14,906 matches
-
fost cooperarea Croației cu TPI și blocarea negocierilor de către Slovenia din cauza disputelor de frontieră. Cea din urmă s-a rezolvat printr-un acord de arbitraj la 4 noiembrie 2009, aprobat de parlamentele naționale din cele două țări și printr-un referendum în Slovenia. Un alt obiectiv strategic al politicii externe a țării pentru anii 2000 a fost aderarea la NATO. Croația a fost inclusă în Parteneriatul pentru Pace în 2000, a fost invitată să adere la NATO în 2008 și a
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
19 aprilie 2007 Parlamentul a votat pentru suspendarea lui Băsescu, cu 322 voturi pentru, 108 împotrivă, și 10 abțineri. Suspendarea a devenit efectivă în 20 aprilie 2007, după ce Curtea Constituțională a luat act de decizia Parlamentului României. Ca urmare a Referendumului din 19 mai 2007 suspendarea Președintelui a încetat, acesta fiind reconfirmat cu un scor de 74,48% cei prezenți la vot (conform rezultatelor oficiale furnizate de Biroul Electoral Central). Prezența la referendumul pentru demiterea președintelului României a fost de 44
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
act de decizia Parlamentului României. Ca urmare a Referendumului din 19 mai 2007 suspendarea Președintelui a încetat, acesta fiind reconfirmat cu un scor de 74,48% cei prezenți la vot (conform rezultatelor oficiale furnizate de Biroul Electoral Central). Prezența la referendumul pentru demiterea președintelului României a fost de 44,45%. După remanierea din 2007, guvernul Tăriceanu a rămas până la încheierea mandatului său în minoritate, fiind sprijinit în Parlament de Partidul Social Democrat. Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008 le-au precedat
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
infirmă reacredința imputată de noua majoritate parlamentară președintelui. La data de 6 iulie 2012 camerele reunite ale Parlamentului României au votat prin vot secret, cu bile, suspendarea președintelui Traian Băsescu. Un număr de 256 parlamentari au votat în favoarea suspendării. Un referendum popular prin care populația s-a pronunțat pro sau contra suspendării lui Traian Băsescu a avut loc la data de 29 iulie 2012. Din numărul total al cetățenilor cu drept de vot care se ridică la 18.292.464, la
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
46.24% din români. 87.52%, 7.403.836 au votat DA, fiind în favoarea suspendării președintelui Traian Băsescu. 11.15%, 943.375 persoane au votat NU, fiind contra demiterii președintelui. La data de 21 august 2012 Curtea Constituțională a invalidat referendumul cu 6 voturi contra 3 pe motiv că referendumul nu a întrunit cvorumul necesar. La data de 28 august 2012 președintele Traian Băsescu s-a întors la Palatul Cotroceni pentru a-și continua mandatul. După revenirea la Cotroceni, Băsescu a
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
au votat DA, fiind în favoarea suspendării președintelui Traian Băsescu. 11.15%, 943.375 persoane au votat NU, fiind contra demiterii președintelui. La data de 21 august 2012 Curtea Constituțională a invalidat referendumul cu 6 voturi contra 3 pe motiv că referendumul nu a întrunit cvorumul necesar. La data de 28 august 2012 președintele Traian Băsescu s-a întors la Palatul Cotroceni pentru a-și continua mandatul. După revenirea la Cotroceni, Băsescu a evitat să facă declarații până la începutul campaniei electorale pentru
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
plângerea conform Art. 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, pentru încălcarea libertății de exprimare. Traian Băsescu a avut la începutul primului mandat prezidențial o relație bună cu intelectualitatea de dreapta, care s-a deteriorat cu trecerea timpului. În timp ce la referendumul din 2007 și în anul electoral 2009 el a fost susținut de o mare parte a intelectualilor de dreapta, Băsescu și-a pierdut tot mai mulți susținători în cel de-al doilea mandat, mulți intelectuali distanțându-se odată cu declarațiile din
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
în raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești ale RSS Moldovenești așa-numita Republica Găgăuză. În decembrie 1994 Parlamentul de la Chișinău, dominat de agrarieni a recunoscut autonomia teritorială a găgăuzilor. În anul 1995 hotarele noii regiuni autonome au fost stabilite în urma unui referendum zonal. La 2 februarie 2014, în regiunea autonomă Găgăuză a avut loc un referendum, prin care găgăuzii și-au exprimat opinia în privința politicii externe a regiunii. Participanții la referendum au răspuns într-o majoritate covârșitoare da la întrebările: „Doriți ca
Găgăuzia () [Corola-website/Science/297397_a_298726]
-
decembrie 1994 Parlamentul de la Chișinău, dominat de agrarieni a recunoscut autonomia teritorială a găgăuzilor. În anul 1995 hotarele noii regiuni autonome au fost stabilite în urma unui referendum zonal. La 2 februarie 2014, în regiunea autonomă Găgăuză a avut loc un referendum, prin care găgăuzii și-au exprimat opinia în privința politicii externe a regiunii. Participanții la referendum au răspuns într-o majoritate covârșitoare da la întrebările: „Doriți ca Găgăuzia să adere la Uniunea vamală Rusia-Bielorusia-Kazakhstan [și să nu încheie un accord de
Găgăuzia () [Corola-website/Science/297397_a_298726]
-
anul 1995 hotarele noii regiuni autonome au fost stabilite în urma unui referendum zonal. La 2 februarie 2014, în regiunea autonomă Găgăuză a avut loc un referendum, prin care găgăuzii și-au exprimat opinia în privința politicii externe a regiunii. Participanții la referendum au răspuns într-o majoritate covârșitoare da la întrebările: „Doriți ca Găgăuzia să adere la Uniunea vamală Rusia-Bielorusia-Kazakhstan [și să nu încheie un accord de asociere cu Uniunea Europeană]?” și „Sunteți pentru autodeterminarea Găgăuziei în cazul în care Moldova și-ar
Găgăuzia () [Corola-website/Science/297397_a_298726]
-
țară neutră în timpul celor două războaie mondiale. A continuat să stea nealiniată în timpul Războiului Rece și nu este astăzi membră a nici unei alianțe militare (deși a participat la antrenamentele NATO). Aderarea la Uniunea Europeană a fost susținută de partidele politice, și referendumul privind aderarea a avut succes, trecând cu o majoritate de 52%, pe 13 noiembrie 1994. Suedia a aderat la 1 ianuarie 1995. Pe durata Războiului Rece, țările nealiniate, cu excepția Irlandei, au considerat că nu e înțelept să adere la Uniunea Europeană
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
în proiectul Drepturi Fragile, inaugurat săptămâna trecută în cadrul proiectului SPAM în Parcul Carol. Văd cele două proiecte conectate. Cum construiești narațiunea politică în această lucrare? S.O. Drepturi Fragile a fost o idee care s-a născut din preocupările față de referendumul din Croația, în care majoritatea catolică a hotărât, în 2013, cum va fi definită căsătoria și acceptată de autorități, sugerând că drepturile sunt acordate minorității de către majoritate și tot de această majoritate pot fi confiscate. Dacă referendumul are această putere
Fragilitatea unor drepturi acordate, care pot fi revocate de majoritate, ne situează într-o democrație a masei și nu a dreptului individului () [Corola-website/Science/296096_a_297425]
-
din preocupările față de referendumul din Croația, în care majoritatea catolică a hotărât, în 2013, cum va fi definită căsătoria și acceptată de autorități, sugerând că drepturile sunt acordate minorității de către majoritate și tot de această majoritate pot fi confiscate. Dacă referendumul are această putere de a stabili cine are dreptul la legalizarea relației, dacă prin referendum se poate hotărî care sunt drepturile omului și cui îi sunt acordate, atunci referendumul poate fi definit ca o tiranie a majorității asupra minorității, foarte
Fragilitatea unor drepturi acordate, care pot fi revocate de majoritate, ne situează într-o democrație a masei și nu a dreptului individului () [Corola-website/Science/296096_a_297425]
-
va fi definită căsătoria și acceptată de autorități, sugerând că drepturile sunt acordate minorității de către majoritate și tot de această majoritate pot fi confiscate. Dacă referendumul are această putere de a stabili cine are dreptul la legalizarea relației, dacă prin referendum se poate hotărî care sunt drepturile omului și cui îi sunt acordate, atunci referendumul poate fi definit ca o tiranie a majorității asupra minorității, foarte departe de pluralismul democrației. Pe mine mă îngrijorează această incertitudine în ceea ce privește un drept obținut și
Fragilitatea unor drepturi acordate, care pot fi revocate de majoritate, ne situează într-o democrație a masei și nu a dreptului individului () [Corola-website/Science/296096_a_297425]
-
de către majoritate și tot de această majoritate pot fi confiscate. Dacă referendumul are această putere de a stabili cine are dreptul la legalizarea relației, dacă prin referendum se poate hotărî care sunt drepturile omului și cui îi sunt acordate, atunci referendumul poate fi definit ca o tiranie a majorității asupra minorității, foarte departe de pluralismul democrației. Pe mine mă îngrijorează această incertitudine în ceea ce privește un drept obținut și tind să cred că orice drept al individului nu este acordat de majoritate și
Fragilitatea unor drepturi acordate, care pot fi revocate de majoritate, ne situează într-o democrație a masei și nu a dreptului individului () [Corola-website/Science/296096_a_297425]
-
Dând credit celor care favorizau puterea cantoanelor (Sonderbund Kantone), adunarea națională a fost împărțită într-o cameră superioară (Consiliul Cantoanelor, cu 2 reprezentanți pe fiecare canton) și o cameră inferioară (Consiliul Național al Elveției, cu reprezentanți aleși din toată țara). Referendumul este obligatoriu pentru orice amendament la constituție. S-a introdus un sistem unic de greutăți și măsuri și în 1850 francul elvețian a devenit monedă unică în toate cantoanele. Articolul 11 din constituție interzice trimiterea de trupe în străinătate, deși
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
curând când creșterea demografică și Revoluția Industrială care au urmat au dus la apeluri pentru modificarea constituției. O primă propunere a fost respinsă de populație în 1872, dar modificările ulterioare au dus la acceptarea ei în 1874. Ea a introdus referendumul facultativ pentru adoptarea legilor la nivel federal. Prin ea s-au stabilit responsabilitățile federale pentru apărare, comerț, și în chestiuni legale. În 1891, constituția a fost revizuită cu elemente neobișnuit de puternice în sprijinul democrației directe, care rămân unice în
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
membră a Zonei Economice Europene. O cerere de aderare la Uniunea Europeană a fost trimisă în mai 1992, dar nu a fost susținută întrucât ZEE a fost respinsă în decembrie 1992 când Elveția a fost singura țară care a ținut un referendum pe acest subiect. De atunci, au mai fost organizate mai multe referendumuri pe tema UE; din cauza unei reacții împărțite în rândul populației, cererea de aderare a fost înghețată. Totuși, legislația elvețiană este treptat ajustată pentru conformitate cu acquis-ul comunitar, iar
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
fost trimisă în mai 1992, dar nu a fost susținută întrucât ZEE a fost respinsă în decembrie 1992 când Elveția a fost singura țară care a ținut un referendum pe acest subiect. De atunci, au mai fost organizate mai multe referendumuri pe tema UE; din cauza unei reacții împărțite în rândul populației, cererea de aderare a fost înghețată. Totuși, legislația elvețiană este treptat ajustată pentru conformitate cu acquis-ul comunitar, iar guvernul a semnat mai multe acorduri bilaterale cu Uniunea Europeană. Elveția, împreună cu Liechtenstein
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
și Consiliul Național, format din 200 de membri aleși prin vot proporțional, distribuiți în funcție de populația fiecărui canton. Membrii ambelor camere au mandate de 4 ani. Când ambele camere sunt reunite în ședință comună, ele sunt denumite împreună „Adunarea Federală”. Prin referendumuri, cetățenii pot contesta orice lege adoptată de parlament și prin inițiativă legislativă cetățenească pot introduce amendamente la constituția federală, Elveția fiind astfel o democrație directă. Consiliul Federal constituie guvernul federal, conduce administrația federală și îndeplinește funcția colectivă de șef al
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
sistem de democrație directă (uneori denumit "semidirectă" sau democrație reprezentativ-directă, fiind susținută de instituții comune unor democrații parlamentare). Printre instrumentele democrației directe elvețiene la nivel federal, denumite drepturi civice ("Volksrechte", "droits civiques"), se numără dreptul la "inițiativă constituțională" și la "referendum", ambele putând răsturna hotărâri ale parlamentului. Declanșând un "referendum", un grup de cetățeni poate contesta o lege adoptată de Parlament, dacă adună 50.000 de semnături în termen de 100 de zile. Dacă se întâmplă aceasta, se planifică referendumul național
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
reprezentativ-directă, fiind susținută de instituții comune unor democrații parlamentare). Printre instrumentele democrației directe elvețiene la nivel federal, denumite drepturi civice ("Volksrechte", "droits civiques"), se numără dreptul la "inițiativă constituțională" și la "referendum", ambele putând răsturna hotărâri ale parlamentului. Declanșând un "referendum", un grup de cetățeni poate contesta o lege adoptată de Parlament, dacă adună 50.000 de semnături în termen de 100 de zile. Dacă se întâmplă aceasta, se planifică referendumul național în care alegătorii decid cu majoritate simplă dacă acceptă
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
la "referendum", ambele putând răsturna hotărâri ale parlamentului. Declanșând un "referendum", un grup de cetățeni poate contesta o lege adoptată de Parlament, dacă adună 50.000 de semnături în termen de 100 de zile. Dacă se întâmplă aceasta, se planifică referendumul național în care alegătorii decid cu majoritate simplă dacă acceptă sau resping legea. De asemenea, referendumul federal poate fi invocat de conducerea a opt cantoane împreună. La fel, dreptul la "inițiativă constituțională" federală permite cetățenilor să propună un amendament constituțional
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
contesta o lege adoptată de Parlament, dacă adună 50.000 de semnături în termen de 100 de zile. Dacă se întâmplă aceasta, se planifică referendumul național în care alegătorii decid cu majoritate simplă dacă acceptă sau resping legea. De asemenea, referendumul federal poate fi invocat de conducerea a opt cantoane împreună. La fel, dreptul la "inițiativă constituțională" federală permite cetățenilor să propună un amendament constituțional ce urmează a fi supus votului național, dacă se strâng 100.000 de semnături în termen
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
Appenzell Innerrhoden) și 1.253.500 (Zürich), iar suprafața între (Basel-Stadt) și (Graubünden). Cantoanele acoperă în total 2.485 de comune. În interiorul teritoriului elvețian există două enclave: Büsingen care aparține Germaniei, și Campione d'Italia ce aparține Italiei. Într-un referendum ținut în landul austriac Vorarlberg la 11 mai 1919, peste 80% dintre alegători au validat o cerere de aderare a landului la Confederația Elvețiană. Aceasta a întâmpinat însă opoziție din partea guvernului austriac, din partea aliaților învingători în Primul Război Mondial, a
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]