiii răspundeau că jurnalistul este acea persoană care ia interviuri vedetelor și politicienilor, întâlnirile cu invitații atelierelor - fotojurnalista Ioana Moldovan, documentaristul Vlad Petri, activistul Ionuț Ruscea și regizoarea Vera Ion - au nuanțat definiția jurnalistului. Cu toate acestea, aproape niciunul dintre ei nu a putut
15 elevi din București, „Jurnaliști în curtea școlii” () [Corola-website/Science/296039_a_297368]
-
unanim. Dacă în primă instanță, mulți dintre copiii răspundeau că jurnalistul este acea persoană care ia interviuri vedetelor și politicienilor, întâlnirile cu invitații atelierelor - fotojurnalista Ioana Moldovan, documentaristul Vlad Petri, activistul Ionuț Ruscea și regizoarea Vera Ion - au nuanțat definiția jurnalistului. Cu toate acestea, aproape niciunul dintre ei nu a putut oferi inițial un nume de jurnalist român, excepție făcând câțiva prezentatori de emisiuni TV. Principalele motive pentru care elevii participanți susțin că nu urmăresc presa românească sunt lipsa subiectelor reprezentative
15 elevi din București, „Jurnaliști în curtea școlii” () [Corola-website/Science/296039_a_297368]
-
interviuri vedetelor și politicienilor, întâlnirile cu invitații atelierelor - fotojurnalista Ioana Moldovan, documentaristul Vlad Petri, activistul Ionuț Ruscea și regizoarea Vera Ion - au nuanțat definiția jurnalistului. Cu toate acestea, aproape niciunul dintre ei nu a putut oferi inițial un nume de jurnalist român, excepție făcând câțiva prezentatori de emisiuni TV. Principalele motive pentru care elevii participanți susțin că nu urmăresc presa românească sunt lipsa subiectelor reprezentative pentru interesele lor și caracterul negativist al conținutului promovat. ”Nu-mi place [presa] fiindcă prea prezintă
15 elevi din București, „Jurnaliști în curtea școlii” () [Corola-website/Science/296039_a_297368]
-
reprezentative pentru interesele lor și caracterul negativist al conținutului promovat. ”Nu-mi place [presa] fiindcă prea prezintă oameni care-și omoară familiile, violează fete și fac lucruri rele,” a spus Ionuț (13 ani). Printre temele față pe care elevii de la Jurnalist în curtea școlii s-au arătat interesați să le trateze se numără plictiseala în școli, neadecvarea sistemului de învățământ la nevoile lor și violența profesorilor, a părinților și a colegilor - bullying-ul fiind invocat adesea de copiii de la școlile generale. De
15 elevi din București, „Jurnaliști în curtea școlii” () [Corola-website/Science/296039_a_297368]
-
susține că se aliniază câtorva lupte de interese din interiorul sferei formale a politicii; mai mult, foști promotori locali ai neoliberalismului, câțiva profitori de carieră ai industriei agențiilor de dezvoltare și alți colonizatori ai ideologiilor dominante - nu în ultimul rând jurnaliști ai industriei culturale centrale - s-au proțăpit cu gura mare în fața marșului public al luptei anticorupție. Discursul lor liberal rămâne unul despre eliminarea merelor stricate, însoțit de apărarea clientelară a „capitaliștilor buni, profesioniști” și personalizarea hollywoodiană a procesului; în mod
NU Tranziției 2.0: Recompoziția socială, decolonizarea și transautonomismul (fragment) () [Corola-website/Science/296056_a_297385]
-
Copii și adolescenți, participanții la ”Jurnalist în curtea școlii” și-au luat rolul foarte în serios și au scris, personal și implicat, povești reale despre problemele de care se izbesc, dar și despre soluțiile pe care le găsesc. Articolele rezultate în urma atelierelor organizate de Think Outside
Elevii jurnaliști scriu despre problemele din jurul lor () [Corola-website/Science/296051_a_297380]
-
personal și implicat, povești reale despre problemele de care se izbesc, dar și despre soluțiile pe care le găsesc. Articolele rezultate în urma atelierelor organizate de Think Outside the Box sunt publicate pe curteașcolii.totb.ro, prima publicație online dedicată elevilor jurnaliști din România.” După mine, problema majoră pe care o întâlnesc elevii în școli e plictiseala. Plictiseala pornește de la profesorii care de cele mai multe ori nu știu să predea și care îi acuză în schimb pe elevi de dezinteres și neseriozitate. Țin
Elevii jurnaliști scriu despre problemele din jurul lor () [Corola-website/Science/296051_a_297380]
-
susține că se aliniază câtorva lupte de interese din interiorul sferei formale a politicii; mai mult, foști promotori locali ai neoliberalismului, câțiva profitori de carieră ai industriei agențiilor de dezvoltare și alți colonizatori ai ideologiilor dominante - nu în ultimul rând jurnaliști ai industriei culturale centrale - s-au proțăpit cu gura mare, în fața marșului public al luptei anticorupție. Discursul lor liberal rămâne unul despre eliminarea merelor stricate, însoțit de apărarea clientelară a „capitaliștilor buni, profesioniști” și personalizarea hollywoodiană a procesului; în mod
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
să spargem geamuri împreună (la figurat, nu mai am vîrsta aia din păcate). Nu ies nici pentru socializare, deși am unii prieteni în zonă artistică. „Culturalii” sînt previzibili și plicticoși, ca orice breaslă cu extensii publice (să-i vedeți pe jurnaliști sau pe bancheri, mori!...). Piese de-ale Gianinei Cărbunaru sau Bogdan Georgescu mi-au dat totdeauna senzația de comunitate și de gașcă la care m-aș putea băga și eu cu cîte ceva, un text de susținere, o critică, o
Tinerețe fără bătrânețe () [Corola-website/Science/295620_a_296949]
-
vedeam) și îmi spune: „Tu cu cine ești? Ești și cu PDL, și cu USL, și cu homosexualii, cu Noua Dreaptă? (filmasem la un miting Noua Dreaptă și la Marșul Diversității - n.m.) Du-te acolo (în apropierea trotuarului) unde stau jurnaliștii adevărați!”. Chiar dacă nu mi-am propus să fiu un „jurnalist adevărat”, îmi era indicat locul unde trebuie să stau și de unde să filmez. Filmarea (documentarea) intră în categoria acceptare / neacceptare de către instituțiile statului, asemeni felului în care puterea se raportează
Reprezentări vizuale ale protestelor din 2012: “Tu cu cine eşti?” () [Corola-website/Science/295619_a_296948]
-
cu PDL, și cu USL, și cu homosexualii, cu Noua Dreaptă? (filmasem la un miting Noua Dreaptă și la Marșul Diversității - n.m.) Du-te acolo (în apropierea trotuarului) unde stau jurnaliștii adevărați!”. Chiar dacă nu mi-am propus să fiu un „jurnalist adevărat”, îmi era indicat locul unde trebuie să stau și de unde să filmez. Filmarea (documentarea) intră în categoria acceptare / neacceptare de către instituțiile statului, asemeni felului în care puterea se raportează la spațiul protestatar. Tot așa cum locul în care protestezi este
Reprezentări vizuale ale protestelor din 2012: “Tu cu cine eşti?” () [Corola-website/Science/295619_a_296948]
-
trebuie arătate”. Puterea se legitimează prin imaginea pe care o promovează - statul care apără cetățenii, integritate etc. Imaginile care semnalează abuzuri, care arată o altă fațetă a statului opresiv sunt cele care deranjează, care provoacă reacții. În momentul violențelor, atunci când jurnaliști sau oameni care filmează sunt prezenți, comportamentul jandarmilor e „în ton cu legea”. Atunci ei sunt atenți și conștienți de puterea pe care o reprezintă media. De multe ori, când confruntările au avut loc în afara unghiurilor acoperite de camerele de
Reprezentări vizuale ale protestelor din 2012: “Tu cu cine eşti?” () [Corola-website/Science/295619_a_296948]
-
regizor de film porno, oare ar mai fi încă în viață astăzi? Război - total, necruțător, civilizat Cu prilejul atrocităților de la Paris, de la Charlie Hebdo - așa cum nu o făcuseră însă când Michael Moore a fost ținta unor atacuri în toată presa - jurnaliștii au răspuns apărînd cu înflăcărare dreptul de a ofensa. Sau cel puțin așa ar trebui să credem. Intervievatorul de la The Daily Telegraph, Allison Pearson, a scris: „Cei care au murit ieri au murit pe frontul unui război între civilizații. Îi
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
declarat contra civilizației”. Joan Smith a scris în The Guardian: „Mi‑e rău și frică. Am scris toată ziua cu lacrimi în ochi. Nu cred că doar eu reacționez așa la masacrul de la Charlie Hebdo, care este un atac contra jurnaliștilor și a libertății de exprimare”. Roger Cohen de la New York Times a scris pe Twitter: „Tremur de mînie în urma atacului asupra Charlie Hebdo. Este un atac împotriva lumii libere. Întreaga lume liberă ar trebui să răspundă, fără milă”. Tendința occidentală de
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
această violență și ce formă ar trebui să ia?”. Sylvain Attal, redactor pentru publicațiile online la postul de televiziune France 24, i-a răspuns: „Reacția trebuie să fie necruțătoare și să respecte legea. Punct!” Și cu asta, basta cu discuția. Jurnalistul american Geraldo Rivera, moderator la talk‑show‑urile de pe Fox News, a dat un răspuns la fel de aiuritor: „Extremiștii francezi spun că se înrolează în Jihad și sunt dispuși să‑și dea viața pentru cauză. Ar trebui să le îndeplinim dorința
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
au rănit alte 21 de persoane: „Atacul NATO împotriva Al‑Jamahiriya și instalațiilor sale este regretabil. Presa nu ar trebui să fie vizată în acțiunile militare. În Rezoluția 1738 (2006), Consiliul de Securitate al ONU condamnă actele de violență împotriva jurnaliștilor și a personalului mass‑media în situații de conflict”. Și de această dată, NATO a confirmat faptul că atentatul fusese deliberat: „Distrugerea expresă a acestor importante antene de satelit va reduce capacitatea regimului de a oprima civilii, cruțînd totodată infrastructura
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
Jazeera comunicase autorităților americane localizarea exactă a sediului său în Kabul. În aprilie 2003, un raid aerian american a bombardat biroul din Bagdad al postului Al‑Jazeera și a ucis un cameraman. În 2005, The Guardian cita Federația Internațională a Jurnaliștilor (FIJ): „Informații privind faptul că George Bush și Tony Blair au discutat un plan de a bombarda Al‑Jazeera confirmă îngrijorarea că atacul SUA de la Bagdad, pe 8 aprilie [2003], a fost îndreptat în mod deliberat împotriva presei”, a declarat
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
a răspuns că asta ar putea fi o problemă. Nu există nicio îndoială asupra intenției lui Bush - și nici o îndoială că Blair nu era de acord”. La fel, vara trecută, în timpul unui atac fulger în Gaza, Israelul a ucis 17 jurnaliști. O anchetă condusă de Human Rights Watch a ajuns la concluzia că atacurile israeliene asupra jurnaliștilor sunt una dintre numeroasele „încălcări vădite” ale dreptului internațional. Într‑o scrisoare publicată în 2012 de New York Times, locotenent‑colonelul Avital Leibovich, purtătoarea de
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
Bush - și nici o îndoială că Blair nu era de acord”. La fel, vara trecută, în timpul unui atac fulger în Gaza, Israelul a ucis 17 jurnaliști. O anchetă condusă de Human Rights Watch a ajuns la concluzia că atacurile israeliene asupra jurnaliștilor sunt una dintre numeroasele „încălcări vădite” ale dreptului internațional. Într‑o scrisoare publicată în 2012 de New York Times, locotenent‑colonelul Avital Leibovich, purtătoarea de cuvînt în relația cu presa străină a armatei israeliene (IDF), a scris: „Acei teroriști cu camere
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
scris: „Acei teroriști cu camere de luat vederi și carnete pentru notițe în mîini nu se deosebesc cu nimic de camarazii lor care trag cu rachete asupra orașelor israeliene și deci nu se pot prevala de drepturile și protecția acordată jurnaliștilor legitimi”. „Îmi pare rău dacă v‑am jignit cumva” Aaronovitch a avertizat că, „oricît de îngrozitoare” ar fi, atacurile asupra libertății de exprimare în Occident „au fost, în general, acțiuni neorganizate ale unor indivizi singuratici”, în timp ce atacurile de la Paris par
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
oricît de îngrozitoare” ar fi, atacurile asupra libertății de exprimare în Occident „au fost, în general, acțiuni neorganizate ale unor indivizi singuratici”, în timp ce atacurile de la Paris par să fi fost organizate. Ce să mai spunem, așadar, despre atacuri letale asupra jurnaliștilor, comise, nu de un grup de fanatici religioși, ci de guverne alese în mod democratic? În acest context, comentariile presei corporatiste despre masacrul de la Charlie Hebdo sună ca o imensă ironie și ipocrizie. The Telegraph comenta : „Demonstrațiile de la Paris ne
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
scade simțitor atunci cînd „ai noștri” bombardează televiziunea sîrbă și libiană sau cînd e vorba de amenințări cu moartea împotriva unor realizatori progresiști de film din SUA. Redacțiile presei coroporatiste din SUA și din Marea Britanie varsă mai puține lacrimi pentru jurnaliștii sîrbi, libieni sau palestinieni. The Guardian a mai adăugat: „A șoca implică și riscul de a jigni. Dacă există un drept la libera exprimare, acesta trebuie să includă așadar dreptul de a jigni. Orice societate care ia în serios libertatea
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
că și palestinienii îndură enorm de multe suferințe din partea evreilor”. Această declarație de domeniul evidenței, exprimată la urma-urmei într-un chip mai mult decît ponderat, a provocat firește o avalanșă previzibilă de proteste și de apeluri pentru demiterea lui Willcox. Jurnalistul s-a potolit instantaneu : „Scuze sincere pentru orice ofensă cauzată de o întrebare prost formulată într‑un interviu în direct de la Paris ieri - a fost cu totul neintenționată”. Un purtător de cuvînt al BBC i-a mai și pus capac
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]