14,353 matches
-
cu tot ce au avut pentru a stinge indendiul. Cei care atribuie asta soldaților noști, pot veni personal la İzmir să vadă care este situația. Totuși, investigație oficială iese din discuție pentru o asemenea chestiune. Coprespondenții de presă de diferite naționalități prezenți în İzmir fac deja această treabă. Populația creștină este tratată cu grijă, iar refugiații sunt returnați la locațiile lor. Paul Grescovich, comandantul brigăzii de pompieri a Companiei de Asigurări din Smirna, pe care Prentiss îl consideră „un martor de
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
anume a „socialismului într-o singură țară”. Lenin a considerat mai potrivită crearea unor republici naționale și a sprijinit noua politică de „indigenizare”. Lenin a suferit primul atac cerebral în primăvara anului 1922, iar Stalin, pe atunci doar comisar al naționalităților, a fost promovat ca Secretar General. Stalin a afirmat că, odată cu încheierea Războiului Civil, comunismul de război fiind încheiat de Noua Politică Economică are nevoie de o țară a cărei structură de jure sa corespundă cu cea de facto. Din
Tratatul pentru crearea Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/326461_a_327790]
-
au și calitățile necesare pentru a ajunge în poziții de putere și autoritate” și că „existau dovezi suficiente pentru a crede că în lume existau deja oameni influenți cu autoritate, capabili de a privi dincolo de limitările pe care le presupune naționalitatea și cultura și care să fi înțeles deja din propria experiență că singura speranță a umanității stă în intervenția unei Surse Superioare.” Bennett scrie, „Văzusem destule pentru a mă convinge că Shah nu era doar un șarlatan sau un fanfaron
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
501 evrei (14,90%), 1.496 germani (14,85%), 98 ruteni (0,97%), 97 polonezi (0,96%), 26 ruși, 4 cehoslovaci, 4 țigani, 3 unguri, 2 greci, 2 armeni, 1 sârbo-croato-sloven, 1 albanez, 9 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.775 ortodocși (67,27%), 1.488 mozaici (14,77%), 1.413 romano-catolici (14,03%), 177 evanghelici (luterani) (1,75%), 175 greco-catolici (1,73%), 28 adventiști, 9 baptiști, 4
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
autoritățile sovietice nu au acționat conform cu amenințările. În cele din urmă, conform istoricului Alfred Erich Senn, comunicatul CC al PCUS a devenit motiv de rușine. În zilele de 19-20 septembrie, CC al PCUS s-a întrunit pentru a discuta chestiunea naționalităților - problemă pe care Mihail Gorbaciov o amâna încă de la începutul lui 1988. Plenul nu a tratat anume situația din Țările Baltice, dar a reafirmat vechile principii la Uniunii Sovietice centralizate și rolul dominant al limbii ruse. S-a promis o
Lanțul Baltic () [Corola-website/Science/323522_a_324851]
-
71%), 1.747 evrei (17,77%), 1.548 germani (15,75%), 153 polonezi (1,55%), 98 ruteni (0,99%), 40 unguri, 36 țigani, 20 ruși, 8 armeni, 7 cehoslovaci, 3 sârbo-croato-sloveni, 1 grec, 1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
71%), 1.747 evrei (17,77%), 1.548 germani (15,75%), 153 polonezi (1,55%), 98 ruteni (0,99%), 40 unguri, 36 țigani, 20 ruși, 8 armeni, 7 cehoslovaci, 3 sârbo-croato-sloveni, 1 grec, 1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
mai multe motive. Aceasta poate fi purtată că protecție împotriva anumitor elemente, pentru motive religioase sau ceremoniale, pentru siguranța sau ca un accesoriu de modă. În trecut, pălăriile au fost un indicator al statutului social. În armată, acestea pot indică naționalitatea, filiala de servicii, rang și/sau de regiment. Una dintre primele imagini în care apare o pălărie este un tablou dintr-un mormânt din Teba, care arată un om purtând o pălărie de paie. Alte pălării timpurii au fost , o
Pălărie () [Corola-website/Science/323571_a_324900]
-
71%), 1.747 evrei (17,77%), 1.548 germani (15,75%), 153 polonezi (1,55%), 98 ruteni (0,99%), 40 unguri, 36 țigani, 20 ruși, 8 armeni, 7 cehoslovaci, 3 sârbo-croato-sloveni, 1 grec, 1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
501 evrei (14,90%), 1.496 germani (14,85%), 98 ruteni (0,97%), 97 polonezi (0,96%), 26 ruși, 4 cehoslovaci, 4 țigani, 3 unguri, 2 greci, 2 armeni, 1 sârbo-croato-sloven, 1 albanez, 9 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.775 ortodocși (67,27%), 1.488 mozaici (14,77%), 1.413 romano-catolici (14,03%), 177 evanghelici (luterani) (1,75%), 175 greco-catolici (1,73%), 28 adventiști, 9 baptiști, 4
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
71%), 1.747 evrei (17,77%), 1.548 germani (15,75%), 153 polonezi (1,55%), 98 ruteni (0,99%), 40 unguri, 36 țigani, 20 ruși, 8 armeni, 7 cehoslovaci, 3 sârbo-croato-sloveni, 1 grec, 1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
71%), 1.747 evrei (17,77%), 1.548 germani (15,75%), 153 polonezi (1,55%), 98 ruteni (0,99%), 40 unguri, 36 țigani, 20 ruși, 8 armeni, 7 cehoslovaci, 3 sârbo-croato-sloveni, 1 grec, 1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
501 evrei (14,90%), 1.496 germani (14,85%), 98 ruteni (0,97%), 97 polonezi (0,96%), 26 ruși, 4 cehoslovaci, 4 țigani, 3 unguri, 2 greci, 2 armeni, 1 sârbo-croato-sloven, 1 albanez, 9 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.775 ortodocși (67,27%), 1.488 mozaici (14,77%), 1.413 romano-catolici (14,03%), 177 evanghelici (luterani) (1,75%), 175 greco-catolici (1,73%), 28 adventiști, 9 baptiști, 4
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]
-
501 evrei (14,90%), 1.496 germani (14,85%), 98 ruteni (0,97%), 97 polonezi (0,96%), 26 ruși, 4 cehoslovaci, 4 țigani, 3 unguri, 2 greci, 2 armeni, 1 sârbo-croato-sloven, 1 albanez, 9 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarata. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.775 ortodocși (67,27%), 1.488 mozaici (14,77%), 1.413 romano-catolici (14,03%), 177 evanghelici (luterani) (1,75%), 175 greco-catolici (1,73%), 28 adventiști, 9 baptiști, 4
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
lupta împotriva tendințelor centrifuge naționaliste sau a agresiunilor externe. Reformele au încurajat „otomanismul” în rândul diferitelor grupuri etnice din imperiu, văzut ca o contrapondere a mișcărilor naționaliste. Reformele au încercat să-i integreze pe nemusulmani și pe cei de alte naționalități decât turcă în societatea otomană prin asigurarea unor drepturi egale. Ideea Tanzimât a fost promovată de sultani reformiști precum Mahmud al II-lea și Abdülmecid I, sau de personalități otomane care fuseseră educate în Europa precuma Âli Pașa, Fuad Pașa
Tanzimat () [Corola-website/Science/323662_a_324991]
-
viziunea birocraților imperiali. Alte reforme au fost încercări de adoptare a unor practici europene, care fuseseră aplicate cu succes în vestul continentului, precum serviciul militar obligatoriu, învățământul laic, lupta împotriva corupției. ul a inclus politica otomanismului, care presupunea unirea diferitelor naționalități trăitoare pe teritoriul imperiului, „musulmani și nemusulmani, turci și greci, armeni și evrei, kurzi și arabi”. Această politică a început oficial cu proclamarea egalității în fața legii a tuturor cetățenilor otomani, indiferent de religie. Proiectul ambițios a fost lansat pentru combaterea
Tanzimat () [Corola-website/Science/323662_a_324991]
-
unor noi instituții”. Aceste instituții aveau să se ocupe în principal de Edictul a fost urmat de Firmanul Imperial de Reformă (Islâhat Hatt-ı Hümâyûnu) din 1856, prin care era proclamată egalitatea totală a cetățenilor indiferent de religie, și de Legea Naționalității din 1869, care a creat cetățenia otomană fără a ține seama de deosebirile religioase sau etnice ale cetățenilor imperiului. Modificarea hatișerifului „Camerei Trandafirului” a fost prima reformă majoră a ului în timpul domniei sultanului Abdulmecid, putând fi considerată drept un eveniment
Tanzimat () [Corola-website/Science/323662_a_324991]
-
însă a i se explica înțelesul. Colonial Office a emis o declarație asupra „Politicii britanice în Palestina” cu o abordare restrictivă față de Declarația Balfour. Declarația Colonial Office excludea „dispariția sau subordonarea populației, limbii sau obiceiurilor arabe în Palestina” „sau impunerea naționalității evreiești locuitorilor Palestinei în întregul ei” și afirma cu claritate că, din punctul de vedere al puterii mandatare, căminul național evreiesc putea fi înființat în Palestina, dar Palestina în întregul ei nu avea să fie transformată în căminul național evreiesc
Cămin național al poporului evreu () [Corola-website/Science/323753_a_325082]
-
de evrei care trăiesc în Israel. Nu este doar o problemă de numere, dar o chestiune de valori. Statul evreiesc este o problemă de valori, dar nu este doar o problemă de religie, este de asemenea o problemă legată de naționalitate. Iar un stat evreiesc nu este un monopol al rabinilor. Vorbim despre natura statului Israel. Este vorba de tradiția evreiască. Este vorba de istoria evreiască, indiferent de felul în care fiecare și toți cetățenii israelinei se comportă în casa sa
Cămin național al poporului evreu () [Corola-website/Science/323753_a_325082]
-
a apărut în prima jumătate a secolului al XVI-lea prin separarea de Biserica Romano-Catolică a unor comunități care au adoptat învățăturile preotului catolic francez Jean Calvin. Învățăturile de credință calvine au fost adoptate și de unii credincioși catolici de naționalitate maghiară din Transilvania, răspândirea lor fiind favorizată de înfrângerea Ungariei de către Imperiul Otoman în bătălia de la Mohács (1526). Unul dintre motivele adoptării învățăturii reformate a fost posibilitatea predicării Evangheliei în limba maternă, spre deosebire de Biserica Romano-Catolică care utiliza limba latină în
Biserica reformată din Sibiu () [Corola-website/Science/323847_a_325176]
-
Transilvaniei cu România (1918), Sibiul avea în anul 1920 un număr de 32.156 locuitori, dintre care 17.876 germani (55,59%), 8.550 români (26,58%), 4.255 unguri (13,23%), 1.248 evrei (3,88%) și 227 de naționalitate necunoscută. După confesiune, erau 15.783 evanghelici-luterani (49,08%), 6.533 ortodocși (20,31%), 4.471 romano-catolici (13,90%), 2.078 greco-catolici (6,46%), 1.916 reformați (5,95%), 1.238 mozaici (3,85%) și 137 unitarieni. În anul 1930
Biserica reformată din Sibiu () [Corola-website/Science/323847_a_325176]
-
În anul 1930, populația Sibiului crescuse la 49.345 locuitori, dintre care 21.598 erau germani (43,6%), 18.620 români (37,7%), 6.521 unguri (13,2%), 1.308 evrei (2,7%) și 1.298 (2,6%) de altă naționalitate. este un monument sobru, în stil baroc, cu o fațadă îngustă pe latura de vest peste care se înalță un turn-clopotniță. Soclul este înalt, iar pe fațada de vest ies în relief patru pilaștri cu capiteluri dorice, ce susțin un
Biserica reformată din Sibiu () [Corola-website/Science/323847_a_325176]
-
2005, comandamentul Corpului de Reacție Rapidă - Franța (CRR-FR) este o structură militară franceză, certificată NATO, în măsură să comande o forță terestră națională sau multinațională de 5 000 până la 60 000 militari. Formată din peste 400 de militari de 13 naționalități diferite, unitatea este dispusă în nordul Franței, în Lille, într-o fortificație militară din secolul al XVII-lea, cunoscută și drept „Regina citadelelor”, care a fost concepută și construită de către mareșalul francez Vauban. Prompt, flexibil și deschis către lume, CRR-FR
Corpul de reacție rapidă - Franța () [Corola-website/Science/323860_a_325189]
-
a recunoascut niciodată drepturile Marelui Duce Vladimir Kirillovici la succesiunea tronului rus și în 1959 el a respins public revendicările Marelui Duce Vladimir Kirillovici la tronul vacant rus. De-a lungul vieții sale, Prințul Nikita Alexandrovici nu a adoptat nici o naționalitate, el a decis să rămână doar rus. La începutul anilor 1970, Prințul Nikita Alexandrovici si sotia sa s-au întors în Franța. El a murit în 1974 la Cannes, la vârsta de 74 de ani. A dorit să fie înmormântat
Prințul Nikita Alexandrovici al Rusiei () [Corola-website/Science/323084_a_324413]
-
exemplare. Apariția acestui gen literar, care poate fi văzut ca o propagandă contemporană, a reflectat sentimentul crescând de anxietate și nesiguranță datorat tensiunilor dintre puterile imperiale europene, care avea ulterior să degenereze în Primul Război Mondial. Pe măsura trecerii timpului, naționalitatea invadatorilor a început să varieze în funcție de ceea ce era considerat a fi cel mai mare pericol la acea dată. În anii '70, germanii erau invadatorii obișnuiți. Către sfârșitul secolului al nouăsprezecelea, o perioadă de tensiuni în relațiile anglo-franceze în care Franța
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]