15,947 matches
-
ler= cuptorul de la sobă; lașcă=tăiței făcuți în casă prin frământarea cocii, lățirea ei cu druga, uscare și tăiere;lat de palmă=um egală cu lățimea podului palmei sub degetul mare; lopari=o piesa în formă de lopată plată cu diametrul de apr.45-60 cm si o coadă lungă de 1-1.5 m care se folosește la introducerea pâinii în țăst ori cuptor, pe care sub pâine au fost puse frunze de brusture(=arctium lappa, vechea slavă="lopus"),nuc, viță de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
țesături formată din două corpuri, o troacă din lemn (destul de mărișoară,lungime=1-1.5m, lățime =0.4-1m,capacitate apr.50-80 l) pe care se așază pârlăul propiuzis, un corp făcut din doage ori butură prelucrată(de dimensiuni inălțime=1-1.5m, diametru=0.5-1m), care are la interior în partea de jos o cruce pe care se pun hainele de spălat și peste care se toarnă leșie (rezultată din fierberea în apă a cenușii de lemne), care se scurge în troacă, se
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
parte din cele mai utilizate cuvinte de către bătrânii din Livadia. - baiere - șnururi de strâns rochia pe corp, - băcioni - păstori la stâne,care preparau untul și brânzeturile, - bădâni - un vas cilindric de lemn de 0,8-1m înălțime și 0,15-0,2m diametru, cu capacul găurit pentru introducerea unei tije de lemn, care avea la partea inferioară un disc cu care se ,bătea”vertical laptele până se separa la suprafață untul și jos rămânea ,zara”sau laptele bătut (se mai folosește și în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Rezultate în urma exploziilor de tip strombolian și vulcanian, sunt formate din îngrămădirea piroclastitelor în jurul coșului și craterului. Ele se dispun în straturi înclinate către periferia conului. Conurile formate din piroclastite grosiere (bombe, lapili) au craterul de formă cilindrică și un diametru mic, iar conurile din cenușă au craterul ca o pâlnie largă. Sunt alcătuite din straturi alternante de lavă și piroclastite, rezultate din faze diferite de erupții. Un con simplu de stratovulcan are pante concave și un crater larg, ca o
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
emise de cinci centre de erupție: (Kohala, Hualalai, Mauna Kea, Mauna Loa și Kilauea), dintre care ultimele două sunt în activitate. La Mauna Loa conul principal are o înălțime de 4162 m, iar cu partea submersă ajunge până la 9000 m. Diametrul bazei, la nivelul mării este de 400 km. Pe platoul central se află un crater în forma de puț ("pit-crater"), format prin prăbușire, mărginit de pereți abrupți și umplut de multe ori cu lavă incandescentă. Au dimensiuni mult mai mici
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
trepte ia naștere în urma scufundării inegale pe falii sau fisuri circulare, a unei mari părți din con. Treptele dau calderei aspectul unor circuri îmbucate, cum sunt cele din vulcanul Camerun. Maarele sunt depresiuni rotunde, de forma unui puț, cu un diametru de sute de metri până la 2-3 km, rezultate în urma exploziilor vulcanice. Sunt umplute cu sfărâmături provenite din explozie sau din prăbușirea pereților. Ele nu expulzează lavă și de aceea nu formează un con. Aparatul se compune din: canalul de străpungere
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
organisme și în primul rând coralii, creează un ansamblu de construcții calcaroase, ale căror dimensiuni depășesc uneori câțiva kilometri. Formele la care dau naștere sunt variate și poartă denumiri diferite. Atolii sunt insule coraligene cu aspect de inel, cu un diametru ce poate depăși 60 km, care înconjoară o lagună cu adâncime redusă. Cei mai tipici atoli se găsesc în Oceanul Indian și Oceanul Pacific. Recifele barieră sunt tot construcții coraligene, care închid în interiorul lor una sau mai multe insule necoraligene. Cel mai
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
aceea dată de cine a făcut coroana mai mare și mai frumoasă. În timp ce unii flăcăi sunt plecați în pădure, alții rămân pe deal și pe vârful acestuia sapă doua gropi circulare cu o adâncime de aproximativ 150 cm și un diametru de aproximativ 100 - 110 cm din care se va ridica coroana. Între gropi e o distanță de 80 - 90 centimetri, ceea ce dă la înălțarea coroanei o distanță de 160 - 170 cm între durghinețe. Operațiune de împletire a durghinețelor cu cetină
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
de blocuri de grohotiș; pe suprafețe plane se formează acumulări eluviale. În rocile eterogene, ca textură și mineralogie, dezagregarea este de tip granular; aici se formează mici excavațiuni denumite alveole și în anumite condiții "taffoni" (niște excavații semisferice ale căror diametre ating uneori câțiva metri). Variațiile de umiditate acționează asupra rocilor atât pe cale chimică, prin dizolvarea și precipitarea sărurilor, cât și pe cale mecanică, prin creșterea în volum a cristalelor de săruri. Alterarea ca proces fizico-chimic al morfogenezei, are un rol important
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
contribuie la descompunerea rocii granitice și altul umed, care ușurează transportul materialului dezagregat prin intermediul apelor. Căpățânile de zahăr apar în peisajul geomorfologic al unor regiuni, cum sunt Guyana Franceză, Sudan, India, Madagascar. Taffoni - sunt niște excavații semisferice (scobituri), ale căror diametre ating uneori câțiva metri. Aceste forme se întâlnesc pe pante puternice, unde roca este dezvelită. Pot fi văzuți în Antile, Corsica, Sardinia. Se formează în climatele cu două anotimpuri: cald și secetos (predomină dezagregarea) și cel umed (predomină alterarea). În
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
longitudinale ale văilor nu prezintă rupturi de pantă decât în cazul când se intersectează și alte roci mai rezistente (gresii, marne). În nisipuri apar concrețiuni cu formă sferică, denumite trovanți, iar popular balatruci, dimensiunile lor ajungând la peste 1m în diametru, având o rezistență destul de mare, asemănătoare cu cea a gresiilor. Se găsesc în Dealul Feleacului - Cluj, la Costești - Vâlcea. Nisipurile cuarțoase curate, prin mobilitatea lor mare permit alunecarea particulelor unele peste altele, creepingul fiind în acest caz un proces de
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
centimetrilor și decimetrilor. În mod obișnuit sunt grupate și intersectate între ele formând „câmpuri de lapiezuri”. Astfel de câmpuri apar în Munții Vâlcan, Mehedinți, Aninei, Locvei, Bihorului, Pădurea Craiului. b)Dolinele sunt forme depresionare cu aspect circular sau oval, cu diametrul de ordinul metrilor și zecilor de metri și adâncimi de 2-4 - 50 m; sunt formate prin procese de dizolvare și/sau prăbușire în masa unor roci carstice; au fundul legat de un aven sau horn (comunicând cu rețeaua carstică subterană
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
procesele de coroziune cu cele de eroziune și tasare. Dolinele de prăbușire sau microavenele apar prin intervenția în plus a proceselor gravitaționale; acestea au pereții abrupți. Cele mai mari doline din carstul romanesc se găsesc în Munții Mehedinți: Crovu Madvedului (diametrul 1000m, adâncimea 170m) și Crovu Mare (diametru 500m și adâncimea 150m). c) „Orgile” geologice reprezintă „goluri” carstice de formă conică sau cilindrică, rezultate în urma lărgirii prin eroziune-coroziune, a liniilor rupturale sau a suprafețelor de stratificație. Aceste „goluri”, după formare se
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
și tasare. Dolinele de prăbușire sau microavenele apar prin intervenția în plus a proceselor gravitaționale; acestea au pereții abrupți. Cele mai mari doline din carstul romanesc se găsesc în Munții Mehedinți: Crovu Madvedului (diametrul 1000m, adâncimea 170m) și Crovu Mare (diametru 500m și adâncimea 150m). c) „Orgile” geologice reprezintă „goluri” carstice de formă conică sau cilindrică, rezultate în urma lărgirii prin eroziune-coroziune, a liniilor rupturale sau a suprafețelor de stratificație. Aceste „goluri”, după formare se umplu cu materiale necoezive, din scoarța de
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
lărgirii prin eroziune-coroziune, a liniilor rupturale sau a suprafețelor de stratificație. Aceste „goluri”, după formare se umplu cu materiale necoezive, din scoarța de alterare sau cuvertura de sol. De regulă, nu au reflectare în relief, fiind distinse numai în cadrul aflorimentelor. Diametrul lor este de câțiva metri. d)Uvalele sunt forme depresionare, ovale sau circulare, cu dimensiuni de zeci și sute de metri, formate din unirea mai multor doline. La cele puțin evoluate fundul este vălurit; la cele evoluate este neted, trecerea
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
aceste linii, cu excepția liniilor de fund, fac parte din zona de restricție. Panoul de baschet este fabricat din metal,sticlă,lemn sau plastic, având grosimea de 3 cm,iar inelul acestuia fiind plasat la 3 m de sol având un diametru de 40 cm. Mingea de baschet este confecționată dintr-o cameră de cauciuc, acoperită cu o anvelopă de piele, material plastic sau cauciuc, având greutatea de 600-650 gr. și circumferința de 75-80 cm. Jocul este condus de 3 arbitri în
Baschet () [Corola-website/Science/300780_a_302109]
-
tăiat drept și se folosesc la acoperirea suprafețelor mari. „Filbert” (limbă de pisică) este o formă intermediară. Există și pensule folosite ca mopuri, sau pensule cu perii foarte lungi („Rigger”), folosite pentru pictarea apei. În funcție de raportul dintre lungimea perilor și diametrul smocului, pensulele se clasifică în cinci categorii: "foarte lungi" (peste 6:1), "lungi" (5...6:1), "de lungime medie" (3...4:1), "scurte" (2...3:1) și "foarte scurte" (0,8...2:1). Fiecare artist are propriile sale preferințe în
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
delegație de la Vadu-Crișului participa în fiecare an la parada de la București. La 8 iunie 1940 cu ocazia aniversării a 10 ani de la revenirea in România, Regele Carol al II lea a emis o monedă de aur de 42 g, cu diametrul de 41 mm, care o reprezintă pe fata care a adus apă regelui, în 6 iunie 1930, la Vadu Crișului. Numele de familie al fetei era Mudura, dar în Bucuresti ea a apărut cu numele de Modura. O statuie a
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
posedă atmosferă. Există o ramură specială a meteorologiei care studiază norii, nefologia. Pe planeta Pamânt, substanța care se condensează este apa, care formează picături foarte mici de apă sau de cristale de gheață (de obicei de 0,01 mm în diametru), care fiind înconjurate de un număr imens de alte picături asemănătoare, produc efectul vizibil de nori având culori variind de la albul pur (când proporția de cristale de gheață este mare) până la nuanțe foarte închise de gri (pentru norii ce conțin
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
imens Tengger, în urmă cu milioane de ani, iar după erupție, s-a format o "mare" de nisip vulcanic și au apărut trei vulcani mai mici Bromo, Kursi( în indonezină "scaun"), Batok (în indoneziana "piatră"). Marea de nisip cu un diametru de 10 km, a fost strict protejată de lege încă din 1919. Cel mai spectaculos rămâne Bromo prin activitatea să și prin răsăriturile unice pe care le oferă. Bromo este unul dintre vulcanii venerați din Indonezia la care în fiecare
Bromo () [Corola-website/Science/301012_a_302341]
-
Nicolae Breje și Petru Galiș, fii ai satului, în contextul unor lucrări monografice locale. O descoperire arheologică din secolul 19 a relevat existența unui turn rotund de pază din perioada romană în Vârful Gropoiului, între Cizer și Boian. Turnul, cu diametrul de 10 m, era construit din piatră cu mortar. În jurul turnului s-au găsit țigle și fragmente ceramice. Cizer intră în documente, ca mai toate satele vechi din Transilvania, odată cu trecerea de la o stăpânire funciară bazată pe tradiția orală la
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
așezat de veacuri pe malul drept al Someșului, la circa 18 km de Dej, spre nord, deși vatra inițială a satului a fost pe Valea Maotei. Epoca Bronzului Pe teritoriul satului, cel mai vechi obiect - o brățară din bronz cu diametrul de cca 4,5 cm ornamentată cu linii paralele s-a descoperit în zona Gura Vlădesei, aflată la N de drumul național. Descoperirea a fost făcută în anul 1902 și obiectul se află în colecția E. Orosz (bibl. Orosz, E.
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
scara de acces către clopotniță, eliminându-se astfel o scară exterioară sau o altă turlă(soluție foarte ingenioasă dar nu foarte fericită într-o zonă seismică). Dimensiunile armonioase ale bisericii (22 metri lungime, 5.36 m și 4.60 m), diametrul turlelor, lungimea altarului de 3.20 m, înălțimea pereților de 6.70 m, 22 m înălțimea până în vârful crucii de pe turla mare, după arhitect Ghica Budești), împreună cu sculptura în lemn și piatră și pictura murală au făcut din biserica schitului
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
Cantemir din județul Vaslui, Moldova, România. Grumezoaia este un sat cu vechime și face parte din comuna Dimitrie Cantemir, județul Vaslui. La locul numit Tolontan, există un stejar impunător, de peste 400 de ani vechime, care are o coroană cu un diametru de peste 35 m și o înălțime de 30 m. Acest arbore este înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă și bogată. Scoarța stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată. Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi. Pețiolul este
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
100 lei, 500 lei, 1.000 lei, 5.000 lei, 1 ban, 5 bani, 10 bani și 50 bani. Setul de monetărie mai are și o medalie din argint, având titlul de 800/1000, greutatea de 15,5 grame și diametrul de 28 milimetri. Pe aversul medaliei, sunt reprezentate sera-turn a Grădinii Botanice din Iași, în centru, un palmier dedesubtul acesteia, iar deasupra, stema instituției aniversate. La exterior, este inscripționat textul Grădină botanica „Anastasie Fătu” Iași. Reversul prezintă, în centru, un
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]