16,541 matches
-
vamă. Din cele 30 de sate, trei, Camenca, Tomești și Cupca fuseseră dăruite de Iurie Cupcici. Este vorba de satele care au format temeiul marelui domeniu al boierului Oană Cupcici, la Cupca aflându-se și curtea sa. Boierul Sima a dăruit mânăstirii satele Stroinți și Urvicoleasa, pentru care se judecase Crasnăș postelnicul cu Mărușca, fiica lui Ion Munteanu. Satul Șirăuți a fost dăruit Putnei de Iuga vistier. Mânăstirea Horodnic se închina Putnei, cu cele două sate ale ei. O jumătate din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
format temeiul marelui domeniu al boierului Oană Cupcici, la Cupca aflându-se și curtea sa. Boierul Sima a dăruit mânăstirii satele Stroinți și Urvicoleasa, pentru care se judecase Crasnăș postelnicul cu Mărușca, fiica lui Ion Munteanu. Satul Șirăuți a fost dăruit Putnei de Iuga vistier. Mânăstirea Horodnic se închina Putnei, cu cele două sate ale ei. O jumătate din satul Maneuți reprezenta tot dania unui boier. Domnul a cumpărat, deci nu este vorba de o răscumpărare, 19 sate, pe care le-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de Iuga vistier. Mânăstirea Horodnic se închina Putnei, cu cele două sate ale ei. O jumătate din satul Maneuți reprezenta tot dania unui boier. Domnul a cumpărat, deci nu este vorba de o răscumpărare, 19 sate, pe care le-a dăruit mânăstirii, scutite de dări și gloabe, dar nu și de obligația locuitorilor acelor sate, cu excepția celui dăruit de mânăstirea Horodnic. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare i-a dăruit Putnei Jivcovul de Sus, pentru care a dat, în schimb, două
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satul Maneuți reprezenta tot dania unui boier. Domnul a cumpărat, deci nu este vorba de o răscumpărare, 19 sate, pe care le-a dăruit mânăstirii, scutite de dări și gloabe, dar nu și de obligația locuitorilor acelor sate, cu excepția celui dăruit de mânăstirea Horodnic. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare i-a dăruit Putnei Jivcovul de Sus, pentru care a dat, în schimb, două sate “din satele noastre proprii”, satul Cozmin “satul nostru propriu”, deci trei sate din domeniul domnesc, și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
este vorba de o răscumpărare, 19 sate, pe care le-a dăruit mânăstirii, scutite de dări și gloabe, dar nu și de obligația locuitorilor acelor sate, cu excepția celui dăruit de mânăstirea Horodnic. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare i-a dăruit Putnei Jivcovul de Sus, pentru care a dat, în schimb, două sate “din satele noastre proprii”, satul Cozmin “satul nostru propriu”, deci trei sate din domeniul domnesc, și alt sat, pentru care a dat o seliște intrată în posesia domnului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
activitate începută de călugării care au venit de la Neamț. Mânăstirea Voroneț. A existat la Voroneț o mânăstire de lemn, unde se poate să fi poposit Ștefan cel Mare la călugărul Daniil Sihastrul, după lupta de la Războieni, mânăstire căruia domnul îi dăruia la 21 ianuarie 1472 două măji de pește, pe care le puteau aduce călugării de la Chilia “sau [de] la iezere, sau [de] oriunde în țara noastră”. Carele cu pește erau scutite de vamă. Între 26 mai și 15 septembrie 1488
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ridica biserica, Ștefan cel Mare cumpăra, la 17 august 1488, satul Știlbicanii, pe Toplița Rece, pe Suha Mare și pârâul Suha Mare de la izvoare până la gură, cu toate poienile și toate izvoarele, anume Răroia, Ostra și Negrileasa, pe care le dăruia mânăstirii Voroneț. La 14 martie 1489, Ștefan cel Mare cumpără de la Mușata, soția panului Zbere, și de la surorile, verii și nepoții acestuia, satul Vlădenii și cu mori pe Siret, unde a fost Oniș Vlad, pe care îl dăruie mânăstirii Voroneț
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care le dăruia mânăstirii Voroneț. La 14 martie 1489, Ștefan cel Mare cumpără de la Mușata, soția panului Zbere, și de la surorile, verii și nepoții acestuia, satul Vlădenii și cu mori pe Siret, unde a fost Oniș Vlad, pe care îl dăruie mânăstirii Voroneț. La 26 noiembrie 1490, Ștefan dăruie Voronețului Poiana de la gura Humorului, pe care o obținuse în schimbul satului Glodeni, pe care domnul îl cumpărase pe 150 de zloți tătărești. Acum sunt fixate și hotarele mânăstirii. Tot în 26 noiembrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1489, Ștefan cel Mare cumpără de la Mușata, soția panului Zbere, și de la surorile, verii și nepoții acestuia, satul Vlădenii și cu mori pe Siret, unde a fost Oniș Vlad, pe care îl dăruie mânăstirii Voroneț. La 26 noiembrie 1490, Ștefan dăruie Voronețului Poiana de la gura Humorului, pe care o obținuse în schimbul satului Glodeni, pe care domnul îl cumpărase pe 150 de zloți tătărești. Acum sunt fixate și hotarele mânăstirii. Tot în 26 noiembrie 1490 are loc un schimb între mânăstirea Humorului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
zloți tătărești. Acum sunt fixate și hotarele mânăstirii. Tot în 26 noiembrie 1490 are loc un schimb între mânăstirea Humorului și mânăstirea Voroneț: de date aceasta, Poiana apare ca “seliște în gura Humorului”, ea aparținuse mânăstirii Humor, iar domnul o dăruie Voronețului în schimbul satului Glodeni. La 22 ianuarie 1497, domnul cumpăra și dăruia Voronețului o prisacă la Cârligătură, pe marginea pârâului Mihalcea, și o bucată de pământ, Lazul, care era lângă prisacă. O nouă danie era făcută la 20 noiembrie 1499
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1490 are loc un schimb între mânăstirea Humorului și mânăstirea Voroneț: de date aceasta, Poiana apare ca “seliște în gura Humorului”, ea aparținuse mânăstirii Humor, iar domnul o dăruie Voronețului în schimbul satului Glodeni. La 22 ianuarie 1497, domnul cumpăra și dăruia Voronețului o prisacă la Cârligătură, pe marginea pârâului Mihalcea, și o bucată de pământ, Lazul, care era lângă prisacă. O nouă danie era făcută la 20 noiembrie 1499, când domnul cumpăra satul Milcinești, la Cârligătură, și o falce de vie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Iuga vistier, cel care făcuse o danie mânăstirii Moldovița și două danii mânăstirii Putna. Nastea cumpărase via, la rândul ei, de la Agâța, femeia lui Carvac Leurinț din Hârlău. Din documentele date după domnia lui Ștefan cel Mare, aflăm că domnul dăruise mânăstirii Voroneț satul Suhinți, la Soroca. Observăm, în legătură cu modul în care a fost alcătuit domeniul mânăstirii Voroneț, că domnul a dăruit din domeniul domnesc doar cele două care de pește, pe care călugării le puteau lua din bălțile ce aparțineau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Agâța, femeia lui Carvac Leurinț din Hârlău. Din documentele date după domnia lui Ștefan cel Mare, aflăm că domnul dăruise mânăstirii Voroneț satul Suhinți, la Soroca. Observăm, în legătură cu modul în care a fost alcătuit domeniul mânăstirii Voroneț, că domnul a dăruit din domeniul domnesc doar cele două care de pește, pe care călugării le puteau lua din bălțile ce aparțineau domniei. În rest, toate celelalte proprietăți au fost cumpărate de Ștefan și dăruite în aceași zi Voronețului. Moșia a asigurat călugărilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost alcătuit domeniul mânăstirii Voroneț, că domnul a dăruit din domeniul domnesc doar cele două care de pește, pe care călugării le puteau lua din bălțile ce aparțineau domniei. În rest, toate celelalte proprietăți au fost cumpărate de Ștefan și dăruite în aceași zi Voronețului. Moșia a asigurat călugărilor de la Voroneț suficiente mijloace de trai, fapt care le-a permis să dezvolte aici o viață intelectuală apreciabilă, din moment ce din această mânăstire, Grigore Roșca avea să ajungă mitropolitul Moldovei. Mânăstirea Tazlău. Înainte de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Selivestrii de la Danco, fiul lui Sinea, nepotul lui Dragoș Viteazul. După care, Mărina Lolca, fiica lui Ioaniș Borilescul, i-a dat domnului pentru satul Selivestri, satele ei, Borilești și Drăgotești, din Câmpul lui Dragoș, pe Nechid. După care, domnul a dăruit cele două sate, Borilești și Drăgotești, “sfintei noastre mânăstiri de la Tazlău”. La 12 martie 1481, domnul cumpără satul Ursăști, din Câmpul lui Dragoș, și îl dăruie mânăstirii Tazlău. Peste 10 ani, la 16 ianuarie 1491, domnul cumpăra o poiană pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ei, Borilești și Drăgotești, din Câmpul lui Dragoș, pe Nechid. După care, domnul a dăruit cele două sate, Borilești și Drăgotești, “sfintei noastre mânăstiri de la Tazlău”. La 12 martie 1481, domnul cumpără satul Ursăști, din Câmpul lui Dragoș, și îl dăruie mânăstirii Tazlău. Peste 10 ani, la 16 ianuarie 1491, domnul cumpăra o poiană pe Tazlăul Mare, unde a fost satul Micești, pentru 120 de zloți tătărești. Tot acum, nepoții lui Oană Porcu vând o poiană pe Tazlău, la Pârâu, pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Alexandru cel Bun. Prețul plătit de domn era echivalent cu prețul a două sate. Ștefan cel Mare mai cumpăra satul Floceștii, cu moara, pe Tazlăul Mare, pentru 150 de zloți tătărești, pe care vânzătorul avea uric de la Alexandru cel Bun,, dăruind satele și poienile, în aceeași zi, mănăstirii Tazlău. Cea mai importantă danie făcută, înainte să fie zidită o nouă biserică a mânăstirii, are loc la 20 aprilie 1491. De data aceasta dăruia “trei sate din satele noastre drepte domnești, ce
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care vânzătorul avea uric de la Alexandru cel Bun,, dăruind satele și poienile, în aceeași zi, mănăstirii Tazlău. Cea mai importantă danie făcută, înainte să fie zidită o nouă biserică a mânăstirii, are loc la 20 aprilie 1491. De data aceasta dăruia “trei sate din satele noastre drepte domnești, ce sunt pe Bistrița: Zăneștii, Stolnicii și Faurii. Satele făceau parte din ocolul curților noastre de la Piatra”, Satul Stolnici avea mori și șteze pe Bistrița. Un alt sat, Bureștii, pe Siret, cu loc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
făceau parte din ocolul curților noastre de la Piatra”, Satul Stolnici avea mori și șteze pe Bistrița. Un alt sat, Bureștii, pe Siret, cu loc de prisacă peste Siret, în pustie, unde se cheamă Mânăstirea și cu bălți la Siret era dăruit Tazlăului. Satul fusese ascultător de curțile domnești de la Bacău. Așadar, la 20 aprilie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău patru sate care aparținuseră domeniului domnesc. La 15 octombrie 1491, Ștefan cumpăra jumătate din satul de la gura Orbicului, cu poiana
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sat, Bureștii, pe Siret, cu loc de prisacă peste Siret, în pustie, unde se cheamă Mânăstirea și cu bălți la Siret era dăruit Tazlăului. Satul fusese ascultător de curțile domnești de la Bacău. Așadar, la 20 aprilie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău patru sate care aparținuseră domeniului domnesc. La 15 octombrie 1491, Ștefan cumpăra jumătate din satul de la gura Orbicului, cu poiana Pintenul, pentru 100 de zloți tătărești, și le dăruie mânăstirii. Este întărită călugărilor și braniștea, care se afla
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bacău. Așadar, la 20 aprilie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău patru sate care aparținuseră domeniului domnesc. La 15 octombrie 1491, Ștefan cumpăra jumătate din satul de la gura Orbicului, cu poiana Pintenul, pentru 100 de zloți tătărești, și le dăruie mânăstirii. Este întărită călugărilor și braniștea, care se afla în jurul mânăstirii. Cu un domeniu de opt sate și jumătate, cu poieni și bălți de pescuit, mânăstirea Tazlău trebuia să fie un puternic centru al ortodoxismului într-o regiune unde se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
e la gura Dinețului și cu toate poienile care ascultă de ea, și satele Păncești, Horjești și jumătate din Nănești. În documentele date după domnia lui Ștefan cel Mare, aflăm că între 1490-1504, domnul a dat un privilegiu prin care dăruia mânăstirii Tazlău “mânăstirea unde a fost Huba și cu satul și cu hotarul vechi”, cumpărate de la călugării de la mânăstirea Bistrița. Mai dăruia Tazlăului o mânăstire la Răcătău, în hotarul Horgeștilor, cu două poieni, pe amândouă părțile Răcătăului, pe care domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
date după domnia lui Ștefan cel Mare, aflăm că între 1490-1504, domnul a dat un privilegiu prin care dăruia mânăstirii Tazlău “mânăstirea unde a fost Huba și cu satul și cu hotarul vechi”, cumpărate de la călugării de la mânăstirea Bistrița. Mai dăruia Tazlăului o mânăstire la Răcătău, în hotarul Horgeștilor, cu două poieni, pe amândouă părțile Răcătăului, pe care domnul o cumpărase de la Isaia de la Răcătău, fiul lui Petru Huhulea. Mânăstirea Dobrovăț. Biserica mânăstirii cu hramul Coborârea Sfântului Duh “a început a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu hramul Coborârea Sfântului Duh “a început a se zidi în anul 7011(=1503), luna aprilie, ziua 27 și s-a sfârșit în anul 7012 (= 1504), iar al domniei sale anul al patruzeci și optulea curgător...”. Înainte de zidirea bisericii, domnul a dăruit mânăstirii Dobrovăț mai multe sate. Nepoatele lui Ivan Damianovici schimbau, la 26 noiembrie 1499, cu domnul, satele lor de pe Dobrovăț, anume Rușii, unde a fost curtea lui Stan al lui Popa, satul Călugărenii, unde a fost Giurgiu Călugărul, al treilea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domeniu boieresc, mânăstirea și domeniul acesteia existând de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Prin cumpărare, Dobrovățul devenea “mânăstirea noastră”, adică mânăstire domnească. În documentele de după domnia lui Ștefan cel Mare, dintr-un privilegiu dat probabil între 1499-1504, aflăm că Ștefan dăruise mânăstirii o prisacă din braniștea domnească. Mitropolia Moldovei. Creată în anii 1381-1386, Alexandru cel Bun i-a dăruit acesteia, la 7 februarie 1403, două sate, Averăuți (Averești) și Hreațca. Între anii 1402-1407, domnul i-a mai dăruit poiana Vlădicăi, locul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]