14,689 matches
-
Național. Logica lor interioară în individualitatea istoriei începuturilor, punctată cu privirea grea a balanțelor: puterea turcească "suzerană", "protectoare" cea rusească, și mizeria morală a unora de pe la noi, care întindeau un fel de nadă pentru promovarea ideii că Teatrul Național fundamentează trăiri estetice și rămășaguri cu nesupunere elementară la gospodărirea străină în țara noastră. Structura secțiunilor cărții imprimă în evidența realizărilor determinativul simbolic, primul, întâiul, atribuit după necesități: "întâiul spectacol actoricesc" în iarna lui 1755, la Beiuș, 1821, anul redactării "primelor statute
Din istoria Teatrului Național by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13661_a_14986]
-
ca și rândul trecut, care a fost acum mai bine de un an, nu preget să vă încurajez. De data aceasta m-au impresionat plăcut Telegramă de 15 bani de la fiu, Ajutor și Rugăciune pentru copii. Nebunie și suflu și trăire poetică aveți din belșug. Concentrați-vă efortul, cum v-am spus, la o asimilare corectă și alertă a limbii române. Numai așa veți reuși să fiți luată în serios. ( Tibik Indricova, Cluj-Napoca).
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13699_a_15024]
-
colajului" însuși, ca principiu literar... ( R.B.) R.B.: Cartea de colaje este, după părerea mea, și un volum de poezie. Cititorul care vă cunoaște scrierile nu se poate să nu întrevadă în aceste poeme și rezultantele unor experiențe biografice, ale unor trăiri cerebrale sau afective, intime sau publice. Admiteți că aceste colaje sunt sau pot fi și poeme? H.M.: Nu consider aceste colaje drept poeme. Eu le percep așa cum le-am produs: decupez cuvinte din ziare și reviste, apoi compun imaginile adiacente
Herta Müller by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13697_a_15022]
-
derută existențială pentru a se bucura de viață, simbolizată ca la romantici, prin renașterea primăvăratică a naturii. Chiar și în aceste situații rarisime este vorba mai mult de un exercițiu cerebral, de autoimpunere a sentimentului de bucurie, decît de o trăire spontană, autentică. Entuziasmul este redus, experimentul eșuează și un poem precum Peisaj vertical demarat într-un cadru cu rezonanțe bucolice ( " Încerc să fiu fericit/ țîșnesc din nou sevele/ tineri mesteceni își clatină în vînt testiculele subțiri/ filamentele lor perechi tremură
Un olimpian al angoaselor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13707_a_15032]
-
în chip de comedie. Ceea ce lipsește cu desăvîrșire acestui Al naibii tratament precum și multor altor pelicule recente sunt sentimentele ( excludem sentimentalismele care prin compensare abundă). Centrarea exclusivă pe story se traduce la nivelul produsului final printr-o lipsă acută de trăire a poveștii în sine, a ideilor ( și ele în deficit), a vieții în cele din urmă.
În căutatrea sentimentelor pierdute by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/13719_a_15044]
-
dovedește incapabil de sinceritate, din cauză că orice încercare a sa de a-și descrie viața sufletească eșuează în clișee. Nora Iuga are o cultură bine însușită și, deci, o capacitate remarcabilă de a se înțelege pe sine, de a-și individualiza trăirile, de a le sesiza semnificația. Datorită subiectului, ca și autenticității de document existențial a confesiunii, romanul ar putea deveni un best-seller. Dacă totuși nu va deveni este numai din cauză că în paginile lui, în afară de momente care au o funcție estetică și
Câtă cultură, atâta sinceritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16607_a_17932]
-
mai obositor lucru e să ai umor non-stop, dl Hurubă a riscat și merge într-o direcție bună, mai ales acum, când piața satirei și umorului s-a liberalizat și oferă subiecte, pretexte și tipologii practic nelimitate. De la șoferul cu trăiri patriotice și comunitare până la parveniții politizați până-n unghii din administrație, fabrici privatizate sau turism. Limbajul tranziției, preluat masiv de o mass-media ea însăși mimetică, e la loc de cinste prin actualitate și aplomb. În această comedie a limbajului și a
Umor negru pentru zile negre by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16628_a_17953]
-
au izvorît două cărticele (Glossa spiritului cărturăresc, Catehism pentru suflete nehotărîte) apărute imediat după primul război mondial (s-a născut în 1887). N-ar trebui să se înțeleagă de aici nu știu ce exagerare antiintelectualistă ci mai mult de o concepție a trăirii autentice, în spiritul vieții necontrafăcute, cu îngăduința tuturor plăcerilor pe care le-a știut practica din plin. Am uitat să notez că și-a făcut copilăria pe maidanul și mahalaua amintită împreună cu viitorul Gh. Urmuz, el - ca și Arghezi - socotind
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
toată lumea, și folosesc cu nerușinare cuvinte deocheate, dintre acelea pe care numai Emil Brumaru știe în țara asta să le folosească cu grație. Câini famelici, cu blănuri jerpelite, cerșesc mâncare cu un mârâit amenințător sau se împerechează grotesc, angajați în trăiri frenetice cărora trupurile lor schilodite nu le fac față. În plus, miliarde de bacterii se trezesc la viață din praful Bucureștiului și emigrează în gurile și nările bucureștenilor, pentru a întemeia acolo colonii glorioase. Așa stând lucrurile, mă bucur când
Vine primăvara. Păcat! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13094_a_14419]
-
căpetenie a fost să nu o mint; dacă voi fi reușit sau nu, aceasta nu sunt eu în măsură să o spun. După cum se poate vedea din expozițiile mele, nu folosesc rețete în pictură. Consider că nu bizareria și excentricul trăirii unei opere, ci fluidul sufletesc este acela care îi dă valoarea. Este o condiție indispensabilă pentru ca cel care o recepționează să reacționeze.
Călin Alupi. Ce a însemnat pentru mine pictura. In: Curierul „Ginta latină” by Călin Alupi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2237]
-
altfel sunt cam demontat, este simțământul, bănuiala că sunt încă foarte multe lucruri pe care nu le-a formulat Poetul. Există încă atâtea posibilități, așa cum există foarte multe zăcăminte neexplorate ale limbajului. Limbajul îl tot împrospătăm, pentru că, în fond, sentimentele, trăirile sunt vechi de când lumea. Evident că nu mai clamăm ca în Eschil, ne abținem din decență, dar de plâns, plângem la fel. Noi, artiștii, împrospătăm tehnicile, construim punți între noi și receptor, spectator, cititor, după caz. Treaba noastră e să
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
ample, cosmice, ori cel puțin cu largi ecouri comunitare, insinuînd un soi de echivalență între amplitudinea „deschiderii” tematice și semnificația (valoarea) poeziei. Or, M. Ivănescu dă de înțeles că odaia recluziunii poate fi și ea un receptacol al lumii, că trăirile părelnic anodine, disparate, evanescente se pot încărca de tensiuni universale. S-a petrecut o minirevoluție în poetica postbelică, avînd puține preludii (Bacovia), însă ale cărei urmări, după toate probabilitățile, sînt departe de a se fi istovit. În chip ostentativ, M.
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
Lumina moartă-n odăi se transformă în zăpadă și acoperindu-ne cu „albul ei mortuar”, cu „nemișcarea ei moale”, cu „livida ei febră”, ne închide într-o piramidă sui generis... Un alt conservant: textele. Autor erudit, M. Ivănescu își proiectează trăirile pe un ecran livresc, însă, concomitent, ontologizează livrescul, îl umple de foșnetul gesturilor proprii, de aburul emoției ce-l încearcă. E o interacțiune între viață și carte, menită a potența ambele entități: „capitolul al doilea. aceasta este o scenă lîngă
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
conștiință. Textul acelui roman scoate în evidență intensitatea greu de închipuit a vieții interioare a sexagenarei, în contradicție flagrantă cu placiditatea politicoasă a tînărului și transmite un mesaj subliminal: trecerea anilor afectează fizicul unei persoane, nu și sufletul; la nivelul trăirii sentimentelor acesta rămîne neschimbat; un om ajuns la vîrsta de șaizeci de ani percepe realitatea înconjurătoare cu frenezia din anii tinereții, inima sa bate la fel de tare ca la douăzeci de ani atunci cînd se află în preajma vreunei persoane de sex
Între Eros și Thanatos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13106_a_14431]
-
aproape toate produc, consumă sau vehiculează texte (scrisori, telegrame, petiții, documente etc.); așa încît în intriga unei comedii ca aceea de care se ocupă Gelu Negrea este pusă în mișcare „nu doar de pasiuni și interese, de acțiuni, întîmplări sau trăiri, ci și de un număr mare de hîrtii, documente în sensul foarte mare al cuvîntului”. Întorcînd această hîrțogăraie pe toate părțile, autorul ajunge la două concluzii foarte interesante. Prima are în vedere personajele. Ele îi apar într-o lumină cu
Celălalt Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13128_a_14453]
-
avem de-a face cu o viziune critică ș...ț a societății românești de la finele secolului trecut (al XIX-lea? al XX-lea? - NM) și, prin extensie, a României și românismului ș...ț. În consecință [...], politica a devenit obligatoriu politicianism, trăirea - existență derizorie, ideologia - demagogie, democrația - falsă democrație, dragostea - amor (cu conotația depreciativă aferentă) (conotație care nu exista cînd scria Caragiale - NM), romantismul - romanțiozitate, psihologia - lipsa de psihologie ș...ț, devotamentul - slugărnicie, atașamentul - obediență...”. Și, aș adăuga, Caragiale, autorul de comedii
Celălalt Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13128_a_14453]
-
ales care luminează, fie-mi îngăduit să aduc omagiul nostru al tuturor omului care a luptat cu sabia cuvântului, cu paloșul exprimării calde și neduplicitare. L-am cunoscut în tumultul bătăliei pentru promovarea versului românesc și creștinesc, în inimaginabila lui trăire a cuvântului armonios ’’pe stil nou’’ de care a rămas legat toată viața lui. Era riguros în tot ce scria și ce făcea, evita cu sârg polemicile de orice natură, iar atunci când nu le putea ocoli cu nici un chip era
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
ar fi lăsat Ionatan Pirosca-batranul, dacă ar mai fi rămas printre noi ? A plecat la Domnul aproape tânăr și astfel despărțirea ne doare și mai mult. Dar îl vom regăsi în veșnicii și mai tanar și vom relua împreună « realitatea trăirii iubirii... Îți mulțumim Doamne, Care dai daruri oamenilor, Iti mulțumim pentru mesajul ce ne-ai trimis prin glasul lui Ionatan. Te rugăm să-i mângâi pe toți cei care îl plâng. Zaharia Bonte - Bruxelles - 18. 04. 2010 Oamenii care au
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
ales care luminează, fie-mi îngăduit să aduc omagiul nostru al tuturor omului care a luptat cu sabia cuvântului, cu paloșul exprimării calde și neduplicitare.L-am cunoscut în tumultul bătăliei pentru promovarea versului românesc și creștinesc, în inimaginabila lui trăire a cuvântului armonios ’’pe stil nou’’ de care a rămas legat toată viața lui. Era riguros în tot ce scria și ce făcea, evita cu sârg polemicile de orice natură, iar atunci când nu le putea ocoli cu nici un chip era
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
ar fi lăsat Ionatan Pirosca-batranul, dacă ar mai fi rămas printre noi ? A plecat la Domnul aproape tânăr și astfel despărțirea ne doare și mai mult. Dar îl vom regăsi în veșnicii și mai tanar și vom relua împreună « realitatea trăirii iubirii... »Îți mulțumim Doamne, Care dai daruri oamenilor, Iti mulțumim pentru mesajul ce ne-ai trimis prin glasul lui Ionatan.Te rugăm să-i mângâi pe toți cei care îl plang.Zaharia Bonte - Bruxelles - 18. 04. 2010 Referință Bibliografica: Despărțirile
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
poeme ale țării” Sensul poetic nu se descifrează totdeauna ușor, este nevoie de o anumită putere de pătrundere ce se dezvoltă atunci când iei contact cu scrierile lui Theodor Damian, fiindcă în fiecare vers este încifrata o experiență, un gând, o trăire, ceva care a făcut parte din viața sa și pe care il dăruiește mai departe, celor ce vor să citească, să asculte și să înțeleagă. „Peste marile poeme ale țării/ au trecut uragane migratoare/ și le-au smuls penele colorate
TEME SI SIMBOLURI CRESTINE IMPLETITE IN EXPERIENTA CONCRETA A ZILELOR NOASTRE de OCTAVIAN CURPAŞ, SURPRISE, ARIZONA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349721_a_351050]
-
în mijloc peste o societate care luată prin surprindere părea învinsă de mojiciile și fărădelegile de neimaginat. Într-o narațiune fluentă și expresivă, uneori de un realism brutal, autorul Grig Gociu te transpune în miezul evenimentelor, te face părtaș la trăirile personajelor, îți scoate lacrimi sau zâmbete, dar mai presus de orice se obligă și te obligă să nu uiți. Să nu uiți istoria, acea istorie aflată dincolo de manualele școlare, trecută prin sufletele participațiilor la ea, să nu uiți sacrificiile unei
CĂMINUL RACOVIȚĂ, VOLUMUL II, O CARTE CE CONFIRMĂ NU NAȘTEREA UNUI SCRIITOR, CI EXISTENȚA LUI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349710_a_351039]
-
pe deplin locul printre scriitorii valoroși ai literaturii contemporane și în același timp să te facă să aștepți cu nerăbdare cea de a treia parte care este deja promisă, convinși că mai are încă resurse să ne contopească în propria trăire aducându-ne în transă. Helene Pflitsch Membru Liga Scriitorilor Români Germania, Decembrie 2014 Referință Bibliografică: Căminul Racoviță, volumul II, O carte ce confirmă nu nașterea unui scriitor, ci existența lui / Helene Pflitsch : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1448, Anul
CĂMINUL RACOVIȚĂ, VOLUMUL II, O CARTE CE CONFIRMĂ NU NAȘTEREA UNUI SCRIITOR, CI EXISTENȚA LUI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349710_a_351039]
-
mă vâr să-l mâzgâlesc.” - Autobiografică) ș.a. Dar, poate că nicăieri nu se resimte mai bine influența modelului poetic eminescian ca în lirica de dragoste, de mare delicatețe și suavitate, adevărate filigrane în care este turnată o gamă întreagă de trăiri și sentimente („Vreau să te văd, femeie,/ sau vino să mă vezi,/ Mi-e dor de iarba crudă/ A ochilor verzi;// De-a`tale negre gene/ Ce tremură ușor/ Ca aburul de ploaie/ deasupra codrilor.// - Vreau să te văd, bărbate
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
Istoriei că nu sunt vinovat de acuzele ce mi se aduc. Mai curând ori mai târziu, Bunul Dumnezeu, Biserica, Neamul și Istoria îmi vor face dreptate“. Părintele Iosif, înțelegând imperativul vremurilor în care trăia, voia o ortodoxie militantă, bazată pe trăirea învățăturilor Evangheliei și ale Sfintei Tradiții, singura cale prin care putem avea o Biserica vie și luptătoare. Moțiunea din 12 septembrie 1937 face o clară precizare a poziției Oastei Domnului față de Biserica și a rosturilor ei naționale și spirituale: „Oastea
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]