15,061 matches
-
inimă și literatură. S-a numărat între conducătorii Revoluției din 1848, ca membru în delegația Brașovului la Adunarea de la Blaj, în mai 1848. Poemul său "Un răsunet", scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios ("Din sânul maicii mele"), poem denumit ulterior Deșteaptă-te, române!, a devenit imn revoluționar - fiind numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor”. În 1990 "Deșteaptă-te, române!" a devenit imnul de stat al României. După Revoluția de la 1848 Mureșanu a muncit ca traducător la
Andrei Mureșanu () [Corola-website/Science/297433_a_298762]
-
li se adaugă și elitele orașelor, care s-au îmbogățit din comerț sau cămătărie. Portretele donatorilor și sculpturile funerare exprimau conștiința propriei valori. Ordinele căalugărilor cerșetori propovăduiau cultul Fecioarei Maria. Alături de Judecata de Apoi și de întruparea lui Hristos, figura Maicii Domnului a devenit o temă centrală. Din secolul XIV, numărul sculpturilor "rondebosse" a crescut. Începând din secolul XII, în urma cruciadelor, elementele stilistice din arta bizantină și din tradiția clasică au ajuns în centrul și sudul Europei. Mozaicurile bizantine erau foarte
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
intensive, la 28 decembrie 1973, Drochia devine oraș de subordonare raională. În anul 1988 un grup de orășeni a inițiat mișcarea de construcție a unei biserici noi, ca peste zece ani visul drochienilor să se împlinească. În prezent Catedrala Adormirea Maicii Domnului, adevărată capodoperă a arhitecturii sacre, domină peisajul urban. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: În orașul Drochia activează circa 1.884 agenți economici, cea mai mare parte dintre ei activează în calitate de persoane fizice. Numărul agenților economici
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
instituțiilor culturale este formată din 2 biblioteci publice, 2 case de cultură, școala muzicală și școala de pictură. Orașul dispune de televiziune locală „Almaz” și două publicații periodice - „Glia drochiană” și „Etalon”. Un adevărat monument de artă este Catedrala Adormirea Maicii Domnului, construită între anii 1988-1998. Drochia este cunoscută pentru o seamă de monumente de cultură și spiritualitate cum e Catedrala Adormirea Maicii Domnului care se înalță pe o înălțime la una dintre intrările orașului, care este pictată de un mare
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
locală „Almaz” și două publicații periodice - „Glia drochiană” și „Etalon”. Un adevărat monument de artă este Catedrala Adormirea Maicii Domnului, construită între anii 1988-1998. Drochia este cunoscută pentru o seamă de monumente de cultură și spiritualitate cum e Catedrala Adormirea Maicii Domnului care se înalță pe o înălțime la una dintre intrările orașului, care este pictată de un mare pictor roman Petre Achițenie, monumentul Marelui Poet Național Mihai Eminescu de lângă liceul cu același nume, bustul lui Ștefan cel Mare și Sfânt
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
În structura cheltuielilor în ultimii ani nu s-au observat modificări esențiale, cu excepția faptului că au crescut considerabil resursele financiare alocate pentru gospodăria comunală: de la 150 mii lei în anul 2000 la 240 mii lei în anul 2002. Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia este unicul lăcaș sfânt din Basarabia pictat de marele maestru, pictorul român, Petre Achițenie. În broșura "Catedrala Adormirea Maicii Domnului", care a fost oferită publicației Flux de preotul bisericii, se menționează că cea mai mare distincție pentru
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
gospodăria comunală: de la 150 mii lei în anul 2000 la 240 mii lei în anul 2002. Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia este unicul lăcaș sfânt din Basarabia pictat de marele maestru, pictorul român, Petre Achițenie. În broșura "Catedrala Adormirea Maicii Domnului", care a fost oferită publicației Flux de preotul bisericii, se menționează că cea mai mare distincție pentru locuitorii orașului Drochia rămâne a fi această catedrală - un minunat obiect arhitectonic, adevarată capodoperă a picturii sacre, obiect de artă, care înfrumusețează
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
localitate este menționată ca târg, adică oraș comercial. În această perioadă orașul devine și reședință a Hanatului Crimeei. Pe la mijlocul anilor '60 ai sec. XVIII, la Căușeni se află una din reședințele mitropolitului Proilaviei, cu aportul căruia se restaurează Biserica Adormirea Maicii Domnului. În anii 1806-1812 localitatea devine capitala Bugeacului. Treptat, s-a dezvoltat agricultura, meșteșugăritul, comerțul ș.a. După includerea Basarabiei în componența Imperiului Rus, orașul degradează treptat până la localitate sătească. În toamna anului 1940 autoritățile sovietice au transformat Căușeniul în centru
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
armatele pentru ai alunga pe ruși din stepă.Ofensiva lui Chirim Ghirei spre hotarele rusești începe în 1769 Pe la mijlocul anilor '60 ai sec. XVIII, la Căușeni se află una din reședințele mitropolitului Proilaviei, cu aportul căruia se restaurează Biserica Adormirea Maicii Domnului. Pe parcursul războaielor ruso- turcești 1768 1787 și 1790 Căușeniul devine bastionul trupelor turcești.De aici turcii organizau atacurile cotra armatei rusești. Pînă la urmă în rezultatul multiplilor războaie Căușeniul este devastatCși ars din temelii. Fostele case și castele au
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
produse cerealiere „Semințe-Agro” S.A. și „Elevatorul” S.A. În oraș funcționează sucursalele a 5 bănci comerciale, 27 de magazine, un centru de informații și telecomunicații cu 3300 de abonați. Se preconizează deschiderea rutei turistice pe traseul: Căinari, Zaim, Căușeni (Biserica Adormirea Maicii Domnului). Primarul orașului Căușeni este Grigore Repeșciuc(PDM), reales în iunie 2015. Componența Consiliului Local Căușeni (23 de consilieri) ales în 14 iunie 2015 este următoarea: Lungimea totală a drumurilor publice este de 73,5 km, dintre care 29,2
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
edată de Sim. Fl. Marian", Societatea tipografică bucovineană în Cernăuți, Suceava, 1902, IX+74 p. 27. "Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor". "Studiu" "folkloristic", Edițiunea Academiei Române, Institutul de arte grafice "Carol" "Göbl", București, 1903, XIV+595 p. 28. "Legendele Maicii Domnului". "Studiu folkloristic", Edițiunea Academiei Române, Institutul de arte grafice "Carol Göbl", București, 1904, III+345 p. 29. "Vartolomei Mazerean, Domnia lui Ștefan cel Mare și cea a lui Ștefan Tomșa", "edată de Sim. Fl. Marian", Societatea tipografică bucovineană în Cernăuți
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
171 p. 39. "Basme din Țara de Sus", ediție îngrijită de Mihai Cărăușu și Paul Leu, Editura "Junimea", Iași, 1975, 183 p. 40. "Legende istorice din Bucovina", ediție îngrijită de Paul Leu, Editura "Junimea", Iași, 1981, 194 p. 41. "Legendele Maicii Domnului", ediție cu texte repovestite de I. V. Boldureanu, Editura "Cetatea", Timișoara, 1990. 42. "Sărbătorile la români. Studiu etnografic", I-II, ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura "Fundației Culturale Române", București, 1994, 320 + 359 p. 43. "Nuvele și amintiri", ediție
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
244 p. 51. "Cromatica poporului român", p. 9-54 din volumul S. Fl. Marian, Tudor Pamfile, Mihai Lupescu - "Cromatica poporului român", ediție îngrijită, prefață și note de Petre Florea, Colecția "Mytos", Editura "Saeculum I.O"., București, 2002, 368 p. 52. "Legendele Maicii Domnului", ediție îngrijită de Ileana Benga și Bogdan Neagota, postfață de Rosa Del Conte, Editura "ECCO", Cluj-Napoca, 2003, 344 p. 53. "Poesii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese de...", ediție în facsimil îngrijită de Aura Brădățan, Editura "Lidana
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea liricii românești sub influența baudelairianismului. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii române. A scris, între altele, teatru, proză (notabile fiind romanele "Cimitirul Buna Vestire" și "Ochii Maicii Domnului"), pamflete, precum și literatură pentru copii. A fost printre autorii cei mai contestați din întreaga literatură română. Pseudonimul Arghezi provine, explică însuși scriitorul, din "Argesis" - vechiul nume al Argeșului. Ovid S. Crohmălniceanu propunea în studiul consacrat operei poetului din "Istoria
Tudor Arghezi () [Corola-website/Science/297548_a_298877]
-
direcție secundară în creația scriitorului, ce va continua, mai apoi, cu poemele știute de școlari: "Cântec de adormit Mitzura", "Buruieni", "Mărțișoare", "Prisaca", "Zdreanță" s.a. Manualele școlare cuprind multe creații ale sale destinate copiilor din toată lumea. În 1934 publică romanul "Ochii Maicii Domnului" , tema principală fiind dragostea materna și devotamentul filial. Continuă să scrie poeme și în 1935 publică volumul "Versuri de seară". În 1936 apare "Cimitirul Buna-Vestire", roman, dar care poartă subtitlul "poem". În 1942 vede lumina tiparului romanul "Lina", de
Tudor Arghezi () [Corola-website/Science/297548_a_298877]
-
căsătoriei. În 2006, puțin mai mult de un sfert din populație declara că „crede într-un dumnezeu”, în timp ce 60% se declarau atei sau agnostici. Dorind „conștientizarea opiniei dincolo de sfera practicanților obișnuiți”, Conferința Episcopilor din Franța a propus pentru sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului o „rugăciune pentru Franța”. În Franța, educația este obligatorie de la șase la șaisprezece ani, iar școala publică este laică și gratuită. Dacă formarea și plata serviciului de educație, ca și alegerea programelor, cad în sarcina statului, gestiunea unităților școlare
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
astăzi Circumscripția Financiară Sinaia); (1892, cu extinderi între 1918-1939); , format din gară regală (1870) și gară de călători (1930-1940); (1918); (sfârșitul secolului al XIX-lea); (1911-1912); (începutul secolului al XX-lea); (1923-1926); mănăstirea Sinaia (1690-1695), ansamblu alcătuit din biserică „Adormirea Maicii Domnului”, paraclis, stăreție, chilii și zidul incintei vechi; nu în ultimul rând, ansamblul castelului Peleș (1873-1883), format din castelul propriu-zis, castelul Pelișor, castelul Foișor, vila Economat, uzina electrică (fosta moară a mănăstirii Sinaia), Casa Ceramicii, vila Cavalerilor, vila Șipot, vila
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
latura de nord vest a bisericii datează din secolul al XVII-lea, fiind formată din ogive de piatră pentru clopote. Clopotnițele de tip zvonita apar destul de rar în arhitectură românească, fiind întâlnite numai la bisericile din nordul Moldovei: , Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani (Suceava), Biserica Sfanțul Procopie din Bădeuți (Milișăuți), Biserica Sfanțul Dumitru din Zăhărești și Biserica Învierea Domnului din Suceava. Cele trei clopote datează din secolul al XIX-lea, cel mai mare fiind turnat în 1853, la Cernăuți. Ca
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
Biserica de lemn din Groși, comuna Margina, județul Timiș este datată de o pisanie din 1741. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august). Este una dintre bisericile călătoare, fiind adusă de pe valea Mureșului, din satul Căpâlnaș, și ridicată pe locul actual în anul 1826. Biserica din Groși prezintă valori documentare și artistice demne de păstrat, mai ales într-o zonă
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
documentar la începutul veacului al XVI-lea, la 1717, aceasta avea doar 20 de case. Locuitorii s-au ocupat în trecut cu spălarea aurului din pâraie, precum și cu arderea cărbunilor de lemn, cu bocșeritul. Biserica de lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" a fost adusă la 1826 de pe valea Mureșului, din Căpâlnaș. În Căpâlnaș a fost edificată la 1741, după cum reiese din pisania păstrată pe portalul dinspre pronaos al intrării în naos: "„cu vrearea Tatălui și cu îndemnarea fiului și ajutoriul
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
au înlocuit tălpile și bârnele deteriorate, s-a pus o nouă dușumea și s-a pardosit cu pietre fațada bisericii. În anul 1995 a fost construită în centrul satului o biserică de zid, de dimensiuni impunătoare și având hramul "Adormirea Maicii Domnului". Construcția ei a fost începută de preotul paroh Constantin Mihoc. Numele preoților deservenți ai parohiei din Mitocași de până în jurul anului 1860 nu se cunosc. Se cunoaște faptul că slujeau cu rândul preoți de la Mănăstirea Teodoreni, satul fiind moșie
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
tavan, doar deasupra balconului unde se află corul se mai află o boltă semicilindrică. În biserică se află trei altare de dată relativ recentă: Pe pilaștrii interiori sunt amplasate statuile diferiților sfinți care se bucurau de o cinstire specială din partea maicilor. Un element inedit îl constituie inscripția de deasupra arcului de triumf, care amintește de binefăcătoarea bisericii, împărăteasa Maria Terezia. Literele textului latin, marcate cu roșu, indică anul ultimei mari renovări (1774). În prezent, Biserica ursulinelor este folosită atât de comunitatea
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
revigorare a vieții monahale pe locul ctitoriei voievodului Bogdan, în secolul al XVII-lea, dar acestea sunt de scurtă durată. Astfel, documentele menționează între anii 1528-1574 un schit de călugări, iar între 1620-1740 sau 1630-1745 este menționat un schit de maici și acesta cu multe întreruperi. Actuala biserică de lemn din Bogdănești a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea pe malul râului Râșca și al pârâului Bogdăneasa. Prima sa atestare datează din anul 1779, ea figurând
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
sfintei biserici din satul Bogdănești unde este hramul mai marilor voievozi Mihail și Gavril, să fie de-a pururea nestrămutată întru acea biserică, iar carele va îndrăzni a străina de la această biserică să fie neertat de Domnul Iisus și de Maica Domnului și de sfinții arhangheli și de toți sfinții până ce îl va întoarce iarăși înapoi. Văleat 1836 iunie 26”". Un pomelnic pictat pe lemn datează din anul 1845, el având următorul text: "„Acest pomelnic este al lui Petru Ilie, Solcanu
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
de preotul Ionel Coca, în timpul căruia a fost finalizată construcția și înfrumusețarea sfântului lăcaș. Construirea noii biserici s-a realizat prin contribuția enoriașilor, cu fonduri din partea Guvernului României și de la Consiliul Județean Suceava. Biserica nouă din Forăști, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", a fost sfințită duminică, 1 august 2010, de arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. Acesta a sosit într-o caleașcă, înconjurat de călăreți îmbrăcați în costume naționale. Cu acest prilej, arhiepiscopul Pimen a acordat preotului paroh Ionel Coca
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]