14,308 matches
-
Unde s-o fi dus? — Am vrut să zic BMW-ul ăla decapotabil pe lîngă care tocmai am trecut, spune Luke, dînd radioul mai Încet. Mi s-a părut că seamănă cu mașina soțului lui Mel. — Aha, spun după o pauză și mă las păgubașă. Poate că n-ar fi rău să tac naibii din gură. Nu mi-am dat seama c-o să ne ia o oră să ajungem la Pram City. E un depozit aflat la periferia nordică a Londrei
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ambele alegeri, nici unul dintre aceste modele nu are nici scaun auto și nici facilitatea de poziție culcat pe spate pe care le doreați inițial. — A, mă uit la căruciorul Lulu Guinness. Așa e. — Vă pot sugera să faceți o scurtă pauză, să beți o cafea și să vedeți care vă sînt prioritățile? E posibil să vă trebuiască mai mult decît un cărucior. Unul pentru teren accidentat, iar altul pentru mers prin magazine. E și ăsta un punct de vedere. Stuart se
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Cambridge a fost una cît se poate de solidă. Ne-a luat mințile. El a fost prima mea iubire adevărată. Iar eu a lui. Eram ca Ulise și Penelopa. CÎnd ne-am revăzut În cabinetul meu de consultații... Face o pauză. — Îmi pare rău. Am știut amîndoi, pe loc. Era doar o chestiune de cînd și unde. Îmi simt picioarele ca de gelatină și chipul amorțit. Mă agăț de penele mele ridicole, Încercînd să găsesc un răspuns ironic și spiritual... ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pe lume, unele dintre care sînt, poate, mai deștepte și poate știu chiar și latina. Știu că ai avut o...“ Nu am forța de a scrie cuvîntul „aventură“, pur și simplu nu o am. O să las doar o linie de pauză, cum se făcea În cărțile de altădată. „Știu că ai avut o -. Dar nu e obligatoriu ca asta să ne distrugă viața. SÎnt gata să las trecutul În urmă, Luke, pentru că, mai mult decît orice, eu cred că noi doi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
haine de schimb și accesorii și-mi iau brațul de flori pe care le-am cumpărat azi-dimineață ca să le Împrăștii prin casă. Pornesc spre numărul treizeci și trei, reușesc să urc valiza pe scări și sun la ușă. Nici un răspuns. După o pauză, sun din nou și strig „Fabia!“. Însă nici acum nu primesc nici un răspuns. Nu se poate să fi uitat că e În dimineața asta. — Fabia! Mă auzi? Bat În ușă. — FA-BI-A! Drept răspuns, mă Întîmpină o tăcere mormîntală. Nu e
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să ne aruncăm unul În brațele celuilalt, și să redevenim familia fericită care am fost. — Ok. E limpede că e ceva care-mi scapă. Luke se Încruntă iar spre scrisoare. Nu-nțeleg nimic din scrisoarea asta. „Știu că ai o -“. Pauză. Am ce? O ischiemie cerebrală? Face mișto de mine. Nu pot să suport așa ceva. — O aventură! zbier la el. O aventură! Vorbesc despre aventura ta cu Venetia! Știu de ea, ai uitat? Și pur și simplu m-am gîndit că
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să-i ceară scuze lui Amy. Să-i fac să Înțeleagă. — Și opțiunea numărul trei? Văd limpede, din expresia lui, că mai există și o a treia variantă. — Opțiunea numărul trei: dacă n-au de gînd să coopereze... Face o pauză lungă. — Refuzăm să mai lucrăm cu ei. Ne retragem din contract. — E posibil? — Trebuie să fie posibil. Își apasă căușul palmelor pe ochi și Începe să și-i frece absent. Doar că o să fie al naibii de scump. Dacă ne retragem din
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mult timp, Însă de data asta a fost mai puternic. — Aah, mă trezesc spunînd. — Ce-i? se alarmează Luke. Nimic, zic grăbită. Deci Îmi pun și capa? Hai să-ți mai retușeze un pic machiajul, spune Martha. Și facem o pauză de sandvișuri? Pornesc pe hol, ajung la ușa de la intrare și mă opresc. Mi s-a contractat din nou stomacul. E limpede. — Ce e? Luke mă privește. Becky, ce se Întîmplă? Ok. Nu intra În panică. — Luke, zic cît pot
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
odinioară. Sigur pe sine și stăpîn pe situație. Nu stînd după fundul lui Iain Wheeler, ca un lacheu. — Luke, am ceva pentru tine, nu mai pot aștepta și zic. Am niște... materiale despre Iain Wheeler. — Poftim? zice Luke după o pauză. — Au existat niște cazuri de hărțuire și agresiune la serviciu, care au fost mușamalizate. Am un dosar Întreg despre el, chiar aici, În mînă. — Ce ai zis că ai? Luke pare de-a dreptul perplex. Becky... ce tot zici acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
vrea să-i văd fața cînd Îl deschide. — Bună, Bex! Tresar cînd Suze intră veselă În bucătărie. Expresia i se schimbă cînd mă vede. — Bex, ai pățit ceva? — Nu... mă simt bine! afișez repede un zîmbet. Am făcut o mică pauză. — Hai, că acum trecem la partea cu jocurile! zice Suze deschizînd frigiderul și scoțînd o cutie de suc de portocale. „Ghicește ce mănîncă bebe“... „În căutarea agrafei pentru scutece...“ „Ce nume au copiii de vedete“... Nu-mi vine să cred
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
urmă normal la un scriitor foarte bun, avea și Alexandru Paleologu. În 1990, toamna, i-am luat un interviu la Paris și, la transcriere, n-am avut nici o dificultate, până și virgulele erau la locul lor, puse cu ajutorul tonurilor și pauzelor de respirație. Cred că liceul interbelic era foarte scrupulos în această privință. Toți oamenii remarcabili pe care i-am cunoscut de-a lungul vieții, care au studiat în interbelic, care au făcut măcar liceul în acea perioadă, erau vorbitori perfecți
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
la marșul Copou-Palat, pentru eliberarea lui Marian Munteanu, au participat vreo șapte-opt mii de oameni, iar la un miting din 1992, când d-l Iliescu a vrut să vorbească din balconul Casei Pătrate și n-a reușit din pricina huiduielilor fără pauză, erau peste 15.000. Sigur, la cel din urmă, publicul era foarte amestecat, erau și suporteri, și contestatari, dar și curioși, s-au iscat și niște busculade, dar cert este că seara, la Jurnalul TVR, au dat imagini fără sunet
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
a noastră, ci mă opresc la un... cum să-i zic?, realizator, d-l Dan Negru, care a realizat o salbă de emisiuni de "divertisment". Dincolo de formatele diferite, de denumirile diferite, au toate două lucruri în comun: se urlă fără pauză și se arată craci! Cam așa văd lucrurile și nu-mi dau seama ce se poate face repede. Trebuie să se așeze lucrurile în general în România, să ne așezăm și noi, românii, să încercăm să ne cultivăm în clandestinitate
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
risc relativ = 2, p= 0,011) (13). 11.2.1. Tulburările de ritm Studiile efectuate de Molaschi și colaboratorii săi arată că frecvența cardiacă nu variază în mod semnificativ cu îmbătrânirea, ritmul sinusal rămâne prevalent, dar se observă mai frecvent pauze sinusale, predominant nocturne. Extrasistolele atriale sunt prezente la 8,8% dintre subiecții peste 60 de ani. Incidența fibrilației atriale crește semnificativ cu îmbătrâ - nirea, de la 2% sub 75 de ani, la 5% pentru grupa 75 85 de ani, la 14
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
de observație Numele si prenumele subiectului observat: M.L., Vârsta: 14 ani, Locul observării: Școala generală nr. X, județul S. - cabinetul de consiliere școlară, Durata observației: aproximativ două ore. Deprinderi de comunicare. * verbală - M.L. nu este comunicativă, vorbește încet, rar, cu pauze mari între cuvinte, uneori este incoerentă. Am reușit cu mare dificultate să culeg informațiile de la clientă, de aceea am apelat în mare măsură la sprijinul profesorilor si al consilierului școlar. * non-verbală - clienta, în cea mai mare parte a timpului, a
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
greu la situații noi, fapt dovedit de atitudinea acesteia în cadrul discuției. Am observat că nu-i face plăcere să fie interogată, să i se adreseze întrebări directe cu privire la viața de familie. Grad de sociabilitate Este redus. Am urmărit eleva în timpul pauzelor si am observat că aceasta manifestă un comportament de autoizolare, preferând să-si petreacă cea mai mare parte a timpului în bancă, ascultând muzică. STUDIU DE CAZ 2 Nume si prenume client: B.G.N. Scopul efectuării evaluării: o identificarea impactului produs
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
observării: Școala generală nr. X, județul S. - cabinetul de consiliere școlară, Durata observației: aproximativ două ore. Deprinderi de comunicare * verbală - eleva este comunicativă, folosește un limbaj elevat, este sigură pe ceea ce spune si manifestă putere de convingere. Vorbește repede, fără pauze între cuvinte si trece de la un subiect la altul. A evitat să vorbească despre conflictul cu profesoara de biologie si despre tatăl său pe care mărturisește că l-a iubit foarte mult. Tonul vocii este ridicat în timpul discuției. * non-verbală - B.G.N.
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
s-a putut constata că eleva este rezervată cu persoanele care îi sunt străine. În cadrul observației indirecte am vrut să sesizez modul în care interacționează cu colegii de clasă, cu prietenii si în acest sens i-am urmărit comportamentul în timpul pauzelor. Am constatat un comportament sociabil si o bună relaționare cu colegii de clasă. STUDIU DE CAZ 6. Nume si prenume client: G.V. Scopul efectuării evaluării: identificarea impactului produs de plecarea părintelui/părinților în străinătate asupra rezultatelor școlare ale copilului; stabilirea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
apărut și în publicația Viața, aflată tot sub patronajul "părinților franciscani". După un an, Aurora s-a tipărit din nou în format de revistă până în februarie 1927, când din cauza dificultățile materiale, a încetat iar să mai apară 703. Această nouă pauză a durat 10 ani până în martie 1938, când a început o a treia perioadă a apariției revistei, care s-a încheiat odată cu venirea regimului comunist. În ultima perioadă a apariției revistei a existat un incident cauzat de relatarea eronată a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
peste 1600 de exemplare 783. Revista Viața a apărut inițial ca un buletin parohial destinat populației din satul Săbăoani, iar mai târziu a fost tipărită în peste 2500 de exemplare 784. Aceste reviste au apărut constant până în 1944, cu o pauză în timpul Primului Război Mondial (Lumina creștinului 1913-1916; 1919-1944; Viața 1913-1916; 1918-1944). Nu același lucru s-a întâmplat cu celelalte reviste din Moldova, care fie au apărut cu mari întreruperi (Aurora franciscană 1918- 1920; 1921-1927; 1938-1944), fie au circulat o perioadă scurtă de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
era mult mai importantă decât lectura acestor reviste. Cu toate acestea, rolul lor cultural și religios a fost major. A existat o coerență și o întrecere "neoficială" între publicațiile catolice. Notificarea apărută la reluarea apariției revistei Aurora franciscană (după o pauză de 10 ani) în 1938 a demonstrat existența unui control exercitat de autoritatea bisericească asupra tuturor articolelor și materialelor publicate în presa catolică: "Sfânta Biserică are mare grijă să nu se strecoare în scrierile catolice greșeli împotriva credinței și a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în ultimul rând militatntului activ pentru drepturile omului în plan politic care este Harold Pinter. Imediat după anunțarea premiului, Marika Grenser (ziaristă liber profesionistă) i-a telefonat lui Harold Pinter ca să-i afle reacția. Răspunsul acestui dramaturg al 'tăcerilor' și 'pauzelor', cum este adesea descris, a fost: Nu pot pune în cuvinte ce simt. (...) Nu mă așteptam absolut deloc. Pentru moment n-am cuvinte. O să le am când vin la Stockholm. A fost, așadar, nevoie de un Nobel pentru a-l
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
era să vorbesc cu ei. Ziceam, "Ce mai faci?" "Bine". Asta e foarte bine, nu?". Pe când spuneam aceste vorbe mă îndepărtam de ei spre luminile din drumul principal. Iată, deci, ce fac de fapt personajele taciturne și care vorbesc în "pauze" ale lui Pinter: fug de violență. Atmosfera pieselor lui Pinter este una de amenințare iar efectul este sentimentul spectatorului că nedreptatea, teroarea existențială nu mai pot continua. Poezia tovarășa lui Pinter din adolescență îl urmărește și azi. Unul dintre poeme
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în tradiția lui Mark Twain și Ernest Hemingway, de acesta din urmă fiind și foarte atașat literar) e un mare maestru al conversației concentrate la sânge în cele mai banale idiosincrazii dar e un și mai mare maestru al tăcerii. Pauzele, punctele de suspensie sunt marea, salvatoarea lui ambiguitate. Important este ceea ce spune chiar autorul încă din 1966: Eu știu absolut tot ceea ce nu se spune pe scenă. Tot atunci declară că deține cu siguranță 'controlul', că nimic nu-i scapă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
un fler impresionant de meșteșugar dramatic. Noutatea din lada lui cu șmecherii teatrale pe atunci noi și inovatoare, iar acum ades satirizate era descoperirea că cea mai banală conversație poate deveni intensă și plină de un "sens" aparent dacă introducem pauze arbitrare printre rândurile dialogului. Această cascadorie a deschis un vid pe care criticii au dat năvală să-l umple cu propriile lor speculații despre profunzime nerostită și "amenințare". Pinter s-a trezit etichetat ca guru teatral, a cărui operă dezvăluie
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]