14,387 matches
-
luptă al Diviziei 3 Infanterie participând la Ofensiva în Transilvania, Bătălia de la Brașov, Bătălia de pe Valea Prahovei și Bătălia de la Râmnicu Sărat. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 33 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 3 Infanterie, alături de Regimentul 2 Vânători, Brigada 5 Infanterie, Brigada 6 Infanterie și Brigada 3 Artilerie. Ordinea de bătaie a brigăzii era următoarea:
Brigada 33 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337273_a_338602]
-
de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916 prin mobilizarea unor unități și subunități de rezervă, din compunerea Comandamentului V Teritorial: Regimentul 75 Infanterie - (Urziceni) și Regimentul 76 Infanterie - (Oltenița). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 15 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 30 Infanterie a fost comandată de colonelul Gheorghe Anastasiu. Brigada 30 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 octombrie/11 noiembrie
Brigada 30 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337272_a_338601]
-
Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 octombrie/11 noiembrie 1918. În campania anului 1916 Brigada 30 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 15 Infanterie participând la Acțiunile militare din Dobrogea, Operația de apărare a trecătorilor, Prima bătălie de la Oituz și A doua bătălie de la Oituz. În campania anului 1917 Brigada 30 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al
Brigada 30 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337272_a_338601]
-
15 Infanterie participând la Acțiunile militare din Dobrogea, Operația de apărare a trecătorilor, Prima bătălie de la Oituz și A doua bătălie de la Oituz. În campania anului 1917 Brigada 30 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 15 Infanterie , participând la Bătălia de la Mărășești . În această campanie, brigada a fost comandată de colonelul Anton Gherăescu. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 30 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 15 Infanterie, alături de
Brigada 30 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337272_a_338601]
-
de luptă al Diviziei 15 Infanterie , participând la Bătălia de la Mărășești . În această campanie, brigada a fost comandată de colonelul Anton Gherăescu. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 30 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 15 Infanterie, alături de Brigada 30 Infanterie și Regimentul 25 Artilerie. Ordinea de bătaie a brigăzii era următoarea: În prima jumătate a anului 1917, Brigada 30 Infanterie s-a reorganizat în spatele frontului. Brigada a fost inclusă în compunerea de luptă a
Brigada 30 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337272_a_338601]
-
15 Infanterie, alături de Brigada 30 Infanterie și Regimentul 25 Artilerie. Ordinea de bătaie a brigăzii era următoarea: În prima jumătate a anului 1917, Brigada 30 Infanterie s-a reorganizat în spatele frontului. Brigada a fost inclusă în compunerea de luptă a Diviziei 15 Infanterie, alături de Brigada 29 Infanterie și Brigada 15 Artilerie. Ordinea de bătaie a brigăzii era următoarea:
Brigada 30 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337272_a_338601]
-
de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916 prin mobilizarea unor unități și subunități de rezervă, din compunerea Comandamentului IV Teritorial: Regimentul 53 Infanterie - (Iași) și Regimentul 65 Infanterie - (Vaslui). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 8 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 38 Infanterie a fost comandată de colonelul Nicolae Rujinschi. În urma reorganizării armatei de la începutul anului 1917, brigada a fost desființată, regimentele componente au fost contopite în Regimentul 53/65 Infanterie, care a intrat
Brigada 38 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337275_a_338604]
-
1917, brigada a fost desființată, regimentele componente au fost contopite în Regimentul 53/65 Infanterie, care a intrat în organica Brigăzii 27 Infanterie. În campania anului 1916 Brigada 38 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 8 Infanterie participând la Ofensiva în Transilvania, Operația de apărare a trecătorilor, Prima bătălie de la Oituz, A doua bătălie de la Oituz și Bătălia pentru București. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 38 Infanterie a făcut parte din compunerea
Brigada 38 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337275_a_338604]
-
la Ofensiva în Transilvania, Operația de apărare a trecătorilor, Prima bătălie de la Oituz, A doua bătălie de la Oituz și Bătălia pentru București. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 38 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 8 Infanterie, alături de Regimentul 8 Vânători, Brigada 15 Infanterie, Brigada 16 Infanterie și Brigada 8 Artilerie. Ordinea de bătaie a brigăzii era următoarea:
Brigada 38 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337275_a_338604]
-
de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916 prin mobilizarea unor unități și subunități de rezervă, din compunerea Comandamentului III Teritorial: Regimentul 50 Infanterie - (Focșani) și Regimentul 64 Infanterie - (Tecuci). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 5 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 35 Infanterie a fost comandată de colonelul Tiberiu Robescu. În urma reorganizării armatei de la începutul anului 1917, brigada a fost desființată, regimentele componente au fost contopite în Regimentul 50/64 Infanterie, care a intrat
Brigada 35 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337274_a_338603]
-
1917, brigada a fost desființată, regimentele componente au fost contopite în Regimentul 50/64 Infanterie, care a intrat în organica Brigăzii 25 Infanterie. În campania anului 1916 Brigada 35 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 5 Infanterie participând la Acțiunile militare din Dobrogea și Bătălia pentru București. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 35 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 5 Infanterie, alături de Regimentul 3 Vânători, Brigada 9 Infanterie
Brigada 35 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337274_a_338603]
-
participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 5 Infanterie participând la Acțiunile militare din Dobrogea și Bătălia pentru București. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 35 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 5 Infanterie, alături de Regimentul 3 Vânători, Brigada 9 Infanterie, Brigada 10 Infanterie și Brigada 5 Artilerie. Ordinea de bătaie a brigăzii era următoarea:
Brigada 35 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337274_a_338603]
-
zilei de 22 mai, dar între timp aliații reușiseră întărească pozițiile defensive de la Boulogne cu Brigada a 20-a de gardă de infanterie britanică. Infanterișitii britanici au avut timp să sape tranșee în zona portului, pe direcția de atac a Diviziei a 2-a Panzer, a cărei înaintare fusese întârziată de francezi la Samer. Când au ajuns în zona portului, bindatele germane au declanșat un atac la ora 17:00, care a fost respins de infanteriștii irlandezi. Pozițiile apărate de infanteria
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
antitanc a brigăzii și o baterie a Regimentului al 69-lea atintanc. Militarii britanici au fost transportați la bordul a trei vase de linie și un distrugător (HMS "Vimy") și fuseseră escortate de două distrugătoare (HMS "Whitshed" și HMS "Vimiera"). Divizia a 21-a de infanterie (comandată de generalul Pierre Louis Félix Lanquetot) a primit sarcina să apere linia dintre Samer și Desvres, cam la 16 km de oarș, unde trei batalioane deja sosiseră pe poziții. Aceste poziții defensive urmau să
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
zilei de 21 mai, "Oberkommando des Heeres" (OKH) a orodnat "Panzergruppe Kleist" să înainteze spre nord ca să cucerească Boulogne și Calais. Temându-se de un nou contraatac, OKH a ordonat Corpului XV (comandat de generalul Hermann Hoth) să se retragă, diviziei comandate de Georg-Hans Reinhardt să mute la răsărit, iar Diviziei a 10-a Panzer (comandate de [[Ferdinand Schaal]) să se deplaseze spre sud, pentru mărirea capacității de răspuns la un posibil atac aliat. Unități ale Diviziei I Panzer ([[Friedrich Kirchner
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
Panzergruppe Kleist" să înainteze spre nord ca să cucerească Boulogne și Calais. Temându-se de un nou contraatac, OKH a ordonat Corpului XV (comandat de generalul Hermann Hoth) să se retragă, diviziei comandate de Georg-Hans Reinhardt să mute la răsărit, iar Diviziei a 10-a Panzer (comandate de [[Ferdinand Schaal]) să se deplaseze spre sud, pentru mărirea capacității de răspuns la un posibil atac aliat. Unități ale Diviziei I Panzer ([[Friedrich Kirchner]]) și Diviziei a 2-a Panzer ([[Rudolf Veiel]]) au fost
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
Hoth) să se retragă, diviziei comandate de Georg-Hans Reinhardt să mute la răsărit, iar Diviziei a 10-a Panzer (comandate de [[Ferdinand Schaal]) să se deplaseze spre sud, pentru mărirea capacității de răspuns la un posibil atac aliat. Unități ale Diviziei I Panzer ([[Friedrich Kirchner]]) și Diviziei a 2-a Panzer ([[Rudolf Veiel]]) au fost retrase pentru întărirea apărării podurilor de peste Somme. Restul Diviziei a 2-a Panzer a primit ordine să înainteze spre Boulogne pe direcția [[Baincthun]] - Samer. Flancul acestie
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
de Georg-Hans Reinhardt să mute la răsărit, iar Diviziei a 10-a Panzer (comandate de [[Ferdinand Schaal]) să se deplaseze spre sud, pentru mărirea capacității de răspuns la un posibil atac aliat. Unități ale Diviziei I Panzer ([[Friedrich Kirchner]]) și Diviziei a 2-a Panzer ([[Rudolf Veiel]]) au fost retrase pentru întărirea apărării podurilor de peste Somme. Restul Diviziei a 2-a Panzer a primit ordine să înainteze spre Boulogne pe direcția [[Baincthun]] - Samer. Flancul acestie divizii trebuia să fie asigurat de
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
să se deplaseze spre sud, pentru mărirea capacității de răspuns la un posibil atac aliat. Unități ale Diviziei I Panzer ([[Friedrich Kirchner]]) și Diviziei a 2-a Panzer ([[Rudolf Veiel]]) au fost retrase pentru întărirea apărării podurilor de peste Somme. Restul Diviziei a 2-a Panzer a primit ordine să înainteze spre Boulogne pe direcția [[Baincthun]] - Samer. Flancul acestie divizii trebuia să fie asigurat de tancurile Diviziei a 2-a, care trebuiau de asmenea să înainteze spre Desvres și [[Marquise, Pas-de-Calais|Marquise
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
I Panzer ([[Friedrich Kirchner]]) și Diviziei a 2-a Panzer ([[Rudolf Veiel]]) au fost retrase pentru întărirea apărării podurilor de peste Somme. Restul Diviziei a 2-a Panzer a primit ordine să înainteze spre Boulogne pe direcția [[Baincthun]] - Samer. Flancul acestie divizii trebuia să fie asigurat de tancurile Diviziei a 2-a, care trebuiau de asmenea să înainteze spre Desvres și [[Marquise, Pas-de-Calais|Marquise]] în cazul unui contraatac aliat dinsrpre Calais. Divizia a 2-a Panzer a fost împărțită în două coloane
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
2-a Panzer ([[Rudolf Veiel]]) au fost retrase pentru întărirea apărării podurilor de peste Somme. Restul Diviziei a 2-a Panzer a primit ordine să înainteze spre Boulogne pe direcția [[Baincthun]] - Samer. Flancul acestie divizii trebuia să fie asigurat de tancurile Diviziei a 2-a, care trebuiau de asmenea să înainteze spre Desvres și [[Marquise, Pas-de-Calais|Marquise]] în cazul unui contraatac aliat dinsrpre Calais. Divizia a 2-a Panzer a fost împărțită în două coloane. Prima trebuia să ocolească orașul și să
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
să înainteze spre Boulogne pe direcția [[Baincthun]] - Samer. Flancul acestie divizii trebuia să fie asigurat de tancurile Diviziei a 2-a, care trebuiau de asmenea să înainteze spre Desvres și [[Marquise, Pas-de-Calais|Marquise]] în cazul unui contraatac aliat dinsrpre Calais. Divizia a 2-a Panzer a fost împărțită în două coloane. Prima trebuia să ocolească orașul și să atace dinspre nord. Cea de-a doua urma să atace frontal. Aceasta din urmă a luat contact cu inamicul în seara acestei zile
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
dinspre nord. Cea de-a doua urma să atace frontal. Aceasta din urmă a luat contact cu inamicul în seara acestei zile, când a întâlnita o companie de stat major a Regimentului al 48-lea de infanterie, sigura unitate ale Diviziei a 21-a care ajunsese pe pozițiile comandate. Această companie, care avea în rândurile sale curieri, șoferi și radiotelegrafiști, a pus pe poziție două tunuri de 75 mm și două tunuri antitanc de 25 mm oebtry apărarea intersecției spre [[Nesles
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
de Fox-Pitt cu Anglia, și-a părăsit cartierul general fără șă-și informeze subordonații în jurul orei 03:00 și mai apoi continentul la bordul distrugătorului HMS "Verity". În jurul orei 04:00, generalul Fox-Pitt a primit ordinul de retragere pentru întreg efectivul Diviziei a 21-a. Unitățile care s-au retras pe cale ferată au fost atacate de tancurile geremane și efectivele lor s-au împrăștiat. [[File:HMS Venomous WWI IWM P 1975.jpg|thumb|HMS "Venomous", unul dintre distrugătoarele învechite folosite la evacuare
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
de galezi au rămas pe continent. Aceștia au crezut în mod eronat că evacuarea s-a încheiat și au încercat să străpungă liniile germane spre nord-est. Lanquetot își stabilise cartierul general în citadelei "Haute Ville", unde aștepta sosirea elementelor din Divizia a 21-a. Când și-a dat seama că nu mai poate spera la sosirea ajutoarelor, el și-a organizat oamenii din subordine pentru ca să apere orașul cu resursele pe care le avea la dispoziție. În acele momente, generalul Fox-Pitt primise
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]