14,684 matches
-
toți ceilalți, căci succesul reprezentației se bizuie pe efortul tuturor... Totuși, piesa se cheamă Woyzeck și spectacolul avea nevoie de un interpret de excepție. Regizorul a avut intuiția de a-l vedea în Florin Zamfirescu, încă o dată surprinzător prin organicitatea trăirilor sale diametral opuse, extraordinar prin puterea de plasticizare a imaginilor pe care le are și le comunică Woyzeck. (Victor Parhon) ...Spectacolul regizat de Alexa Visarion e impresionant. El plasează dilema lui Woyzeck în "restul lumii", el face un spectacol politic
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pe marele său talent de a lucra cu reputați actori de teatru, capabili de a intui firescul cerut filmării. Vasile Lazăr devine în interpretarea lui Ovidiu Iuliu Moldovan un arhetip al generației sale. Rigurosul autocontrol al actorului operează cenzorial fiecare trăire, protejând adâncul personajului de orice privire indiscretă. Alura conferită lui exprimă forță, personalitate, vitalitate, virilitate. Filmat de aproape, în prim-planuri îndrăznețe Ovidiu Iuliu se lasă iscodit de privirea contemporanilor dar niciodată descoperit pe deplin. Enigmaticul este sugerat, nu căutat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Iar dacă spectacolul, pe alocuri, atinge culmi de plăcere estetică și tensiune intelectuală, faptul își află explicația în evoluția actorilor Claudiu Bleonț (Miroiu), sincer ca un înger, sensibil ca violoncelui lui Pablo Casals, Carmen Galin (Mona), pentru profunzimea și rafinamentul trăirilor scenice, care nu exclud misterul, "jocul", poezia, Cerasela Stan (Domnișoara Cucu), împletire de umor zglobiu și de bine ascunsă tristețe, Raluca Penu (o elevă) efigie a ingenuității amenințată însă de platitudinea din jur, Valentin Uritescu (profesorul Udrea), impresionant și el
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
actului patru: "Nu mai da din mâini."). Toate, puse în mișcare cu gesturi mici aceleași cu care Firs îi aranjează perna stăpânei abia întoarse, încărcând cuvintele tocite ale textului cehovian ("Du-te la mănăstire, Ohmelia". ..) de sevă, de sens, de trăire: nu e înjurătură mai puternică pe lume ca "arendarea" livezii, de care vorbește Lopahin, o întreagă istorie a mentalităților încape între perspectiva entuziastă a celor 15.000 de ruble ale mătușii, cu care Gaev vrea să răscumpere livada, și cele
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dimensiuni fundamentale care îi ordonează opera: demonismul politic și cel erotic, delirante amândouă, legătura între acestea făcând-o o altă forță la fel de tiranică: "bășcălia". Nimicul care sufocă întregul univers caragialian. Această lume se aruncă cu o patimă nebună într-o trăire falsă. Caragiale este o obsesie și încerc să-l deslușesc înțelegându-mă pe mine însumi. Spectacolele mele care apelează la un text caragialian nu delectează, ci vor să tulbure profund tot ceea ce fiecare dintre noi zilnic încercăm să ascundem. Cel
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
încerca să surprindă complexitatea artei actorului, care nu se poate reduce la un simplu enunț. Din păcate, în ultimul timp, acest mod de lucru mi-a fost pus ca o pecete, astfel rezumându-se și limitându-se tocmai multitudinea de trăiri pe care ideea mea de stare voia s-o transmită spectacolului. Starea a ajuns, în accepția unor critici, un fel de verdict, o catalogare a unui mod de lucru în teatru și film, pe care mi-l doream tocmai lipsit
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
interesantă de mitul Meșterului Manole, dar era deșteaptă, iar eu voiam să folosesc distanțarea a ei față de mit. Așa a apărut Ana. Prima variantă. Iris adusese un personaj nou, Andrei, fratele Anei, iar relația dintre frați sugera o bogăție de trăiri... și juriul a decis: "Incest în Meșterul Manole? Nu... niciodată!" Și cu scenariul ăsta ai participat la concursul CNC? A picat... și după aceea am scris un nou scenariu Ana și m-am dus la Adrian Sârbu, la PRO TV, și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
tentație, vocație... Personajul fetei e nou în familia eroinelor mele. Inocența și viciul, candoarea și prostia, viețuiesc în această fată care mai are doar sufletul ca identitate... Ana singură spune în pridvorul bisericuței din Siliștea Snagovului, Ea, fata cucerită de trăirile Nastasiei Filipovna din Idiotul lui Dostoievski. Bântuită de amintiri întunecate și suferința diademă, împreună cu EL, începe să creeze... firav, cu umor, cu ironie, cu frison și spaimă, scenariul Meșterului Manole al cărui film nu-l vor putea face vreodată. Biserica
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de vedere al dezvoltării morale. Stadiul matur al dezvoltării morale plasează viața și protejarea ei ca valoare supremă în scara motivațională ce susține comportamentele individului (Kohlberg, 1981). Pe de altă parte, suferința intensă, de durată, precum și situațiile de criză stârnesc trăiri imature și dependente, diminuând liberul arbitru în judecată și autonomia în acțiunile subiectului. Violența instituțională este o formă de violență colectivă având la bază interesele unei instituții. rândul acestor violențe se numără acțiunile regimurilor totalitariste împotriva unor grupuri sociale, acțiunile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a „fiului iubit”și a „soției sale”. Două fenomene psihosociale însoțesc această evoluție: dezvoltarea limbii de lemn ca instrument specific pentru exprimarea unor idei străine de realitatea trăită de indivizi și un comportament fracturat, schizoid, de mistificare a gândurilor și trăirilor reale în spațiul public și de exprimare a lor, adeseori sublimată în bancuri sau în forme ale culturii (literatură, teatru, pictură), în sânul familiei sau în cercurile restrânse „ale prietenilor de încredere”. Cultură e controlată și îndrumată, gândirea cadrelor politice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
români în raport cu regimul erau alcătuite din „dezamăgire, ură și neputință”(Kogan, 2001, p. 101). 3. Climatul de suspiciune permanentă și teamă imprecisă Induse de conștiința bazată pe dovezi cotidiene a unei permanente supravegheri împiedicau manifestările spontane și exprimarea deschisă a trăirilor reale. Suspiciunea, neîncrederea temătoare, impregnau toate relațiile sociale, începând cu relațiile de cuplu 3 și de familie și sfârșind cu relațiile la locul de muncă, între colegi. Herta Müller, laureata premiului Nobel pentru literatură în 2009, face în romanele ei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
individuală, ci devenise un instrument de camuflare obișnuită a realităților în toate documentele oficiale, cu scopul de a nu atrage mânia conducătorilor. Limba de lemn, promovată de media și de toate documentele oficiale, devenise „învelișul sonor” (Anzieu, 1976) al falsificării trăirilor și a ființei umane. Suspiciunea, puternic ancorată în existența românilor în perioada comunistă, însoțită de resentimente față de vesticii 1 percepuți ca deținători ignoranți ai tuturor bunurilor lumii, a continuat să se facă simțită și după 1989. Când profesioniști din Vest
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vechi cu cele noi, într-o anarhie normativă, și când se manifestă o stare de dezorganizare care favorizează apariția unor indivizi dezorientați în raport cu normele consacrate (situația este urmarea unei stări de dezorganizare normativă prin care trece întreaga societate). 1. Aceste trăiri sunt similare celor descrise de K.C. Nguyen (1999) ca fiind manifestări tipice ale prizonierilor din închisori, față de cei aflați în libertate care sunt percepuți ca nepăsători. Prizonierii au sentimentul de a fi abandonați de cei din afară, din libertate. Trauma
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1998), în relațiile de familie încărcate de violență. Sentimentul controlului se definește ca sinonim al eficacității persoanei, al capacității de a stăpâni și controla situația și mediul în care trăiește. în vreme ce anumite condiții generale cum ar fi sărăcia, șomajul, generează trăiri negative intense la cei afectați, una dintre caracteristicile afectate este tocmai acest sentiment al controlului care se pierde. Concluziile cercetării subliniază lipsa de diferențe semnificative în ceea ce privește sentimentul controlului personal la bărbații violenți în relațiile cu partenerele, comparativ cu bărbații nonviolenți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
arătat constant că în familiile violente atât mama, cât și tatăl sunt părinți abuzivi cu copiii, în mult mai mare măsură decât părinții cu un mariaj calm (James, 1994). Acum se știe faptul că nu doar atacul direct induce subiectului trăirea traumei, ci și asistarea ca martor pasiv la producerea unui eveniment traumatizant (Nutt, Davidson, Zohar, 2001). S-a dovedit faptul că chiar a asculta doar relatarea unor evenimente traumatizante poate induce la martor, fie acesta chiar un profesionist în domeniu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a efectelor pe care comportamentele lor le au asupra celorlalți și asupra emoțiilor proprii ce le acompaniază comportamentele. Modalitățile lor de a cunoaște lumea se diversifică. Toate cunoștințele pe care le acumulează sunt efectul și sunt acompaniate de reprezentări ale trăirilor lor emoționale. Pentru a reliefa existența unor situații de maltratare, trebuie să te concentrezi pe modul 1. în engleză, flow. în care copiii își explică propriile comportamente. Când fac acest lucru, ei își examinează motivația, trăirile emoționale. Când reprezentările lor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acompaniate de reprezentări ale trăirilor lor emoționale. Pentru a reliefa existența unor situații de maltratare, trebuie să te concentrezi pe modul 1. în engleză, flow. în care copiii își explică propriile comportamente. Când fac acest lucru, ei își examinează motivația, trăirile emoționale. Când reprezentările lor emoționale sunt congruente cu acțiunile, nu poate fi vorba despre o alterare psihologică a copilului, consecutiv maltratării. Când, însă, aspectele motivaționale sunt incompatibile cu răspunsurile, specialistul trebuie să intre în alertă. Problema care apare este că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
consecutiv maltratării. Când, însă, aspectele motivaționale sunt incompatibile cu răspunsurile, specialistul trebuie să intre în alertă. Problema care apare este că în cazul copiilor „cuminți”, care fac ceea ce li se cere, nimeni nu se mai întreabă cu privire la motivația lor, la trăirile emoționale care stau la baza acestor comportamente. în aceste cazuri, suntem în fața unor superkids, după denumirea dată deja de Henry Kempe 1 copiilor care s-au adaptat la situația de maltratare prin comportamente care preîntâmpină așteptările adulților, dar care țin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu mecanisme adaptative care semnalează atingerea organică sau funcțională prin durere. Absența durerii în situații de suferință organică sau funcțională reprezintă o anomalie genetică. Dar durerea fizică are o mare încărcătură psihică, prin semnificația ei care înspăimântă, generată de reflectarea trăirilor fizice la nivel psihic. Există desigur și durerile psihogene, care apar printr-o fixație obsesională asupra unor funcții sau organe. Durerea fizică este (Tassain, 2003): senzorială, receptată de senzorii noștri de durere, tactili, proprioceptivi și kinestezici; emoțională, prin trăirile psihice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reflectarea trăirilor fizice la nivel psihic. Există desigur și durerile psihogene, care apar printr-o fixație obsesională asupra unor funcții sau organe. Durerea fizică este (Tassain, 2003): senzorială, receptată de senzorii noștri de durere, tactili, proprioceptivi și kinestezici; emoțională, prin trăirile psihice negative pe care le generează; somatică, deoarece o simțim precis, în corpul nostru; psihică, deoarece o reflectăm psihic, în trăirile, mintea și emoțiile noastre; utilitară, căci semnalează disfuncții și impune luarea unor măsuri; comportamentală, căci generează comportamente specifice, fizice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
organe. Durerea fizică este (Tassain, 2003): senzorială, receptată de senzorii noștri de durere, tactili, proprioceptivi și kinestezici; emoțională, prin trăirile psihice negative pe care le generează; somatică, deoarece o simțim precis, în corpul nostru; psihică, deoarece o reflectăm psihic, în trăirile, mintea și emoțiile noastre; utilitară, căci semnalează disfuncții și impune luarea unor măsuri; comportamentală, căci generează comportamente specifice, fizice și mentale, pentru atenuarea ei; reprezintă și un feedback ce duce la învățare și evitarea situațiilor dureroase; relațională, căci o exprimăm
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se ocupa de durere. 13. Ce dureri credeți că ar trebui tratate? Răspunsurile formulate de către personalul medical arată astfel: „doar cele reale”(16); „toate”(13); „depinde de intensitate”(7); „numai durerile cărora li se cunoaște cauza”(2). Din nou, subiectivitatea trăirilor pacientului este desconsiderată. Pentru pacient, durerea este la fel de reală și importantă ca însăși viața. Personalul medical diferențiază și se ocupă, le ia în seamă, doar acele dureri care „sunt reale”(!), „cele intense”și mai ales, „cele cărora li se cunoaște
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de orientare steineriană, în care studenții sunt puși să treacă prin situația pacienților care zac la pat, total abandonați mâinilor celor care îi îngrijesc. Studenții experimentează astfel sentimentele de umilință, neputință, abandon în mâinile personalului medical. Sentimente ce sunt comune trăirilor pacienților gravi. în cazul studenților, trăirile nu sunt însoțite de durerea care acompaniază în cazul bolnavilor reali toate aceste sentimente dificile ce impregnează statutul de bolnav. în luna ianuarie 2009, media a prezentat cazul unui pacient care a fost plimbat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt puși să treacă prin situația pacienților care zac la pat, total abandonați mâinilor celor care îi îngrijesc. Studenții experimentează astfel sentimentele de umilință, neputință, abandon în mâinile personalului medical. Sentimente ce sunt comune trăirilor pacienților gravi. în cazul studenților, trăirile nu sunt însoțite de durerea care acompaniază în cazul bolnavilor reali toate aceste sentimente dificile ce impregnează statutul de bolnav. în luna ianuarie 2009, media a prezentat cazul unui pacient care a fost plimbat de la un spital la altul, de la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
impact pozitiv major asupra sănătății mentale, a sănătății fizice, a reușitei profesionale și a relațiilor sociale”1. Dacă ești gata să asculți plângerile pacienților, durerile, fricile lor sau spaimele lor, îi vei susține în a-și înțelege mai bine aceste trăiri, iar cel care ascultă nu are nici el decât de câștigat. 1.9. Efectul violenței în dezvoltarea umană: copiii și violența în cadrul psihologiei dezvoltării umane, interpretarea ființei umane din perspectiva suferinței și a rezilienței pleacă de la descoperirile neurobiologiei cu privire la 1
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]