24,313 matches
-
www.cia.gov/5.10.2000 . 224 Scott Peterson, "Rusia strânge legăturile cu Iranul / Un nou acord de cooperare deschide calea unor viitoare contracte în domeniul armelor, care îngrijorează Statele Unite", WMD Nonproliferation, 26 ianuarie 2001. 225 Walter Picus, "Experții reevaluează amenințările: mult mai probabil ca atacul să fie comis cu ajutorul unei nave sau a unui autocamion decât cu o rachetă", International Herald Tribune,12 ianuarie 2002. 226 A. Brownfeld, "Reorientarea politicii americane cu privire la Iran", Janes Terrorism and Security Monitor, 23 iulie
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
fost supusă unui proces de dezvoltare continuă, iar proiectele aflate în stadiu de derulare la terminarea războiului au fost preluate de Aliați. În timpul confruntărilor militare, armata britanică a reușit să pună la punct un sistem incipient de combatere a noii amenințări, bazat, în esență, pe folosirea radarelor pentru detectarea lansărilor și urmărirea deplasării și utilizarea unui baraj masiv de artilerie la un moment oportun pentru doborârea rachetelor inamice. 307 http://www.mda.mil/global/documents/pdf/first 60.pdf, 2010. 308
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
apărare antirachetă pe cont propriu", International Herald Tribune, 6 mai 2000. Viitorul secretar de stat (la acea dată profesor de științe politice la Universitatea Stanford) era de părere că Washingtonul trebuie să lanseze o dezbatere exhaustivă cu Moscova în legătură cu noua amenințare nucleară în condițiile în care autoritățile militare ruse nu au făcut un mister din noua lor strategie, care prevedea utilizarea armelor nucleare pentru a compensa slăbirea capacităților convenționale. Amenințarea rusă reprezintă contrarea arsenalului nuclear american și viceversa un fapt care
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Washingtonul trebuie să lanseze o dezbatere exhaustivă cu Moscova în legătură cu noua amenințare nucleară în condițiile în care autoritățile militare ruse nu au făcut un mister din noua lor strategie, care prevedea utilizarea armelor nucleare pentru a compensa slăbirea capacităților convenționale. Amenințarea rusă reprezintă contrarea arsenalului nuclear american și viceversa un fapt care nu mai trebuie să fie consacrat printr-un tratat vechi de 30 de ani, vestigiu al unei relații profund conflictuale între SUA și Uniunea Sovietică. Dat fiind că tratatul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
30 de ani, vestigiu al unei relații profund conflictuale între SUA și Uniunea Sovietică. Dat fiind că tratatul ABM avea ca vocație împiedicarea dezvoltării unor apărări antirachetă naționale în contextul militar al războiului rece, iar, acest context s-a schimbat, amenințările 'imediate' venind din partea Irakului și Coreei de Nord, Washingtonul ar trebui să îi facă să înțeleagă pe ruși că este preferabil să coopereze cu ei la edificarea unei noi logici de atac-apărare, dar că SUA sunt gata să o facă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Merkel, pentru care propunerea vizând un sistem comun antirachetă lua în serios interesele de securitate europeană, și care le reproșa cancelarului Gerhard Schroder și ministrului de Externe, J. Fischer, că nu vor să ia cunoștință de starea de lucruri, de amenințările cărora trebuie să li se facă față. (Die Welt, nr. 27, 1 februarie 2001, Focus, nr. 23, 5 iunie 2000). 387 Interfax,14 iunie 2002. 388 Mediafax, 18, 23, 30 noiembrie 2004, The Independent, 22 noiembrie 2004, CNN International, 29
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
asemenea, într-un comunicat al Ministerului moldovean al Afacerilor Externe și al Integrării Europene, s-a menționat că sistemul permite acoperirea integrală a teritoriului României, a statelor aliate din regiune, dar și a celor nealiate precum Republica Moldova, împotriva unei eventuale amenințări cu rachetă și, respectiv, reduce riscurile de securitate în plan regional mai larg. (Mediafax, 9, 11, 18, 19 februarie 2010, Agerpres, 22 februarie 2010). 459 Radio France Internationale, 8 februarie 2010, Rador, 9 februarie 2010. Autoritățile poloneze au anunțat la
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
indirecte, la 19 februarie, în Finlanda, pe 19 februarie, ministrul rus al Apărării, A. Serdjukov, declarând că dacă Europa nu pune probleme pentru Rusia, nu vor exista rachete Iskander în regiunea Kaliningradului, ci vor fi amplasate doar dacă vor exista amenințări. În anul 2008, într-un mesaj adresat Adunării Federale, Dmitri Medvedev a declarat că, drept răspuns la apariția de elemente ale scutului american antirachetă în Polonia și Cehia, rachete rusești Iskander vor fi amplasate în vestul extrem al Rusiei, lână
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
in Europe and the Americas. Threat or Corrective for Democracy? (c) 2012, Cambridge University Press (c) 2015, Institutul European pentru prezenta ediție în limba română Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României: Populismul în Europa și în cele două Americi : amenințare sau remediu pentru democrație? / ed.: Cas Mudde, Cristóbal Rovira Kaltwasser; trad.: Emil Juverdeanu, Val Codrin Tăut; pref.: Daniel Șandru; postf.: Sergiu Gherghina, Sergiu Mișcoiu. Iași: Institutul European, 2015 Bibliogr. Index ISBN 978606-24-0117-7 I. Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed in ROMANIA Cas Mudde Cristóbal Rovira Kaltwasser (editori) Populismul în Europa și în cele două Americi Amenințare sau remediu pentru democrație? Traducere de Codrin Taut și Emil Juverdeanu Cuvânt-înainte de Daniel Șandru Postfață de Sergiu Mișcoiu și Sergiu Gherghina INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Lui Peter Mair (1951-2011) (c) The Syndicate of the Press of the University of Cambridge
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Hugo Chávez (Kenneth M. Roberts) 223 Capitolul 8. Populism și autoritarism. Cazul statului Peru sub conducerea lui Fujimori (Steven Levitsky și James Loxton) 259 Capitolul 9. Populism, democrație și naționalism în Slovacia (Kevin Deegan-Krause) 293 Capitolul 10. Populismul: remediu și amenințare pentru democrație (Cas Mudde și Cristóbal Rovira Kaltwasser) 329 Bibliografie 357 Indice 397 Note contributori 407 Postfață (Sergiu Mișcoiu, Sergina Gherghina) 411 Cuvânt-înainte Populismul: complexitate conceptuală și expresie fenomenală Apariția în limba română a volumului despre populism (editat de Cas
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de experți consacrați, dar și să-i convingem că acest proiect merită tot efortul depus. Datorită sprijunului financiar oferit de Volkswagen Stiftung, am organizat în august 2010 la WZB un workshop intitulat: Populismul în Europa și în cele două Americi. Amenințare sau remediu pentru democrație?, unde colaboratorii au prezentat o primă versiune a capitolelor, care au fost discutate de aceștia, dar și de cercetători din Germania și din alte țări. Însărcinații cu organizarea workshopului și-au luat foarte în serios rolul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Această carte îi este dedicată. Cas Mudde Cristóbal Rovira Kaltwasser Capitolul 1 Populismul și democrația (liberală): un cadru de analiză Cas Mudde și Cristóbal Rovira Kaltwasser În general, mai cu seamă în Europa și America Latină, mișcările populiste sunt privite ca amenințări la adresa democrației. Totuși, noii populiști susțin, în mod explicit, că sunt adevărați democrați care reclamă puterea pentru popor. (Canovan, 2004: 244) Introducere Neîndoielnic, populismul este unul dintre termenii de care se uzează și se abuzează cel mai des, atât în interiorul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
În următoarele două secțiuni, vom discuta două întrebări de cercetare care sunt abordate în acest volum: (1) Care sunt efectele induse de actorii populiști asupra democrațiilor liberale? și (2) în ce circumstanțe populiștii se constituie drept un remediu sau o amenințare la adresa sistemului democratic liberal? Este important să se înțeleagă că principala noastră preocupare privește populismul și nu ideologia de care acesta este atașat sau persoana care îl întruchipează. Astfel, una dintre sarcinile cruciale este aceea de a separa populismul de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
funcționare ceva mai armonioasă sau încurajarea proceselor de secesiune. 1.3 Populism și democrație: prieten și dușman În majoritatea cazurilor termenul populism are o conotație negativă, în timp ce democrația beneficiază de o conotație pozitivă clară. Adesea, populismul este privit ca o amenințare la adresa democrației, drept o cautare febrilă a unei alternative la sistemul democratic care nu face decât să-i submineze acestuia valorile centrale, ca un sistem autoritar. Nu mai departe de aprilie 2010, Herman Van Rompuy, președintele Uniunii Europene, declara că
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și democrație 4. Vom dezvolta această perspectivă bazându-ne, în primul rând, pe analiza conceptuală, fără ca prin aceasta să ignorăm realitățile empirice. Pe scurt, vom argumenta că populismul poate fi privit, în același timp, ca un remediu și ca o amenințare la adresa democrației. Mai exact, din punct de vedere teoretic, populismul este în mod fundamental democratic (Canovan, 1999; Laclau, 2005a, Tännsjö, 1992), însă acesta se raportează ambivalent față de democrația liberală (Canovan, 2002; Decker, 2006; Mudde, 2007; O'Donnell, 1994; Plattner, 2010
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pentru apariția populismului. Așa cum a arătat Benjamin Arditi (2004) în dialogul său cu Margaret Canovan (1999), există numeroase rațiuni pentru a ne reprezenta populismul aidoma unei umbre care însoțește permanent democrația. 1.4 Efectele populismului asupra calității democrației: remediu și amenințare După ce am trasat, din punct de vedere teoretic, relația între populism și democrație, ne vom îndrepta atenția asupra întrebării empirice care privește modalitatea în care actorii populiști afectează democrațiile, așa cum există acestea în realitate, sau, în termenii propuși de Dahl
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
2002: 25-27). Cu alte cuvinte, există diferite tipuri de regimuri democratice, care pot avea un grad mai ridicat sau mai scăzut al calității democrației. Astfel, ne propunem să analizăm modalitatea în care populismul poate fi un remediu și/sau o amenințare la adresa calității democrației. Pentru a răspunde la această întrebare este important să luăm în calcul etajarea celor trei dimensiuni ale calității democrației: procedură, conținut și rezultat, distincție propusă de Larry Diamond și de Leonardo Morlino (2005). Cu toate că cele trei dimensiuni
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
caz, populismul deteriorează calitatea democrației, producând un proces de erodare (în cazul democrațiilor consolidate) sau o prăbușire a democrației - breakdown (în cazul democrațiilor neconsolidate). În literatura academică există numeroase indicații cu privire la modalitățile în care populismul este un remediu sau o amenințare la adresa democrației, dar multe dintre aceste indicații nu sunt foarte relevante deoarece ele privesc fie ideologia gazdă (naționalismul sau socialismul), fie, pentru că se referă la aspecte care nu fac parte din definiția populismului pe care am propus-o (tip de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
este subiectivă sau obiectivă), cele mai multe efecte negative menționate în literatură sunt legate de marginalizarea anumitor grupuri sociale, de slăbirea instituțiilor politice, care culminează subminarea drepturilor și protecției acordate minorităților. Urmărind pozițiile principale din acea literatură care vede în populism o amenințare la adresa calității democrației, putem alcătui o listă cu următoarele efecte potențial negative. (1) Populismul se poate utiliza noțiunea de suveranitate populară și de practicile care îi sunt asociate pentru a contrazice sistemul de checks and balances și separația puterilor specifică
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
gazdă". În ciuda acestor cercetări, încă nu dispunem de o teorie adecvată care să elucideze circumstanțele în care populismul poate funcționa ca un factor pozitiv. Cu alte cuvinte, întrebarea este: în ce circumstanțe devine populismul mai degrabă un remediu decât o amenințare pentru democrația (liberală)? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să ne uităm la cele două variabile cheie ale acestei relații: populism și democrație. Acestea două pot fi divizate plecând de la două atribute: tare și slab. Astfel, putem distinge între
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
2) Populismul în opoziție în democrațiile neconsolidate. În acest caz, atât populismul, cât și democrația sunt relativ slabe. Având în vedere că populismul nu deține pârghiile puterii, anticipăm că populiștii vor funcționa mai degrabă ca un remediu, decât ca o amenințare la adresa calității democrației. Populiștii se vor axa pe critica diverselor probleme cu care se confruntă noile democrații, incluzând aici corupția, ineficiența și excluderea și vor reprezenta un factor de presiune pentru reformele democratice. În capitolul 4, Seán Hanley discută cazul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
nu intenționăm, în acest capitol introductiv, să extindem ipotezele, deoarece, în acest stadiu, acest lucru ar genera mai degrabă confuzie. Cu alte cuvinte, suntem conștienți de faptul că există și alți factori care pot determina dacă populismul funcționează ca o amenințare sau ca un remediu al democrației. Studiile viitoare se pot sluji de acest cadru interpretativ pentru a propune și alte ipoteze. Concluzii În acest capitol introductiv, am prezentat concepția noastră cu privire la relația între populism și democrație, care constituie cadrul conceptual
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
doilea rând, plecând de la aceste definiții am argumentat că, cel puțin teoretic, populismul are o relație pozitivă cu democrația, însă o relație ambivalentă cu democrația liberală. Cu alte cuvinte, populismul poate să fie, în același timp, un remediu și o amenințare. În al treilea rând, am sugerat o serie de efecte (pozitive și negative) posibile ale populismui asupra calității democrației. În al patrulea rând, am lansat o serie de ipoteze cu privire la condițiile care influențează intensitatea efectelor și tipul acestora. Am cerut
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mare succes electoral, asupra calității democrației liberale din această țară. În prima parte, vom schița apariția VB și vom examina ideologia populistă a partidului. Apoi, vom investiga dacă, și în ce manieră VB-ul constituie un remediu și/sau o amenințare la adresa democrației liberale din Belgia. Capitolul demonstrează că efectele pozitive și cele negative induse de apariția VB se pot explica, parțial, prin faptul că acest partid a fost exclus de la putere cu ajutorul unui cordon sanitar. Astfel, Belgia reprezintă un caz
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]