15,164 matches
-
din zona Central și Est Europeană. Tot România dispune și de cele mai mari rezerve de gaze naturale din zonă, de circa 2 ori mai mari decât rezervele dovedite ale Poloniei. În schimb, România deține cele mai mici rezerve de cărbune. Resursele estimate de țiței și gaze naturale ale României sunt de aproximativ un miliard de barili echivalent petrol, valoare care situează România pe locul patru în Europa în acest clasament, după Norvegia, Marea Britanie și Danemarca. Anul cu producția de vârf
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
Danemarca. Anul cu producția de vârf a fost 1976 cu 14,7 milioane tone. Producția de țiței a României s-a diminuat constant, concomitent cu creșterea importurilor Evoluția producției interne de țiței: <br clear=left> În anul 2011, producția de cărbune a României s-a ridicat la 6,7 milioane tone echivalent petrol (țep), fiind cu 14,1% mai mare față de cea din 2010, si a reprezentat 0,2% din producția mondială de cărbune. Tot în 2011, consumul de cărbune a
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
clear=left> În anul 2011, producția de cărbune a României s-a ridicat la 6,7 milioane tone echivalent petrol (țep), fiind cu 14,1% mai mare față de cea din 2010, si a reprezentat 0,2% din producția mondială de cărbune. Tot în 2011, consumul de cărbune a fost de 7,1 milioane tone echivalent petrol (plus 16,6% față de 2010). În anul 2006 producția de cărbune a României a fost de 34,1 milioane tone, din care: Aproape toată cantitatea
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
de cărbune a României s-a ridicat la 6,7 milioane tone echivalent petrol (țep), fiind cu 14,1% mai mare față de cea din 2010, si a reprezentat 0,2% din producția mondială de cărbune. Tot în 2011, consumul de cărbune a fost de 7,1 milioane tone echivalent petrol (plus 16,6% față de 2010). În anul 2006 producția de cărbune a României a fost de 34,1 milioane tone, din care: Aproape toată cantitatea (99%) se folosește pentru producția de
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
mare față de cea din 2010, si a reprezentat 0,2% din producția mondială de cărbune. Tot în 2011, consumul de cărbune a fost de 7,1 milioane tone echivalent petrol (plus 16,6% față de 2010). În anul 2006 producția de cărbune a României a fost de 34,1 milioane tone, din care: Aproape toată cantitatea (99%) se folosește pentru producția de energie electrică și termică, huila contribuind cu 7,2% din totalul de producție de energie electrică iar lignitul cu 32
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
de 34,1 milioane tone, din care: Aproape toată cantitatea (99%) se folosește pentru producția de energie electrică și termică, huila contribuind cu 7,2% din totalul de producție de energie electrică iar lignitul cu 32,2%. Puterea calorifica a cărbunelui extras în România este de: Datorită puterii calorifice scăzute, transportul de cărbune este ineficient economic astfel că termocentralele sunt situate în apropierea punctelor de extracție. Fiind purtători de energie primară captivi, huila și lignitul în România nu pot face obiectul
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
folosește pentru producția de energie electrică și termică, huila contribuind cu 7,2% din totalul de producție de energie electrică iar lignitul cu 32,2%. Puterea calorifica a cărbunelui extras în România este de: Datorită puterii calorifice scăzute, transportul de cărbune este ineficient economic astfel că termocentralele sunt situate în apropierea punctelor de extracție. Fiind purtători de energie primară captivi, huila și lignitul în România nu pot face obiectul unei piețe în adevăratul sens al cuvântului. Evoluția producției interne de huila
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
31 miliarde de euro. Potențialul de exploatare anual pentru energia regenerabilă a României: În viziunea Statului Român, datorită creșterii prognozate a prețului la hidrocarburi (țiței și gaze naturale), principalele opțiuni pentru viitor ar fi producția de energie pe bază de cărbune și energia nucleară. În strategia energetică pentru 2007 - 2020 se pune accentul pe sporirea producției de energie electrică nucleară și pe modernizarea capacităților de producție de energie învechite. Compania Petrom intenționează să convertească, în următorii patru ani (începând din 2009
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
dese se ascund mistrețul, urși din loc în loc, lupi, veverițe, dihori, spre deosebire de apă unde întâlnim: latite, porconi, iar până în 1910 se observă păstrăvul pe valea pârâului Criva. Ca o mângâiere pentru solul puțin productiv, se găsește aici un foarte bun cărbune de pământ, formând o legătură între Banat și Petroșani. Linia trece prin partea de nord-vest a satului îndreptându-se spre nord, spre Cerna Vârf. Unii geologi, printre care Murgoci, s-au pronunțat că în aproximativ 1000 m s-ar afla
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
de la Jac, Castrul roman de la Brusturi, atestarea creștinismului încă din secolul al VIII-lea (chilia creștină de la Jac), funcția de vamă, sunt câteva elemente care confirmă importanța comunei Creaca de-a lungul istoriei. Deși dispune de bogate resurse ale subsolului, cărbune la Lupoaia, nisipuri cuarțoase la Borza, calcare aflate în exploatare la Prodănești, activitatea principală ca ramură a comunei rămâne agricultura.
Comuna Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/310738_a_312067]
-
școlar 1944-1945, iar din 1946-1947 se deschide grădinița română. În anul școlar 2010-2011, starea unităților de învățământ din comună se prezenta astfel: Posedând importante resurse minerale exploatabile, până nu demult economia comunei era susținută de activitățile miniere legate de exploatarea cărbunelui brun și a agregatelor de balastieră cantonate în luncile Someșului, Almașului și Brâglezului. În 1999, zona minieră Hida-Surduc-Jibou-Bălan a fost declarată, pe o perioadă de zece ani, zonă defavorizată. În ultimii ani, pe lângă sectorul agricol bine reprezentat la nivelul comunei
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
eliberată „Taxa de timbru a Marijuanei” (Marijuana Tax stamp act); pentru a crește canabis, era necesar acest timbru care paradoxal nu era eliberat nimănui. În 1937, marea corporație petrochimică DuPont și-a patentat procesul fabricării materialelor plastice din petrol și cărbune. Raportul anual al companiei le-a recomandat acționarilor săi să investească în noua sa divizie petrochimică. Produse sintetice ca materialele plastice, celofanul, celuloza, metanolul, nailonul etc., puteau fi realizate din petrol. Industria naturală a cânepei ar fi redus afacerile DuPont
Cânepă indiană () [Corola-website/Science/310796_a_312125]
-
carateristic asemănător celui de putrefacție. Gazul se dizolvă greu in apă și mai ușor în solvenții organici ca: benzol, toluen, clorura de benzol etc. Fosgenul are o energie de evaporare de 24,38 kJ·mol. Gazul se obține în prezența cărbunelui activ din monoxid de carbon și clor: Se mai poate obține prin arderea substanțelor plastice care conțin clor, ca de exemplu PVC-ul, în prezența unui metal și a cărbunelui: HSO + SO + CCl → 2HSOCl + COCl În Primul Război Mondial fosgenul
Fosgen () [Corola-website/Science/310857_a_312186]
-
de 24,38 kJ·mol. Gazul se obține în prezența cărbunelui activ din monoxid de carbon și clor: Se mai poate obține prin arderea substanțelor plastice care conțin clor, ca de exemplu PVC-ul, în prezența unui metal și a cărbunelui: HSO + SO + CCl → 2HSOCl + COCl În Primul Război Mondial fosgenul a fost folosit ca gaz de luptă, cauzând moartea a circa 17.000 de oameni. Deoarece gazul se dizolvă greu în apă, la inspirare ajunge în pulmon până la nivelul alveolelor
Fosgen () [Corola-website/Science/310857_a_312186]
-
făcea mai multe schițe și desene premergătoare pentru fiecare lucrare pe care o aborda. Astfel, există mențiuni cum că ar exista o fotografie de atelier din anul 1906 în care Arthur Verona apare înconjurat de o mulțime de desene în cărbune. Prin călătoriile sale de documentare, el realiza schițe și desene "pe viu" asupra motivelor dorite, acest obicei fiind practic un exercițiu pentru dobândirea stilului. În acest fel folosea laviul, tușul, acuarela și adesea creionul pentru fixarea elementelor de compoziție și
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
de 221 km și un bazin hidrografic de 4 485 km. Pe o distanță de 124 km, curge prin „regiunea ” cea mai mare zonă industrială din Europa. Regiunea cunoaște o dezvoltare mai intensă din secolul XVIII, datorită zăcămintelor mari de cărbuni existente. Ruhrul asigură necesarul de apă al regiunii. Începând din secolul XIX râul este una dintre cele mai circulate căi fluviale din Europa, fiind navigabil pe o lungime de 12 km. Regiunea din apropierea apei fiind și un loc de relaxare
Ruhr () [Corola-website/Science/308886_a_310215]
-
Crawford, care a primit un premiu Oscar pentru interpretare, Davis preferând să apară în "Secara e verde" (1945). Acolo a jucat rolul unei învățătoare engleze fără gust estetic, care salvează un tânăr miner de la o viață petrecută în minele de cărbune, oferindu-i o educație. Filmul a fost primit cu recenzii pozitive de către critici, cu toate că nu a atras un număr mare de spectatori. Următorul ei film, "Viață furată" (1946), a fost singurul film făcut de ea cu propria casă de producție
Bette Davis () [Corola-website/Science/308844_a_310173]
-
spațiile imense pe care s-au desfășurat scenele surprinse. Din această evidență se deduce caracterul secundar, aproape de mnemotehnică, de desene ajutătoare care indică rezervarea artistului pentru compozițiile care ar decurge din ele. Majoritatea desenelor au fost făcute în creion sau cărbune, destul de rar înviorate de accente de cretă. A înfățișat scene care s-au derulat în fața ochilor în mișcare sau repaus ca: grupuri de soldați, un sanitar cu doi răniți, trupe românești care treceau Dunărea la Corabia, soldați jucând hora în
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
decursul secolului 18, fiind antedatată de pictura murală din 1775. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn Sfânta Varvara a fost adusă aici din Tămașa-Sălaj, în anul 1935, de proprietarii minelor de cărbuni, din familia Manoilescu, ocazie cu care pictorița Elena Popeia a încercat și o restaurare „creatoare” a picturii murale care fusese realizată de zugravul de biserici Ursu Braina. Biserica a fost clădită blockbau din bârne de stejar, îmbinate în coadă de
Biserica de lemn din Tămașa () [Corola-website/Science/309840_a_311169]
-
electronice pentru automobile. După 1990, Moldova a intrat într-un puternic declin economic, din care nu și-a revenit decât în anii 2000. Cu un PIB pe cap de locuitor de 5.300 dolari pe an (2017), Moldova importă petrol, cărbune și gaze naturale, în principal din Rusia. Construcția Portului de la Giurgiulești, a mărit accesul Moldovei la piața internațională de petrol și a micșorat dependența sa energetică față de Rusia. Portul a fost finalizat la sfârșitul anului 2006. Ca parte a liberalizării
Economia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/309357_a_310686]
-
și geometria camerei fiind critice. Camerele inelare însă au mai puține repere și sunt mai ușoare, fiind din punct de vedere tehnologic mai evoluate. "Combustibilii" folosiți la turbinele cu gaze sunt: Deși camerele de ardere pot arde și combustibili solizi (cărbune sub formă de praf), cenușa conținută de acest tip de combustibili este abrazivă, astfel că ei nu sunt folosiți. Dacă totuși se dorește folosirea lor drept combustibili pentru turbine cu gaze, cea mai bună soluție este gazeificarea lor prealabilă. De
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
culturi de bază, trestia de zahăr și citrice. Unii oameni, din sud-vestul muntos, îsi făceau un trai prin vânzarea de cherestea din bambus tare. Pe lângă taierea copacilor pentru a vinde lemnul, cei săraci își câștigau existența din transformarea lemnului în cărbune, arderea de scoici pentru a face var, vase din ceramică, preșuri țesute și coșuri. În partea de nord, cel mai frecvent, transportul se făcea cu trasura trasă de cai, în timp ce în partea de sud, multitudinea de râuri, canale și lacuri
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
Iuzovka și Stalino) este un oraș din estul Ucrainei, aflat pe râul Kalmius. Administrativ, el este centrul regiunii cu același nume, iar istoric este capitala neoficială a "Bazinului Doneț" ("Donbas"). La momentul actual orașul este un centru important pentru extracția cărbunelui și industria siderurgică a Ucrainei. La 1 ianuarie 2012 orașul număra o populație de 955.041 oameni. Drept de cetate - 1917. Pe vremea Imperiul Rus 1869-1924 orașul s-a numit "Iuzovka" (Юзовка) în cinstea lui John Hughes („Iuz”). Pe 22
Donețk () [Corola-website/Science/309443_a_310772]
-
folosite la fabricarea plăcilor numite "conglomerate de pluta" cu ajutorul a diferite procese. Conglomeratele sunt folosite la învelirea sateliților (5-6 mm grosime), în izolarea pereților (pentru izolare termică), sau talpă în industria încălțămintei. Lemnul de se folosește tradițional pentru a fabrica cărbune vegetal, dar nu cu rezultat așa bun că cel de Stejar. Fructele numite ghinde, sunt amare, deci nu sunt folosite direct în alimentația oamenilor, dar sunt folosite pentru că aliment pentru porcine.
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
românești ocupate de URSS s-a trecut la sovietizarea și rusificarea populației băștinașe. Germania a plătit reparații de război către Regatul Unit, Franța și Uniunea Sovietică, în principal prin demontarea și exportarea unor fabrici întregi, dar și prin exportul de cărbune și munca forțată a unor germani. Standardul de viață din Germania a fost redus la cel din timpul Marii crize economice. Aproape imediat după capitularea Germaniei și în următorii doi ani, SUA a declanșat un proces intensiv de furt de
Urmările celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/310419_a_311748]