15,136 matches
-
introdusă de dispersia geografico-instituțională a celor ce se înfruntă în războaiele culturale românești. Dincolo de variabilele individuale (unii sunt polemiști eleganți și folosesc mănuși, florete; alții dau cu barda, atacă la baionetă, în grup etc.), împrejurarea că intelectualii și nucleul lor dur actual, universitarii (aflați în mare ascendență de prestigiu, dislocându-i din conștiința publică pe scriitori, începând cu poeții), trăiesc atât în țară, cât și în străinătate, internaționalizează conflictele simbolice româno-române. Faptul este îmbucurător, după cum îmbucurătoare este și viteza schimburilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
69, 78, 81, 103, 136 Cobden, Richard 85 Copil-Popovici, Ioana 171 Cornea, Andrei 20, 40, 77 Cornea, Paul 40 Crainic, Nichifor 53 Cropsey, Joseph 164, 312 D de Tarde, Jean-Gabriel 73 Deciu, Andreea 68 Dobrescu, Caius 40 Dumézil, Georges 145 Dur, Ion 76 Durkheim, Émile 231, 245 Dworkin, Ronald 100, 102, 294 E Eban, Abba 143 Eliade, Mircea 6, 52, 62, 64, 77, 98, 120, 135-150, 158, 160, 164, 166-171, 255, 300, 337 Eliade, Pompiliu 7 Elias, Norbert 226 Engel, Margaret
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
viteză. Noi vorbim acum despre elemente de analiză biomecanică, cu intenția de a releva aspecte noi, care au survenit ca urmare a modificării condițiilor de practicare a probelor de sprint în urma apariției pistelor sintetice, care fiind mai compacte, mai dure, dar având și un grad de elasticitate, comparativ cu pistele clasice de zgură, au modificat natura sprijinului, iar aceasta a reclamat adaptări importante de ordin biomecanic și implicit tehnic. Analiza biomecanică debutează, în prima fază, cu câteva aspecte generale și
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de un ofițer alb, Kriucikov, amant al mamei sale. Mușcător sunt încondeiate și alte personalități, în special Mihai Beniuc. În schimb, un comunist luptător în Spania, Valter Roman, e portretizat admirativ. În totalitate, scrierea exprimă o abjurare categorică, în termeni duri, a crezului politic nutrit de autor în tinerețe. Adoratul, altădată, comunism este acum, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, definit drept „încercarea de expansiune rusească planetară drapată în pânză roșie”, un „sistem artificial, avorton al istoriei, însoțit și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
numai de dimensiuni, ci și de rata de creștere, caracterul uni sau multicentric tumoral,prezența sau absența invaziei vasculare [25]. Hepatomegalia poate fi globală sau circumscrisă, cu suprafață regulată sau nodulară, nu totdeauna sensibilă, cu margine ascuțită la cirotici, consistență dură, cartilaginoasă. La palpare se poate simți o frecătură pe aria hepatică, determinată de invadarea capsulei și perihepatită, iar la auscultație se poate evidenția un suflu arterial sistolic, rugos, produs prin arterializarea tumorii, creșterea fluxului sangvin și neregularitatea calibrului vaselor intrahepatice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
I. Gabriol) comentează la „Note” Salonul de pictură Tinerimea artistică, ridiculizează prestația arhitecților și a zugravilor unei noi biserici bucureștene și recenzează acid câteva cărți (Aphorismes du coeur de Lelia Georgesco, A New Catechism de Leclerc de Pulligny), cel mai dur tratament aplicându-l Istoriei lui Ștefan cel Mare de N. Iorga, „scrisă greoi și încurcat” în ciuda „erudițiunii”, vădind „reacțiuni retrograde, bizarerii, capricii” și, prin urmare, condamnată la refuzul publicului de a o citi. Cu anunțul că numărul 6 al revistei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
recomandat de Gheorghe Tomozei, care îl așază „sub zodia bestiarelor cantemirene, dar și a Luceafărului emiescian”. O altă carte, Răpirea (1978), este prezentată cu căldură de Nichita Stănescu; el vorbește de o conceptualizare a imaginii la C.: „Textul cărții este dur și penetrant ca o lacrimă înghețată”. Poetul se crede un damnat, în veșnic abandon. Solitar insolit, va fi mereu un incomod protestatar în forme poetice voalate, dar care uneori frizează pamfletul: „o mână spălând-o pe cealaltă, / o față acoperindu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286219_a_287548]
-
Vasile Muscă, Cluj-Napoca, 1992, Ecce homo, Cluj-Napoca, 1994; Rainer Maria Rilke, Povestiri despre bunul Dumnezeu, Cluj-Napoca, 1993; V. Volkoff, Struțocămila, îngr. Răzvan Bucuroiu, București, 1993; Mihail Solomon, Magadan, București, 1993; Hannah Arendt, Originile totalitarismului, București, 1994 (în colaborare cu Ion Dur); Denis de Rougemont, Partea diavolului, București, 1994; Robert Musil, Omul fără însușiri, I-V, București, 1995-1996; Sören Kierkegaard, Școala creștinismului, București, 1995; Christoph Ransmayr, Ultima lume, București, 1996; Eugène van Itterbeek, Ein meer van stilte - Un loc de tăcere, ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
à la France (Henri Desfontaines, 1917) apare prima mare operațiune de contrapropagandă cinematografică, filmul francez fiind o ridicare în slăvi a contribuției africanilor din coloniile franceze la consolidarea armatei Franței. Negrii erau prezentați ca „Forța Neagră”, capabilă să dea lovituri dure dușmanului. Însă imaginile acestea au fost reproiectate asupra Franței de contrapropaganda germană. Figurile soldaților africani erau însoțite de comentarii caustice privind pretenția Aliaților de a apăra civilizația europeană cu combatanți de culoare. Când trupele franceze au ocupat cursul Rinului, nemții
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Krupskaia afirmă că 80% dintre tinerii de la sate nu văzuseră niciodată un film), și acela era de propagandă bolșevică - Frontul roșu, Foame... foame... foame, Secera și ciocanul, așa sunau titlurile agitki. Încă o limitare, pe cât de prozaică, pe atât de dură, „fasona” munca tinerilor cineaști comuniști - penuria de peliculă. Rusia nu producea peliculă de film, ea fiind importată pe bani grei din Vest, în special din Germania. Ce aveau de spus trebuia spus scurt și concentrat, folosind la maximum fiecare centimetru
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
la abator și împușcarea unor greviști de către armată. Oamenii respectivi ocupaseră fabrica, aruncaseră administratori și supraveghetori într-o mlaștină, loviseră organe de ordine. Nu spune nimeni că nu erau îndreptățiți moral s-o facă. Dar ceea ce vedem este o represiune dură menită să stingă o revoltă, nu omorârea în scop alimentar a unui animal inconștient. Însă cruzimea imaginii, valurile de sânge produc prin montaj un transfer rapid și intens de milă și apoi solidaritate cu răsculații. Armata țaristă e compusă cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Gheorghe Gheorghiu-Dej a reacționat prin convocarea unei ședințe secrete la sfârșitul lunii martie, la sala Floreasca, cu participarea a 3.000 de activiști, elita partidului. Respingând dezghețul hrușciovist, refuzând să părăsească linia stalinistă, Dej a plasat PMR printre cele mai dure partide din lagărul comunist. Înăbușirea revoltei anticomuniste care a avut loc în Ungaria, în toamna anului 1956, cu concursul regimului comunist român, a dus la o și mai mare înăsprire a măsurilor totalitare în România. Colectivizarea este reluată în forță
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
comunist Lucrețiu Pătrășcanu, fusese întemnițat și își aștepta glonțul. Întregul Partid Muncitoresc Român fusese supus unei verificări de cadre, pentru a se depista elementele nepotrivite și dușmănoase „strecurate în rândurile noastre”. Iată de ce tovarășul Anghel (Ernest Maftei), reprezentantul pur și dur al partidului în satul Udupu, scrâșnește la Ghiocioaia : „Nu rămâi tu în partid, am eu grijă !”. Este primul film‑supapă în care nu se mai alege soluția mușamalizării și cosmetizării realului. Defecțiunile de partid sunt prezentate publicului în toată urâta
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
numit socotitor la ceapeu, Ilie Barbu, născut din întâlnirea condeiului lui Marin Preda cu deja marele actor Colea Răutu. Comunist „cu sufletul”, cum vom vedea atâția în filmele anilor următori, Ilie Barbu e un țăran complex, când mândru, când sfios, dur, dar capabil de un zâmbet inimitabil, agresiv, dar onest. Personajul lui Colea Răutu pune în premieră o problemă grea : când, într-un film de propagandă în favoarea unui regim criminal, apare ceva artistic valoros, ce cântărește mai mult, artisticul în sine
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
suficient pentru privilegiul acordat lui Liviu Ciulei de a face filmul. La sfârșit, când inginerul Andrei refuză să închidă sonda aflată în erupție, deși are un om grav rănit, secretarul de partid Dobre, având în spate portretul lui Dej, cuvântează dur : „Ba o s- o închizi, tovarășe inginer !” - „E un ordin ?” - „Nu, e o sarcină de partid. Aici s-a născut un om și n- avem dreptul să-l ucidem nici pentru o mie de sonde”. Politrucul e animat de „umanismul” socialist
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
combinație palidă de Umberto D. cu Hoții de biciclete, dar nu neorealistă, ci paleorealistă, întrucât acțiunea e situată în vechiul regim, ținta filmului fiind propagandistică, nu umană, ca la De Sica. Există însă în acest film spongios un miez compact, dur. De fiecare dată când „intelectualul șovăielnic” interpretat de Lazăr Vrabie stă pe gânduri dacă să intre sau nu în lupta de clasă, comunistul (Andrei Codarcea) îi repetă, fără drept la replică : „Dreptatea și adevărul trebuie impuse, domnule profesor. Altfel nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în urmă, în Răsare soarele, regia Dinu Negreanu, domnea frăția de arme sovieto-română... Valurile Dunării este Casablanca filmului românesc. Cei doi bărbați, unul încadrat într- o activitate subterană, organizată și periculoasă împotriva hitlerismului, Viktor Laszlo - locotenentul Toma, celălalt un „particular”, dur și aparent individualist, stăpân de restaurant-șlep, fumător țigară de la țigară, Rick - Mihai, care ajunge, în final, să-l ajute pe „profesionistul” din Rezistență. Femeia dintre ei, Ana, îl pierde pe Mihai, tot așa cum Ilsa (Ingrid Bergman) îl pierde pe Rick
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
filme sexi. Există o listă de 3 s : sex, sadism, senzualism. Dacă noi urmărim să recurgem la o asemenea problematică, aceasta înseamnă snobism. Deplângând absența marilor teme, marilor momente ale „uriașei revoluții” în filmele de actualitate, tov. Paul Niculescu-Mizil avertizează dur : Avem nu puține, ci multe filme proaste. [...] Dacă am avea o singură „Fată fermecătoare” sau un singur „Meandru” în toată cinematografia, asta nu ar fi mare nenorocire, dar avem prea multe „Meandre”. Avem prea multe filme care oglindesc o totală
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Comanda politică la care a fost realizat Setea este evidentă : 1959- 1961 sunt anii în care colectivizarea, după câțiva ani moderați în urma raportului anti-Stalin al lui Hrușciov și revoluției anticomuniste din Ungaria, este reluată în forță, cu metode chiar mai dure decât în perioada stalinistă. Și totuși, și astăzi, după o jumătate de veac, filmul convinge, îți lasă sentimentul că „s- a făcut dreptate”, că partea bună a Forței sunt comuniștii. Titus Popovici și Mircea Drăgan, împreună cu excelenții actori Ilarion Ciobanu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
politic și mentorul activistic al lui Andrei Sabin (Ștefan Iordache). Există însă și noutăți în schemă, care semnalează modificări la nivelul filosofiei despre cinema a aparatului de partid, survenite între 1961 și 1963. Andrei Sabin nu mai e pur și dur, aidoma tinerilor eroi comuniști de până atunci. Invitat în casa Varga, el studiază cu vădit interes pe trepte fundul generos al servitoarei, filmat secunde bune în toată splendoarea lui ondulatorie. Când delicatul coleg burghez Lucian îi atrage atenția asupra unei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fi simplu soldat. Nu va mai fi evreu, căci simultan cu derusificarea are loc, odată cu venirea lui Ceaușescu, și dezevreizarea instituțiilor românești, intens populate în anii ’50 cu evrei comuniști în funcții de decizie. Nu va mai fi un „mașinist” dur, ci un anticar fragil din Viena, ochelarist, iubitor de Mozart și cântăreț la flaut în timpul liber (militarul socialist Serdici din Viața nu iartă cânta la vioară). Discursul lui despre necesitatea urii și a violenței e mult mai scurt și e
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
franceză, în care e vorba de un local rău famat, cu prostituție și droguri, ar mai fi putut trezi vreo vigilență antidecadență. Scenariul filmului, aparținând tot lui Mircea Săucan, e de-a dreptul scheletic : oportunistul încuiat Constantin l- a faultat dur în meserie pe arhitectul doldora de imaginație Petru și i-a mai luat și femeia. Însă fiul lui Constantin și al Andei trage la Petru, pe care îl admiră. Deși sunt oameni în toată firea, Petru se pupă cu Anda
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
se disting cravata, burdihanul și rânjetul establishment‑ului politic sau administrativ. Premiera Reconstituirii are loc pe 5 ianuarie 1970. În februarie, în Italia iese pe ecrane Anchetă asupra unui cetățean mai presus de orice bănuială de Elio Petri. Prima critică dură la adresa autoritarismului obtuz al aparatului polițienesc, cap de serie al cinematografului politic italian din anii ’70. Premiul special al juriului la Cannes, Oscarul pentru film străin. Pe 26 februarie 1969 apăruse Z al lui Costa-Gavras, radiografie a strivirii individului de către
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sunt, la prima vedere, niște monștri. Procurorul nu ține să- i bage în pușcărie pe Vuică și pe Ripu, vrea să se termine „toată reconstituirea asta” cât mai repede, plutonierul e un imbecil agitat, alternează momentele în care face pe durul cu cele „de suflet”, „cine matografistul” e o lichea tânără care așteaptă să-și ia chenzina, trupetele- șofer, un bou buimac... Nu vedem activiști cinici și cruzi, securiști torționari, judecători cu sentința la plic. Ce se conturează însă sumbru în spatele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Marino, vol. 16, BCU Cluj) 1970-1980 Evoluții politice Tezele din iulie 1971 introduc un control politic mult mai strâns asupra producției culturale, educației și presei. Practic, este o revenire neglijent deghizată la realismul socialist dominant în epoca Dej, atât de dur criticată inițial de Ceaușescu. Se pune capăt libertății intelectualilor de a se exprima în dispute politice și publice, evocată de același Ceaușescu în 1968. Ultimul opozant de marcă al lui Ceaușescu în partid, Ion Gheorghe Maurer, care nu era adeptul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]