20,251 matches
-
sunt fiul Lumii aceste. 3. Vino în lume îmi șoptește Șoptitorul. Vino în lume, Uite Ce frumoasă e lumea, Uite ce perversă, Uite cum adie stînjeneii, Sub bătaia vîntului aprilin. Uite ce coapse are lumea Și ce sîni zemoși, Ce sîni mari și zemoși, de rodie, Gata să vindece gingiile supurînde ale bătrînilor, Gata să vindece gingiile suspurînde ale bărbaților Și ochii lor roșii, supurînd, Ochii lor plini de toate bubele ochilor Și viața lor supurîndă, Viața lor plină de toate
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]
-
mă dădeam dus. Stăteam acolo, chicotind, cu genunchii la gură și nici nu visam să ajung bărbat. Lumea Amăgitorului (2) 1. Dulce otravă Tînăr sînt, de tine, moarte, nu-mi pasă. Viața mea e dulce otravă. Amară melasă. La ce sîn io am supt? Ce piept m-a hrănit? La ce burticică am gîngurit? Viața mea a curs din mine în afară. s-a făcut alții. S-a făcut fiul meu. s-a făcut o dansatoare din buric. Cu clipsuri. Barbară
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]
-
o storci așa mi-i Vieața. Vino să o curăți, blîndă, Într-o copaie, cînd buclați se-avîntă Prin aburi îngeri beți de-aroma spumii. Ci-atunci te-aștept să te dezbraci, rîzîndă, De fuste moi, de bluze-n nasturi prinse Și sînii treji și coapsele surprinse, Re-nveșmîntîndu-le,încerc să te cuprindă Chiar carnea mea zvîntată-n frînghioare Întinse sub tavan din grindă-n grindă. Și o să simți cum praful nu mai doare Și sufletele ni se-ncleie c-o dobîndă De pofte-adînci. Și
Sonet domestic by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16129_a_17454]
-
pămîntească, Ce te așteptă, trist îngenunchind, S-o lauzi și s-o lași să-ți învelească Sufletul cald, în dulce năruire Spre puritatea din adolescența Cînd crinilor le învățai esența Și roua-abia-ncepuse să respire? Nu te sfii atunci, sărută-i sînii De carne la sfîrșitul săptămînii?
Ci îngerul de sâmbătă mi-a spus... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7845_a_9170]
-
fața-n bulion de crin. Dînsul de-a pururi va să-și culce Pe plușuri trupul longilin. Să nu citească, să nu scrie, Ci numai doar poet să fie, Cu papanași la pălărie Și c-o iubită fistichie Ce are sîni cît garderoba Și coapsele cît Europa!
Să nu uit că sînt poet (1977) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16032_a_17357]
-
atîrn la geam paing cu ață Strălucitoare, dîndu-i fin balans, Pentru pisica ta cea nătăfleață Din flaut voi cînta muzici de dans. Și trandafiri erotici, de Provența, Tăind cu foarfeci harnici un hectar, O să-ți aduc spre-a linguși clemența Sînilor goi. Oh, voi tocmi tîmplar, Din lemn sfințit de la Ierusalimuri, Să-ți facă pat virgin. Și, fără ștersuri, Voi trece-n acte-, n ritme și în rimuri, Coapsa ce-o porți dibaci prin universuri Și-apoi ți-o odihnești, grea
Caligrafie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9328_a_10653]
-
o rochie de stambă vișinie, bombată ciudat la piept și la început, cred că vă dați și singuri seama, n-am crezut-o, pe urmă însă, după ce ne-a lăsat să-i atingem cu degetele, da, ne-am convins: avea sîni!, dar probabil că era vreo scamatorie la mijloc. Totuși lucrurile continuau ca mai înainte. Spre seară, cînd marfarele trecuseră demult, și-abia a doua zi trebuiau să vină din nou (dar nu eram siguri niciodată), ne adunam lîngă grămezile de
Adio, Robinson Crusoe (3) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15784_a_17109]
-
un sex de băiat. Afară erau scene de muncă. Buldozere. Macarale. Iar sângele meu flutura deasupra șantierelor ca un steag negru, căci eram un bărbat aproape bătrân, cu prostata mărită și gânduri de sinucidere. Nu-ți presimțeam încă buzele, Forma sânilor tăi nu se contura încă sub hainele tale de școlărița. Totuși îți auzeam uneori respirația pătrunzând prin ferestrele înghețate, scrâjelindu-mi pe piept frunze roșii și ascuțite și atunci îmi spuneam: doar dorința și moartea au asemenea frunze. Mai întâi mi-
Poezie by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/8328_a_9653]
-
joacă un inel Să-ți poarte sîmbetele-n el Dacă visezi vînjuri de cai Iubita mea cu ochi mari verzi Cînd eu te cert tu mă dezmierzi Focul din noi e-n pălălăi Sfîrîie roua-n aspre clăi Asmute-mă cu sînii tăi Cei ascuțiți viața să-mi pierzi Iubita mea surîsul tău Șăgalnic rău și derbedeu Mă leagă-n minți rostu' mi-l strînge În frînghioare moi de sînge De ce alături trist ne plînge Înger trimis de Dumnezeu Iubita mea-nfundată
Iubita mea cu gura-n rai by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Imaginative/12085_a_13410]
-
viteza timpului buiac? Când n-am nici sarbacana la-ndemână, Presupunând că-l sparie vreun fleac. Ori niscai stihuri să-mbârlig? anume: Lângă fiesta lor să îl amân Până-i răcnește trecerii prin lume Batâr să-mi smulgă panica din sân! Ca mâine ad-Dio!... Tocită-i viața, ŕ droite et ŕ gauche Și n-am de rezervă vreun lustru; Curând înhăța-voi toiagul de moș: Pe Cronos, cu el, să îl mustru. Se-ntunecă ani. Zadarnic mă zbat Să-i fac
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
o storci așa mi-i Vieața. Vino să o curăți, blîndă, într-o copaie, cînd buclați se-avîntă Prin aburi îngeri beți de-aroma spumii. Ci-atunci te-aștept să te dezbraci, rîzîndă, De fuste moi, de bluze-n nasturi prinse Și sînii treji și coapsele surprinse, Re-nveșmîntîndu-le, încerc să te cuprindă Chiar carnea mea zvîntată-n frînghioare întinse sub tavan din grindă-n grindă. Și o să simți cum praful nu mai doare Și sufletele ni se-ncleie c-o dobîndă De pofte-adînci. Și
Sonet domestic by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16555_a_17880]
-
mi-a amintit, v-am spus ieri, de doctorul veterinar Mihăiescu, cel care cînta arii de operă printre vaci și s-a căsătorit cu o telefonistă cam curvă, dar destul de drăguță (i-am uitat numele mic; îi țin minte doar sînii mari, gura rujată, mîinile subțiri, ca și talia ce clătina, ca pe-o crenguță, două fese coapte; avea și o pungă cu lozuri în plic și, o dată, cu Adi Cusin sosit la mine, ne-am ruinat). Ceea ce mă face să
Cu stimã și "extract de splinã" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12904_a_14229]
-
lui Gordin: E câte unul de-și vrea viața, Cât mai departe d-ăilalți toți. Și când se scoală dimineața, Vrea numai tihnă și confort. Dar eu vă spun că e prostie, Iar lui îi cer să-și scuipe-n sâni, Când peste tot se tot mângâe Cu pumni-n fălci, chiar de-s bătrâni. Chiar dacă nu-s așa aproape, Ci mai încolo, îndepărtați, Iar tu te lăfăi în prosoape, Când alți-s în nămol băgați. De aceea, eu rămân cu
Brodski: Drumul de la pierde-vară la laureat Nobel by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5895_a_7220]
-
școală și un concept de teatru de dimensiuni europene, mi se pare un act de abuz politic, necinste sufletească și proastă calitate umană a celor care l-au conceput. Brâncuși spunea: 'artă nu are nevoie de asasini; îi găsește în sânul ei'. Cei care au făcut acest gest nu sunt politruci comuniști, ci oameni de artă, și atunci sunt dublu vinovați. A arăta o stare de crimă culturală este primul lucru de igienă socială pe care il semnez.” Dan Puric a
Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
cum ajunseseră până acolo), La Hoja de Parra - "Frunza de Viță" - de exemplu, sau K.D.T., ale cărei reproduceri erau destul de realiste. Acele reviste interzise ar părea astăzi de o inocență angelică. De-abia se putea distinge un picior sau un sân, că dorința era ațâțată și confidențele se porneau. Totala separare a bărbaților de femei făcea mai arzătoare impulsurile noastre stângace. Chiar și acum, când îmi vin în minte primele mele emoții sexuale, mi se pare că simt miros de pânzeturi
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
ce o voi avea de purtat" (s.m.). Și ce povară mai mare și mai grea putea fi decât condamnarea soțului ei la 25 de ani muncă silnică. Din fericire, nu i-a executat pe toți și s-a întors în sânul familiei după cinci ani și mai bine, după nenumărate anchete ale securiștilor, în care a fost supus unor torturi inimaginabile. Momentul întoarcerii, copleșitor, este înregistrat de Dinu Pillat în scrisoarea către Monica, din 31 iulie 1964. Rândurile de mare vibrație
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
ca să putem cuprinde ființa lui Dumnezeu așa cum este, ea rămânând astfel veșnica taină. Nici îngerii nu văd ființa lui Dumnezeu. Unul singur a văzut ființa lui Dumnezeu așa cum este, dar acesta nui un om: e Dumnezeu-Fiul, cel ce locuiește în sânurile Tatălui și care S-a făcut om; e Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Prin El cunoaștem tot ce știm noi mai adânc despre ființa cea ascunsă a lui Dumnezeu<footnote Arhim. Benedict Ghiuș, Dumnezeu, ce este, în rev. Mitropolia Olteniei, Anul
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
situația prin punctul trei al deciziei CCR, dar nemulțumirea este mare", a spus Hanibal Dumitrașcu. În acest moment se poate vorbi despre o teorie din comunicare: spirala tăcerii inversată. Teoria presupune că o minoritate decide pentru o majoritate, iar în sânul majorității se acumulează tensiune. Această nemulțumire este asemeni unui balon care stă să explodeze și are nevoie doar de o scânteie. "Momentul în care Băsescu se va întoarce fizic la Cotroceni ar putea aprinde scânteia. Riscăm să vină oamenii în
Momentul cheie al exploziei nemulţumirii împotriva lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/43279_a_44604]
-
Anca Murgoci Paste 2014, Săptămâna Mare (Săptămâna Patimilor), tradiții și obiceiuri. Mai este puțin timp până când oamenii vor sărbători Paștele 2014, în sânul familiei, alături de cei dragi. Creștinii au intrat în ultima săptămână a Postului Paștilor, cunoscută sub numele Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare. În această perioadă, românii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. În această săptămână, de
Paște 2014. Ce nu aveți voie să faceți în Săptămâna Mare by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37384_a_38709]
-
cu centimetrul. Ce rotunjime impecabilă! Seara, se duce Virginica într-o vizită scurtă la șefuleasa gării: așa și așa, "ce rotunjime impecabilă" cu palma pe cur. Musica începe să rîdă - ea o lăsa pe Jeni să o mîngîie și pe sîni. Plăceri nevinovate de femeie singură care luptă să votăm și noi, nu numai bărbații.
Modista și feminismul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7747_a_9072]
-
O echipă de oameni de știință a anunțat că a pus la punct un vaccin care atacă tumorile, îndeosebi ale sânului, prezente la șoareci. Tratamentul este în prezent în faza de testare în laborator pe celule canceroase umane, informează maxisciences.com. Este o nouă speranță în cercetarea împotriva cancerului. Potrivit unui studiu apărut luni în Analele Academiei Naționale Americane de Științe
S-a inventat vaccinul contra cancerului la sân () [Corola-journal/Journalistic/67848_a_69173]
-
care atacă tumorile. Testat pe șoareci, acesta a redus considerabil mărimea aglomerărilor canceroase. Concret, vaccinul se bazează pe prezența proteinei MUC1, moleculă aflată la suprafața celulelor în peste 70% din cele mai letale tipuri de cancer, îndeosebi în cancerul de sân. Prin intermediul proteinei MUC1, vaccinul provoacă un puternic răspuns imunitar, care permite reducerea mărimii tumorii cu 80%, spune dr Geert-Jan Boons, coautor al studiului, profesor de chimie la Centrul de studii împotriva cancerului din statul Georgia. 'Este prima dată că un
S-a inventat vaccinul contra cancerului la sân () [Corola-journal/Journalistic/67848_a_69173]
-
consolant aliment. Oh, rahat, am strigat eu într-un avânt de pindarică inspirație, onoare ție, condiment vrednic de masa zeilor. Tu, rahat pudrat, vii trimis de mâna grațioasă, de pe malurile Dâmboviții, să stârnești o dulce și inedită voluptate într-un sân sugrumat de monotonia macaroanelor etc., etc. Îmi plac mult, Zizi, sol lucente, rândurile tale, dar mai mult liniile abundente și eloquente cu care brăzdezi scrisorile. Prevăd, vai, o zi în care, alungând orice urmă de convenționalism, îmi vei trimite o
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
fîlfîie strîmb și aterizează forțat fără victime”; astfel, nu cu opera, ci cu pasul: „și cum veneam eu așa noaptea prin ploaia de noiembrie/ pe geamul unei case mici l-am văzut pe george bacovia/ și clavirista cîntîndu-i/ cu un sîn mai lăsat/ el prăbușit într-un fotoliu de altădată/ care supraviețuise în mod miraculos veacurilor/ căci veacuri trecuseră de la prima lui poză acolo/ nu aveam nimic mai bun de făcut decît să intru pe ușă/ fraudulos firește mai întrebați/ să
Sufletul mărunțit pe un tocător by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4559_a_5884]
-
Emil Brumaru Copila mea, cracî de crin, La vînători și la turniruri Mi-e gîndul doar de sîni mari plin, De fese mici sub mijloc fin ßi de aceea bouche bée vin Luat în bîșcîu și-n hai-sictiruri ! Că beau, e-o chestie în plus ! De fapt, pe cine, ce importă? Sufletu-mi gri nu mai suportă Amurgul
Tamaretă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9938_a_11263]