17,356 matches
-
cu excepția Viei Condotti care se voia, prin calitatea vitrinelor, un fel de Rue de la Paix31 magazinele deveneau niște dughene, iar gazul, dat cu zgîrcenie, lumina vitrinele cu niște felinare exterioare semănînd cu platoșele unor coleoptere gigantice: peste tot plutea un miros de prăjeală, de portocale și de brînză cacciocavallo 32. Tramvaiele, pe multe din linii, erau trase de cai care, vara, purtau pe cap pălării de paie; trăsurile înguste cizme mergeau cum puteau, iar cînd bătea sirocco-ul dinspre Mediterana, marea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu regularitate, făcînd să danseze bărcile de-a lungul cheiului, iar lumea să se adăpostească pe terasele cafenelelor brusc, ca la un semn făcut de un magician malefic, briza înceta lăsînd loc unei călduri umede, un aer greu, încărcat de mirosuri dubioase provenind de la resturile din port. Apoi începea dansul țînțarilor văl de muselină bîzîind la urechi și lipindu-se de fața transpirată pentru ciupituri zdravene, căci delta Vardarului, aflată în apropiere, era un furnizor neîntrerupt de paludism (trupele generalului Sarrail
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
un azil de noapte și o școală comunală, ornată cu scene reprezentînd Agricultura îmbrățișînd Comerțul și sprijinindu-se pe Industrie. Cu titlu de inovație "modernă", fuseseră înlăturate grajdurile de cai, dar și garajele, iar bucătăria era instalată sub acoperiș, pentru ca mirosurile să nu pătrundă în saloane. Nu se prevăzuse nimic pentru dotarea cu elemente esențiale, așa încît trecătorii gură-cască au avut parte de spectacolul gratuit și rizibil al unui eșafodaj ridicat în fața ambasadei pentru a băga pe fereastră o sobă mare
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
doar riscantă și nu ducea nicăieri. Italia fascistă, de care se revendica sus și tare făcînd caz de sentimentele sale de admirație, îl răsplătea cu articole elogioase în presa și mesaje personale din partea Ducelui, pline de laude nemăsurate al căror miros de tămîie îl amețea pe Mareșal. Invitat de Mussolini, a aplecat într-o călătorie prin Italia în cursul căreia manifestările spectaculoase ale cămășilor negre, și propaganda făcută de ziarele din marile orașe pe unde trecea, au desăvîrșit acapararea minții șefului
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sunt prezente, nu sunt proeminente. Halucinațiile tactile sau olfactive pot fi prezente (și proeminente) dacă sunt în legătură cu tema delirantă (de exemplu, senzația subiectului că este infestat cu insecte, asociată cu ideile delirante de infestare, sau percepția că el emite un miros urât printr-un orificiu al corpului, asociată cu idei delirante de relație). Indiferent de impactul direct al ideilor delirante, funcționarea psiho-socială nu este hotărât deteriorată, iar comportamentul nu este nici straniu și nici bizar (criteriul C). Dacă, concomitent cu ideile
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
dorința irezistibilă de a o elimina producându-și astfel leziuni); 2) deliruri dismorfice (convingerea fermă că unele parti ale corpului sunt, contrar evidenței, diforme și urâte, sau că anumite parti ale corpului sunt nefuncționale); 3) halitosis (impresia că organismul emite mirosuri respingătoare, de exemplu că transpiră anormal); 4) alte deliruri, legate de teama de a fi infectat cu o boală venerică, mai ales SIDA, dureri de natură bizară etc. Individul prezintă simptomele caracteristice unei boli somatice, dar fără dovezi convingătoare ale
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
în sport. Ofițeri de Securitate declarați, acoperiți sau turnători de diverse dimensiuni s-au mișcat liberi într-un mediu unde toată lumea le cunoștea povestea, dar nimeni nu i contesta. E absurd să ceri acum, în plin mileniu al treilea cu miros european, ca foștii securiști să fie exterminați în lagăre, dar e și mai absurd să ne pomenim contemporani cu oficiali ai sportului care, pe vremuri, dădeau note informative sub nume de cod. Pentru ca aerul să devină respirabil și în sport
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Everybody’s loving me“, adică „Toată lumea mă iubește“. În rostirea dictatorului, fraza suna groaznic, un fel de „Evrrrribadizzzz lavin miiiii“, semn că somnul dulce pe care-l dormise pe băncile Oxfordului nu-și pusese amprenta asupra englezei sale coloniale, cu miros de baltă. în principiu, Dumitru Dragomir nu seamănă cu Idi Amin Dada. Întîi și-ntîi, unul era negru, altul e alb. Unul cu ațipeli plătite gras la Oxford, celălalt cu bacul luat la o vîrstă coaptă și cu o studenție romantică
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
-i dovedi șefului său suprem că, atunci cînd e vorba despre Cauză, nu există nici o genune, nici un abis. Lepădat de aerul provincial al Galațiului și de sudoarea sectoarelor calde, omul a dobîndit o logică și așteptată carură de vip bucureștean. Mirosuri fine, veșminte de firmă, dar să ne amintim că, acum mai bine de un veac și jumătate, Dinu Păturică se ̀ mbrăca ̀ n straie „nemțești“, ceea ce, în vremuri prepașoptiste, putea însemna mai mult decît echivalentul Armani al zilelor noastre
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Diplomații cornerelor PNL l-a propus pe Adrian Cioroianu pentru postul de ministru de externe. Traian Ungureanu are șanse să fie numit ambasador la Londra. întîi și-ntîi, ambii scriu săptămînal în paginile Gazetei Sporturilor. Scriitorul T.U. filtrează din Britania mirosurile dîmbovițene și ne definește senzații pe care noi de multe ori nu le sesizăm, pentru că ne-am obișnuit cu ele. Politicianul Cioroianu simte de la Bruxelles sau Strasbourg pulsul bucureștean al sportului și ni-l comunică de la percepția sa că Europa
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
se pot produce într-o bucătărie de hotel, iar Sand și Helveg se vor expune mereu riscului de a avea în farfurie în loc de biftec un hot dog în sensul propriu. în iunie, cînd turiștii europeni se vor arăta dezgustați de mirosul de carne de cîine care va cuprinde străzile din Seul, turiștii români vor sta acasă. Ei nu vor merge în Coreea de Sud nu fiindcă n-au bani, ci fiindcă n-au echipă. Veselul autocar cu președinți de club din România vopsiți
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
păcatului și au adus în lume ziua cea purtătoare de vieață; aleasă este că este izvor, care cu curgerile cereștilor bunătăți adapă sfânta biserică și tot sufletul creștinesc; aleasă este, că este chiparos, carele cu nălțime covârșește cerurile, și pentru mirosul cel din fire s-au arătat departe de toată stricăciunea; aleasă este, că este crin, că măcar de-au și născut între mărăcinii nenorocirii cei de obște, iar nu și-au pierdut niciodată podoaba albiciunii; aleasă este, că este nor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
străchini goale calcă. Parcă are ouă-n poală. Umblă parcă treieră la mărăcini. Pîn-a se găti mireasa, Ochii ginerelui iasă. Când te uiți la el și trece Parcă este în chiostece. Pann are meșteșugul măscăriei fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de împărat, fiu de țigancă, poate servi ca specimen: Deci crescând băiatul mare, Ș-alt miros dă bălăria". Și-ntîi și după-nțărcare, Astfel dar și copilașul, Și de când umbla ca broasca Ce-l numea toți coconașul, Începu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Când te uiți la el și trece Parcă este în chiostece. Pann are meșteșugul măscăriei fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de împărat, fiu de țigancă, poate servi ca specimen: Deci crescând băiatul mare, Ș-alt miros dă bălăria". Și-ntîi și după-nțărcare, Astfel dar și copilașul, Și de când umbla ca broasca Ce-l numea toți coconașul, Începu să se cunoască: S-a văzut de vârstă mică Că este o floricică C-o să iasă o urzică, Nasul care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de când umbla ca broasca Ce-l numea toți coconașul, Începu să se cunoască: S-a văzut de vârstă mică Că este o floricică C-o să iasă o urzică, Nasul care îți bășică"; Sau o floricea de laur, "C-alta e mirosul floarei Deși cheltuiau ei aur. Ș-alta este al putoarei"; Dîndu-l să învețe carte "Alt miros dă florăria Ș-a urma științi înalte Îi era de surdă toate, Nu putea la cale scoate; "Că prostia din născare Niciodată leac nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de vârstă mică Că este o floricică C-o să iasă o urzică, Nasul care îți bășică"; Sau o floricea de laur, "C-alta e mirosul floarei Deși cheltuiau ei aur. Ș-alta este al putoarei"; Dîndu-l să învețe carte "Alt miros dă florăria Ș-a urma științi înalte Îi era de surdă toate, Nu putea la cale scoate; "Că prostia din născare Niciodată leac nu are"; Nu putea nimic să-nvețe Nici din vorbă, nici din bețe; Dar năravurile rele Era
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
capătă un aer voios, idilic. Căutarea singurătății numai e o asceză ci un rafinament. Vânatul, pescuitul sunt prilejuri de a se bucura de cărnurile și formele pe care natura le oferă omului. La crâșmă oamenii vin să se veselească de mirosul și gâlgâirea vinului, iar solitudinea e interpretată ca vârstă de aur și natura ca un izvor de lapte și miere. Eroii plutesc într-o stare de fericire statornică, aducând laude roadelor pământului care nu cer nici o sforțare din partea individului. Naivitatea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
abise, De mult ce caută cu drag la ele; Și toată fericirea lui senină O-ntipărește pe pământ și moare - Și iarăși lutul omenesc tresare, Tinzîndu-și dornic brațele-n lumină... Surâzi, șoptești, tot sufletul aieve-i - S-a risipit cu mirosul din floare. ORESTE Poeziile lui Oreste Georgescu (1891-1918) sunt niște versificații corecte și solemne (ecou sacerdotal din lirica lui Macedonski), cântând marea, stepa, florile, copacii, pădurea. AL. DAVILA Fiului generalului Davila, lui Al. Davila (1862-1929) i se datorește una din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai încape îndoială că elogiul florilor din În grădină de D. Anghel (1872-1914) e un ecou (prin Samain) al simbolismului mallarmean. Tema acestor poezii încărcate uneori de descripții și încercări de afabulație este intrarea în extaz sub valul edenic al mirosurilor: Ca o biserică miroasă seninul cucerit o clipă, Dar se trezesc în umbră crinii, vărsîndu-și boarea lor profană, Văzduhu-i greu cât n-ar fi-n stare vâslind să-l taie o aripă, Un trandafir murind se farmă pătând cuprinsul ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trandafir murind se farmă pătând cuprinsul ca o rană. Și tot mai grea, mai tare crește naiva florilor urgie, Se-ntrec care de care parcă să-nvingă ori să moară-n luptă. În van trimite-un gând de pace un miros blând de iasomie Și flutură-n deșert în aer, ca un steag alb, o nalbă ruptă. Dăm și de serafimul mallarmean în chipul îngerului spunând o baladă: Sunt seri când murmurul furtunei e-așa de blând încît ai spune Că
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu ecou hohotitor, solemn: Eu sunt o piramidă a vechiului Egipt Pe-al cărui creștet luna clorotică s-a-nfipt Și-n care faraonii culcați sacerdotal Se-nșiruie-n sicriuri masive de santal. Orbitele lor pline de-al veacurilor scrum Afumă cu mirosuri de naft și de bitum Pereții necropolei profunde, unde ei Trăiesc postum în raza puternicilor zei. Evocarea unui pustiu asiatico-african cu rinoceri și păduri ca zona singuratecă unde s-ar putea pune mâna pe sufletul naturii e grandioasă: Doream să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
uitată pe-un mormânt. În Sfârșit de toamnă este atinsă, înaintea lui Ion Pillat, voluptatea intimistă a evocării alimentelor: În mintea lor bolnavă și-n sufletul lor ros De moartea dureroasă a zilelor în noapte, Șovăitoare, iarna, intra ca un miros Subtil de pâine caldă și de castane coapte. Ce e valabil în partea inedită din Inscripții e tot în direcția evocării sufletului naturii moarte, ca în Umbra camerelor: Sunt camere de-acelea ce sunt pline În draperia mobilelor grele De
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În salonul vechi de țară am pășit ca-ntr-un altar, Sfiicios, copilăria mă privea de prin unghere. Prins de zid, același ornic urcă-al timpului calvar Și aceleași bibelouri dorm pe-nguste etajere... În acest salon de țară cu miros uscat de cimbru Ce nepotrivite-s ale traiului cerinți moderne!... În tăcerea ce-l apasă sorb al veacurilor timbru Și-ale ornicului clipe răbdătoare par eterne. Am lăsat la ușă geanta cu volume prăfuite, Cu muncite file pline de trunchiate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și-un drob de har. Amîndouă-s ale tale, Zise Domnul: Ia-le, bea-le. După ce m-a-mpărtășit Insul mi s-a risipit, L-am pierdut jur împrejur, Ca o ceață dintr-un ciur. Și-am rămas pribeag în boare Ca un miros fără floare, Al căreia lemn uscat Rădăcina și-a uitat. Ca un foc fără cărbune, Ca un fum fără tăciune. Sfintele sale potire Au intrat în clocotire, Sufletul îmi umblă beat Pe subt veac și peste leat. Și de sfântă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ia cu frig și căldură. Carnea n-ar fi mai bolnavă Dac-aș fi băut otravă. Cu Flori de mucigai Arghezi începe o poezie de savoare, presu-punînd un cititor pregătit. Punctul de plecare îl formează observarea limbajului, cu un puternic miros argotic, al pușcăriașilor. Impresia de veselie, dealtfel savant dozată cu cel mai autentic lirism, nu e falsă. Amestecul seriozității cu bufoneria e în linia Anton Pann. Efectul artistic constă în surprinderea suavității sub expresia de mahala. E vorba de un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]