17,517 matches
-
la județul Giurgiu. Șapte obiective din comuna Prundu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice așezarea medievală timpurie de la „Mădăești” (1,5 km est de satul Prundu); situl dintre Prundu și „Valea Morii”, cuprinzând așezări din perioada Latène (secolele al III-lea-al II-lea î.e.n.) și din Evul Mediu Timpuriu; situl de la „Malul Molescului” (1 km nord de Prundu) cu așezări din aceleași două perioade; situl de la
Comuna Prundu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300442_a_301771]
-
ele sunt situri arheologice așezarea medievală timpurie de la „Mădăești” (1,5 km est de satul Prundu); situl dintre Prundu și „Valea Morii”, cuprinzând așezări din perioada Latène (secolele al III-lea-al II-lea î.e.n.) și din Evul Mediu Timpuriu; situl de la „Malul Molescului” (1 km nord de Prundu) cu așezări din aceleași două perioade; situl de la „Lacul Greaca” cu așezări din neolitic (cultura Gumelnița), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolele al VIII-lea-al IX-lea (Evul
Comuna Prundu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300442_a_301771]
-
Prundu); situl dintre Prundu și „Valea Morii”, cuprinzând așezări din perioada Latène (secolele al III-lea-al II-lea î.e.n.) și din Evul Mediu Timpuriu; situl de la „Malul Molescului” (1 km nord de Prundu) cu așezări din aceleași două perioade; situl de la „Lacul Greaca” cu așezări din neolitic (cultura Gumelnița), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolele al VIII-lea-al IX-lea (Evul Mediu Timpuriu); așezarea din secolul al IX-lea aflată la 2 km vest de Puieni
Comuna Prundu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300442_a_301771]
-
cu satul Mârșa. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Cinci obiective din comuna Mârșa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din Epoca Bronzului (cultura Tei, faza III) aflată pe dreapta drumului spre Roata de Jos; și așezarea din Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu) aflată pe dreapta drumului spre Obedeni și Goleasca. Celelalte trei sunt monumente de arhitectură: biserica
Mârșa, Giurgiu () [Corola-website/Science/300440_a_301769]
-
Milcovățu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Letca Nouă la județul Giurgiu. Trei obiective din comuna Letca Nouă sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat „la Țățăr”, la 2 km nord de Letca Veche, unde s-au găsit urme de așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina) și din perioada Latène (cultura geto-dacică). Celelalte două sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Constantin și
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
arondată județului Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șapte obiective din comuna Frătești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl din „Dealul Lagărului” (la nord-vest de Frătești) conține urme de așezări din neolitic (cultura Boian), Epoca Bronzului (cultura Tei, faza IV), perioada Halstatt și perioada Latène (secolele al III-lea-I î.e.n.); și situl de „la Seră”, aflat
Comuna Frătești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300430_a_301759]
-
Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șapte obiective din comuna Frătești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl din „Dealul Lagărului” (la nord-vest de Frătești) conține urme de așezări din neolitic (cultura Boian), Epoca Bronzului (cultura Tei, faza IV), perioada Halstatt și perioada Latène (secolele al III-lea-I î.e.n.); și situl de „la Seră”, aflat la 300
Comuna Frătești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300430_a_301759]
-
Două dintre ele sunt situri arheologice: situl din „Dealul Lagărului” (la nord-vest de Frătești) conține urme de așezări din neolitic (cultura Boian), Epoca Bronzului (cultura Tei, faza IV), perioada Halstatt și perioada Latène (secolele al III-lea-I î.e.n.); și situl de „la Seră”, aflat la 300 m de satul Remuș, cuprinzând așezări din Epoca Bronzului (cultura Zimnicea-Plovdiv) și din perioada Latène (secolele al III-lea-I î.e.n.). Celelalte cinci obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Apostoli Petru
Comuna Frătești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300430_a_301759]
-
național, și anume monumentul funerar al familiei Năsturel-Herescu (secolul al XIX-lea, strămutat în 1987). În rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul dintre ele este situl arheologic din „Grădina IAS” de la est de satul Herăști, sit ce conține o așezare neolitică atribuită culturilor Boian și Gumelnița, și o necropolă daco-romană din secolul al IV-lea e.n. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură conacul
Comuna Herăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300436_a_301765]
-
XIX-lea, strămutat în 1987). În rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul dintre ele este situl arheologic din „Grădina IAS” de la est de satul Herăști, sit ce conține o așezare neolitică atribuită culturilor Boian și Gumelnița, și o necropolă daco-romană din secolul al IV-lea e.n. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură conacul Stolojan (1900) de lângă podul de peste Argeș și curtea Stolojan (secolul
Comuna Herăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300436_a_301765]
-
la comuna Schitu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Zece obiective din comuna Schitu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice, aflate „la Fântână” (1,5 km sud-est de Bila); „la Grajdurile CAP” din Bila; la est de cimitirul din Bila; lângă fostele magazii CAP din nord-nord-vestul satului Schitu; la sud-vest de Schitu; precum și la „Măgura lui Boboc”, la 3
Comuna Schitu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300444_a_301773]
-
Românească și Imperiul Otoman (raiaua Giurgiului). Acesta se află lângă halta de cale ferată Oncești. În rest, alte nouă obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl din „Valea Gurbanului” (din spatele școlii din Ghizdaru până la 2 km vest de sat) cuprinde așezări din epoca daco-romană (cultura Cerneahov, secolul al IV-lea e.n.), perioada Latène (secolele al III-lea-al II-lea î.e.n.) și Evul Mediu
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
Imperiul Otoman (raiaua Giurgiului). Acesta se află lângă halta de cale ferată Oncești. În rest, alte nouă obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl din „Valea Gurbanului” (din spatele școlii din Ghizdaru până la 2 km vest de sat) cuprinde așezări din epoca daco-romană (cultura Cerneahov, secolul al IV-lea e.n.), perioada Latène (secolele al III-lea-al II-lea î.e.n.) și Evul Mediu Timpuriu (secolele
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
Ghizdaru până la 2 km vest de sat) cuprinde așezări din epoca daco-romană (cultura Cerneahov, secolul al IV-lea e.n.), perioada Latène (secolele al III-lea-al II-lea î.e.n.) și Evul Mediu Timpuriu (secolele al VIII-lea-al IX-lea); situl de la „Fundul Gurbanului” (aflat pe un bot de deal, la 500 m de calea ferată Giurgiu-Videle) conține urme de așezări din perioada Halstatt și Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu); situl din „Valea Diului” de lângă Oncești are așezări din perioada Latène
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
Evul Mediu Timpuriu (secolele al VIII-lea-al IX-lea); situl de la „Fundul Gurbanului” (aflat pe un bot de deal, la 500 m de calea ferată Giurgiu-Videle) conține urme de așezări din perioada Halstatt și Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu); situl din „Valea Diului” de lângă Oncești are așezări din perioada Latène și din secolele al XIII-lea-al XIV-lea; și situl din „Valea Balgiului” (pe versantul ei de sud-vest), tot de lângă Oncești, are alte așezări din perioada geto-dacă și din
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
500 m de calea ferată Giurgiu-Videle) conține urme de așezări din perioada Halstatt și Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu); situl din „Valea Diului” de lângă Oncești are așezări din perioada Latène și din secolele al XIII-lea-al XIV-lea; și situl din „Valea Balgiului” (pe versantul ei de sud-vest), tot de lângă Oncești, are alte așezări din perioada geto-dacă și din Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu). Celelalte cinci sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1898-1900) din satul Bălanu; biserica
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
din 1668, biserica se află în satul Roată de Jos, pe teritoriul fostului sat Roata-Cătunu. În rest, alte cinci obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Cariera”, aflat la circa 1 km nord de satul Cartojani, cuprinzând așezări din Epoca Bronzului (cultură Tei, faza III) și din perioada Latène; așezarea de „la Troița”, din vatra satului Cartojani, datând din Epoca Bronzului (cultură
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
biserica se află în satul Roată de Jos, pe teritoriul fostului sat Roata-Cătunu. În rest, alte cinci obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Cariera”, aflat la circa 1 km nord de satul Cartojani, cuprinzând așezări din Epoca Bronzului (cultură Tei, faza III) și din perioada Latène; așezarea de „la Troița”, din vatra satului Cartojani, datând din Epoca Bronzului (cultură Glina); și
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
Vânătorii Mici. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șapte obiective din comuna Vânătorii Mici sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: tellul neolitic (cultura Gumelnița) de la „Spital”, în satul Izvoru, aflat lângă biserica veche de lemn, pe malul stâng al Neajlovului; așezarea din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina III) aflată la 500 m de satul Vânătorii Mari spre Corbeanca; așezarea
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
8 km este un drum asfaltat. <br> Drumul Județean 412 face legătura între Vărăști și Frumușani, făcând legătură cu DN4. În localitatea Vărăști s-a nascut poetul Vasile Militaru. În comuna există o serie de monumente istorice cum ar fi situl arheologic de la Dobreni care datează din Neolitic ( înregistrat la comisia națională a monumentelor și siturilor istorice), siteul arheologic de la Dobreni care datează din epoca bronzului ( înregistrat la Comisia Națională a Monumentelor și Siturilor istorice), ruinele Conacului Domnesc al lui Constantin
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
Frumușani, făcând legătură cu DN4. În localitatea Vărăști s-a nascut poetul Vasile Militaru. În comuna există o serie de monumente istorice cum ar fi situl arheologic de la Dobreni care datează din Neolitic ( înregistrat la comisia națională a monumentelor și siturilor istorice), siteul arheologic de la Dobreni care datează din epoca bronzului ( înregistrat la Comisia Națională a Monumentelor și Siturilor istorice), ruinele Conacului Domnesc al lui Constantin Șerban, Biserica din satul Dobreni construită de Constantin Șerban în secolul al XVII-lea și
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
serie de monumente istorice cum ar fi situl arheologic de la Dobreni care datează din Neolitic ( înregistrat la comisia națională a monumentelor și siturilor istorice), siteul arheologic de la Dobreni care datează din epoca bronzului ( înregistrat la Comisia Națională a Monumentelor și Siturilor istorice), ruinele Conacului Domnesc al lui Constantin Șerban, Biserica din satul Dobreni construită de Constantin Șerban în secolul al XVII-lea și care face parte din patrimoniul național precum și Biserica din satul Vărăști cu Hramul Sfanțului Nicolae reconstituita în secolul
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
național. Ansamblul constă din ruinele caselor acestora (1640) și din biserică „Adormirea Maicii Domnului” (1646). În rest, alte opt obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: așezarea neolitica din „Valea lui Gâlca” (la est de Vărăști); situl arheologic din curtea fostului CAP Dobreni cu o așezare neolitica aparținând culturii Gumelnița și una din Epoca Bronzului (cultură Tei, faza III); așezarea din perioada Latène (secolele al
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
Maicii Domnului” (1646). În rest, alte opt obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: așezarea neolitica din „Valea lui Gâlca” (la est de Vărăști); situl arheologic din curtea fostului CAP Dobreni cu o așezare neolitica aparținând culturii Gumelnița și una din Epoca Bronzului (cultură Tei, faza III); așezarea din perioada Latène (secolele al III-lea-I î.e.n.) din Vărăști, la limita fostului sat Obedeni; o
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
Bronzului (cultură Tei, faza III); așezarea din perioada Latène (secolele al III-lea-I î.e.n.) din Vărăști, la limita fostului sat Obedeni; o altă așezare neolitica a culturii Gumelnița, aflată la marginea de est a satului Dobreni, pe malul Șabărului; situl de la „Hotarul Cucoanei” (fostul sat Obedeni), cu așezări din perioada Latène și Evul Mediu Timpuriu (cultură Dridu); și situl de la Vărăști aflat la ieșirea din sat către Dobreni, în fosta albie a Șabărului, unde s-au găsit urme de așezări
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]