14,325 matches
-
întîmpinarea talazului. Dar nu face nimic, totu-i doar o glumă, vorba cîntecului de odinioară: Furtuna-i șugubeață, Iar balena-ți rîde-n față, Dînd din coada ei măreață - Tii, ce vesel, jucăuș și hîtru e oceanul! Ci spuma-n juru-i zboară, Cînd balena cruntă ară Apele ce-o înconjoară - Tii, ce vesel, jucăuș și hîtru e oceanul! Un fulger vasu-l frînge. Dar ea pe bot se linge Și coada-n apă și-o împinge - Tii, ce vesel, jucăuș și hîtru e
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
unei persoane în care altminteri avea atît de puțină încredere. Ahab nu se afla nici de zece minute în arboradă, cînd unul dintre șoimii aceia marini, cu ciocul roșu, care se rotesc adesea în jurul catargelor armate ale balenierelor, începu să zboare pe lîngă capul lui, cîrîind amarnic. După ce se roti astfel, țesînd în jurul capului lui Ahab un nevăzut labirint, se înălță la vreo mie de picioare în văzduh, apoi coborî în spirale și începu din nou să se rotească în jurul capului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Cîrma, banda! Brațați, brațați! Să zbîrnîie! Așa, așa! Ambarcațiunile, ambarcațiunile! Acestea fură lăsate la apă - toate, afară de cea a lui Starbuck; pînzele lor fură întinse, iar vîslele scurte intrară în acțiune; cele trei ambarcațiuni, în frunte cu a lui Ahab, zburau acum sub vînt. în ochii adînci ai lui Fedallah se aprinsese un licăr palid, ca de moarte, iar gura i-era schimonosită de un rînjet hidos. Boturile ușoare ale ambarcațiunilor despicau valurile aidoma unor nautili tăcuți, dar se apropiau încet
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
voi din arboradă, nu slăbiți din ochi ambarcațiunile! Observați cu atenție balena! Hei! Ia alungați-l pe șoimul ăla, uite cum își înfige pliscul în giruetă și o sfîșie! Ha! exclamă el arătînd spre flamura roșie din mărul catargului. A zburat cu ea! Unde-o fi bătrînul acum? O, Ahab, vezi tu priveliștea asta? Ce tremur, ce tremur! Ambarcațiunile nu se depărtaseră prea mult, cînd, la un semnal al oamenilor de pe catarge - un braț îndreptat în jos - Ahab știu că balena
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
balena sau cu Ahab?“ Ă Hai, băieți, trageți! adăugă el cu glas tare. Trageți cu putere acum, ne apropiem. Cîrma, apucați cîrma și dați-mi voie să trec! Și spunînd acestea, porni, cu ajutorul a doi vîslași, spre prova ambarcațiunii care zbura. Cînd, în cele din urmă, ambarcațiunea ajunse lîngă Balena Albă, aceasta nici nu păru să-și dea seama de prezența ei - lucru ciudat, deși balenele dau uneori impresia asta. Ahab aproape că intrase în ceața care, țîșnind ca o negură
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nivelul copastiei; bălăcindu-se prin apă, oamenii încercau acum să o scoată afară cu ispolul și să astupe spărtura. Cam tot atunci, în vîrful catargului, Tashtego încremeni cu ciocanul în mînă, iar flamura roșie îl învălui ca o pătură, apoi zbură drept înainte, prin fața lui, ca și cum i-ar fi sărit inima din piept. Starbuck și Stubb, stînd dedesubt, pe bompres, zăriră în aceeași clipă cu Tashtego monstrul ce se năpustea spre corabie. Ă Balena, balena! Sus cîrma, sus cîrma! O, voi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
colacul zburător îl prinse de gît și-l trase afară din ambarcațiune, pe tăcute, așa cum turcii își sugrumă victimele - înainte ca echipajul să bage de seamă ce se întîmplă. în clipa următoare, nodul în formă de ochi al capătului saulei zbură din coșul rămas gol și, răsturnînd un vîslaș, dispăru în adîncurile mării. Oamenii uluiți rămaseră o clipă locului, apoi se întoarseră. Ă Dumnezeule, unde-i corabia? Unde-i corabia? Printre talazurile negre și sălbatice îi zăriră în curînd silueta fantomatică
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lui Ahab, se scufundă odată cu corabia lui care, aidoma lui Satan, nu voia să se prăbușească în iad fără a smulge un crîmpei de cer, pentru a se duce la fund încununat cu acest coif viu. Cîteva păsări mai mici zburară, cîrîind, deasupra hăului care încă nu se închisese; un val de spumă tulbure se mai prelinse pereții hăului căscat, apoi totul se nărui și uriașul giulgiu al mării se întinse și începu să se rostogolească, așa cum se va fi rostogolit
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
oricât am construi social marea, de exemplu, tot ne putem îneca în ea în anumite circumstanțe. La fel, oricât am încerca să construim social realitatea unor porci zburători, aceasta nu se va fi posibilă deoarece, pur și simplu, porcii nu zboară (Wendt: 1999). Pe același ton, o avalanșă enormă distruge pădurea și sătucul de la poalele multelui, oricât de social construite ar fi lentilele prin care este percepută. Și lista poate continua. Există deci forțe în natură, argumentează Wendt, independente de voința
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sociale. Marea ne îneacă în anumite cicumstanțe, da, dar înecul este o construcție socială, la fel și marea; nici una nu poate exista în afara interpretărilor și acțiunilor umane care le conferă sens și le gestionează în moduri acceptate social. Porcii nu zboară, dar numai un om și-ar putea imagina că o fac: imaginea aceasta este deci, la rândul ei, o construcție socială. O avalanșă este, la fel, tragică numai prin faptul că oamenii îi atribuie asemenea conotații; în absența factorului uman
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
China și, eventual, un canal de comunicare informal cu Hanoiul. Să ne oprim deocamdată asupra preliminariilor vizitei, așa cum apar în memoriile lui Kissinger: Reacționând la un raport despre tumultuoasa primire oferită astronautului Frank Borman (liderul unei misiuni spațiale care a zburat pentru prima dată în jurul lunii, n.m.) în Cehoslovacia, președintele mi-a trimis o notă la începutul lui iunie 1969: "Henry, cred că am putea să îi înțepăm pe prietenii noștri de la Moscova aranjând mai multe vizite în țările est-europene. Popoarele
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
poate dispersa praf în aer și nici nu se poate dezvolta vreun proces de ardere mocnită. La polizare sau tăiere în zonele 21 și 22 sau în vecinătatea lor trebuie să se ia în considerare faptul că scânteile produse pot zbura pe distanțe mari și pot duce la formarea de particule incandescente. Din acest motiv, celelalte locuri din jurul locului de muncă trebuie, de asemenea, incluse în măsurile de protecție menționate. Folosirea uneltelor în zonele 1, 2, 21 și 22 trebuie supusă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188582_a_189911]
-
poate dispersa praf în aer și nici nu se poate dezvolta vreun proces de ardere mocnită. La polizare sau tăiere în zonele 21 și 22 sau în vecinătatea lor trebuie să se ia în considerare faptul că scânteile produse pot zbura pe distanțe mari și pot duce la formarea de particule incandescente. Din acest motiv, celelalte locuri din jurul locului de muncă trebuie, de asemenea, incluse în măsurile de protecție menționate. Folosirea uneltelor în zonele 1, 2, 21 și 22 trebuie supusă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188586_a_189915]
-
partid nu-l cunoștea. În același timp, conducerea profesională nu era un exemplu în menținerea conspirației și a vigilenței. Un exemplu grăitor de nevigilență este atunci, când un aviator care se găsea în cercetare și i se interzisese să mai zboare, tovarășii din conducere s-au suit în avion și au plecat la [stațiunea] Vasile Roaită. Ajunși acolo, aviatorul a zburat în Turcia. Diaconescu, care este vinovat de această condamnabilă lipsă de vigilență, nu a fost tras la răspundere sau sancționat
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
exemplu grăitor de nevigilență este atunci, când un aviator care se găsea în cercetare și i se interzisese să mai zboare, tovarășii din conducere s-au suit în avion și au plecat la [stațiunea] Vasile Roaită. Ajunși acolo, aviatorul a zburat în Turcia. Diaconescu, care este vinovat de această condamnabilă lipsă de vigilență, nu a fost tras la răspundere sau sancționat, deși aceasta putea să coste viața întregii conducerii a serviciului. Sau, Filipescu, care-și făcea din arestate metrese, sub pretextul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
este recenzat pentru Cal Arts, de criticul Kris Malkiewicz care observă atât conflictul dintre artă și vulgaritate, cât și ritmul construcției filmice diferit de cel american, specific unei tradiții culturale inedite: într-o paralelă interesantă, se remarcă cum "filmele care zboară peste Atlantic către Statele Unite par să-și domolească graba în cursul călătoriei" devenind semne ale artei europene. Robert W. Corrigan se ocupă în continuare de Alexa, încercând să identifice, în noiembrie 1987, un stagiu la Universitatea Irvine din California, ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
secret pe care n-are cui să-l împărtășească, devine esență a vieții și a tragicului care-l ridică din costumul de bufon la înălțimea stelelor. Cuvântul este cel care urmărește acțiunea, care o completează, care dansează printre acțiuni și zboară între realitate și vis asemenea cuvintelor scrise cu cerneală din filmele lui Greenaway. Cuvântul intră în armonie cu imaginea de pe scenă și cu trăirile puternice, nu rămâne pretext ca-n majoritatea spectacolelor contemporane, ci se integrează, având o funcție aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nu rămâne pretext ca-n majoritatea spectacolelor contemporane, ci se integrează, având o funcție aproape magică de incantație, de determinare a realității, de completare a spațiului. Alexa Visarion vorbește, la repetiții, despre cuvinte asemenea celor rostite la Liturghie, cuvinte care zboară dincolo de materia pe care o determină,ca-ntr-o rugăciune și care deschid înțelesuri mai profunde, cuvinte care răscolesc, cuvinte fără de care liniștea n-ar fi posibilă și n-ar avea mângâiere. 1 octombrie, 2015, la cinci luni distanță de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a încheiat discuția, dând dreptate surzilor, păsării dintr-o altă zi, lui Alexa Visarion... El, cel mai tare om din județ, nu putea fi înfrânt de niciun orb de pe malurile Someșului! Așa că piesei... Păsării... i s-a dat drumul să zboare! Numai că publicul nu trebuia să creadă în existența mijloacelor de manipulare a existenței concrete a feței nevăzute a lunii!.. Așa că minune! a doua zi unul dintre interpreții principali ai piesei a fost chemat să-și satisfacă stagiul militar, la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lui Cehov și, în contradicție, însăși esența acestei opere. Spectacolul se rostogolește repede, dar bolovănos și cade greu. Desfășurarea însăși e mai importantă, prin energia ei, decât imaginile pe care le mistuie. Cuvântul e voce. Cuvintele se deschid, dar nu zboară, sensul lor le trage în jos ca plumbul. Se înalță și cad, împușcate. Și când vorbele nu mai ajută, personajele cântă; cântă și dansează; dar frenezia lor nu e veselie, așa cum vrea să pară. Un spectacol de o tristețe pustiitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în tipare, pentru că e făcut din agresivitate duioasă față de neputință și un anumit tip de umor caustic față de împlinire. Ați stat o vreme în America, chiar în timpul lui Ceaușescu. Cum ați lucrat cu actorii americani de teatru? Vedeți, când am zburat prima data spre pământul american, tulburat de trecerea Oceanului, m-am tot gândit la ce ar trebui să fac eu acolo, ca regizor, pentru ca ei, americanii, să mă placă. Și chinuindu-mă așa opt ore și douăzeci de minute, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
răspund: "Nu!". Acum cam știu despre ce-i vorba în regie, nu că am făcut-o foarte bine, dar știu ceva! Probabil că aș folosi regia ca să descopăr o stea. Aș vrea să fiu și eu unul dintre oamenii care zboară printer stele, da, un fel de astronaut, dar nu neapărat un specialist ci așa, simplu, un călător care ar ajunge, să zicem pe Marte! Interviu realizat de Corina PAVEL 1997 Acești artiști tineri nu mai fac cârdășie cu nimicul Dragă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în organizarea trecerii prin Tașkent, în 1962, în drum spre India, Indonezia și Birmania a delegației de stat a României, formată din Gh. Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu. Transportul a fost efectuat cu un avion sovietic, care a zburat fără escală de la București până la Tașkent, pe tot parcursul vizitelor în cele trei țări asiatice și la întoarcerea spre București, via Moscova. La trecerea prin Moscova, delegația română a fost informată de Hrușciov despre incidentul provocat de amplasarea rachetelor sovietice
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de a condamna alternativele la varianta de discurs și de comportament aleas] este lipsit] de sens. Metodele mai recente de clasificare și de orientare a acțiunii (de exemplu, știința) pot genera posibilit]ți uimitoare, cum ar fi cea de a zbura. Deschiderea fâț] de schemele conceptuale mai noi caracterizeaz] spiritul tan]r, flexibil, în timp ce reticența și rigiditatea sunt specifice b]trâneții și morții inevitabile. În acest sens, Zhuang Tzi este de p]rere c] preferință omului pentru viat] și teama de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al țării în beneficiul propagandei personale, mi se pare scandaloasă. În fine, ca să nu rămîn în zona tombal-resentimentară, s-o trec un pic pe șagă. Intrînd în muzeul acaparat, nu pot evita (cum s-ar putea!) omniprezența păsăroiului-emblemă, coțofănoiului care zboară cînd de la stînga la dreapta, cînd mai mult invers, în toate-pînzele-sus ale culturnicului pictor. Așa cum zbura, la fel de bine mersi, și pe deasupra "Casei memoriale din Scornicești". Asta, cînd făcea plopul pere și richita micșunele. 6 noiembrie Circul lumii! Dacă n-ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]