15,944 matches
-
rețeaua feroviară publică. Momentan este în desfășurare proiectul unei legături feroviare de mare viteză cu Tunelul Canalului Mânecii, sub numele Channel Tunnel Rail Link, (CTRL). În faza a doua și ultima a acestui proiect, cursele Eurostar vor pleca din Londra din gară St Pancras (în loc de Waterloo Internațional), iar durată călătoriei va fi scurtata cu aproximativ 30 minute. Eurostar asigura legături cu Paris, Lille și Bruxelles. Înainte de demararea proiectului CTRL, trenurile Eurostar parcurgeau traseul până la Folkestone (capătul britanic al tunelului) pe un traseu
TranSportul și infrastructura Londrei () [Corola-website/Science/299905_a_301234]
-
orașului. Unul dintre acestea este 'Spina' ('coloana vertebrală') care constă în dublarea unei magistrale feroviare care trece prin oraș; calea ferată trecea peste un canal, care este acoperit acum de un bulevard; stația ferată de pe această linie va deveni principala gară a orașului ('Porta Susa'). Celălat proiect de importanță majoră este construcția unei linii de metrou bazată pe sistemul VAL. Acest proiect va fi continuat și în anii următori, astfel încât să fie acoperită o parte mai mare din oraș, dar prima
Torino () [Corola-website/Science/299924_a_301253]
-
bazată pe sistemul VAL. Acest proiect va fi continuat și în anii următori, astfel încât să fie acoperită o parte mai mare din oraș, dar prima faza va fi finalizată în timp util pentru Jocurile Olimpice și va lega orașul Collegno cu gara 'Porta Nuova' din centrul orașului Torino. Acest proiect de transport subteran are o rezonanță istorică pentru Torino; torinezii visează la o linie de metrou de câteva decenii, primul proiect de acest gen datând încă din anii 60. De fapt, principala
Torino () [Corola-website/Science/299924_a_301253]
-
Este punctul terminus a 5 autostrăzi: Există două șosele de centură (Nord și Sud) care formează un semicerc în jurul orașului și două joncțiuni rutiere, spre aeroportul din Caselle Torinese și în direcția Pinerolo. Torino este un important nod feroviar. Principalele gări torineze sunt: Principalele căi feroviare care pleacă și sosesc la Torino sunt spre Genova, Milano și spre Franța (via Modane). Există și câteva căi secundare spre Aosta, Cuneo (CN), Savona, Pinerolo, Chieri, Lanzo Torinese și Rivarolo Canavese. Alte gări, utilizate
Torino () [Corola-website/Science/299924_a_301253]
-
Principalele gări torineze sunt: Principalele căi feroviare care pleacă și sosesc la Torino sunt spre Genova, Milano și spre Franța (via Modane). Există și câteva căi secundare spre Aosta, Cuneo (CN), Savona, Pinerolo, Chieri, Lanzo Torinese și Rivarolo Canavese. Alte gări, utilizate în special de navetiști, sunt Torino Dora și Torino Stura, pe traseul spre Milano și Madonna di Campagna pe traseul spre Ciriè-Lanzo. Rețeau de transport urban, gestionată de "GTT", este constituită de linii de tramvai, autobuz și feroviare. În
Torino () [Corola-website/Science/299924_a_301253]
-
practic un oraș-satelit. Principalul obiectiv din Salcea și unul dintre foarte puținele obiective specific urbane este Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava. Localitatea este străbătută de drumul național Suceava - Botoșani și este racordată la sistemul național de căi ferate prin Gara Văratec, aflată pe ruta feroviară Suceava - București. Din structura orașului Salcea fac parte fostele sate (devenite cartiere) Mereni, Plopeni și Văratec, iar Prelipca are statutul de sat afiliat orașului. Orașul Salcea este așezat în Podișul Dragomirnei, subunitate a Podișului Sucevei
Salcea () [Corola-website/Science/299257_a_300586]
-
de Sus există statuia lui Ion Nistor și un monument al eroilor din cele două războaie mondiale, străjuit de două tunuri. Calea ferata Suceava - Putna/Nisipitu trece prin Bivolărie și sunt două stații CFR: Vicovu de Sus, aflată la de Gară Suceava Nord și Bivolărie, la de stația Suceava Nord. Prin Bivolărie trece șoseaua națională Rădăuți - Putna (19 km de Rădăuți și 8 km până în Putna), iar prin Vicovu de Sus trece șoseaua națională Rădăuți - Cernăuți (22 km de Rădăuți și
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
o școală primară într-o clădire a fostei herghelii de stat austriece. Școală avea patru săli la care se adaugă locuința directorului. Între anii 1959-1960 se amenajează o școală într-o clădire aparținând fostei fabrici de cherestea, fabrica aflată lângă Gară CFR Bivolărie. După anul 1966 se construiește actualul local al școlii Bivolărie. În 1959 se înființează școală cu clasele I-VIII din satul Plai, școala care funcționează într-o casă particulară având trei săli de clasă plus locuința directorului. Între
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
avocatului Alexandru Elădescu, acesta vânzând o pădure pentru a face rost de banii necesari construcției. Pe terenul respectiv era "Grădina Procopoaiei", un loc de plimbare foarte la modă la începutul secolului XX. Inițial pe acest loc se dorea construirea unei gări centrale, dar acest proiect a fost abandonat. Stadionul era amplasat între Splaiul Dâmboviței și Podul Eroilor, care se numea chiar Podul Venus. Arena Venus avea o capacitate de 15.000 locuri și dispunea de o instalație de nocturnă , pe stâlpi
Venus București () [Corola-website/Science/299353_a_300682]
-
de fapt ar mai fi continuat mult și bine dacă nu s-ar fi ivit un grup de tineri entuziaști, dornici ca prin fotbal să scoată orașul din anonimat. Unul dintre ei era Constantin Geolgău, antrenorul, impiegat de mișcare la Gara CFR Târgu Jiu, care jucase fotbal de performanță la cunoscutele divizionare Vagonul Arad și Astra Arad, jucătorii erau proaspăt absolvenți de facultate, cu reale calități de profesioniști în meseria lor. Printre ei s-au aflat Sașa Ciubotenco, Sandu Vilău, Mitică
Pandurii Târgu Jiu () [Corola-website/Science/299440_a_300769]
-
slujbă este obositoare și neprofitabilă, motiv pentru care cei doi revin pe țărmul Adriaticii în martie 1907, arătând „aproape la fel de slabi și loviți de sărăcie ca niște imigranți italieni”, așa îi va descrie Stanislaus, cel care i-a întâmpinat la gară. În vara anului 1907, Joyce suferă de febră reumatică, este internat la spital pentru o lună și petrece alte trei luni acasă, în convalescență. Al doilea copil al său, Lucia, se naște la 27 iulie 1907, în salonul pentru săraci
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
București Nord (în nomenclatorul CFR: "București Nord Grupa A", popular Gara de Nord) este cea mai mare stație feroviară a României, situată în municipiul București. Din această gară pleacă și sosesc zilnic aproape 200 de trenuri (numărul acesta este mai mare iarna și vara când se pun în circulație trenuri suplimentare spre litoral și Valea Prahovei). Gara serveste trenurilor Căilor Ferate Române și celor ale companiilor feroviare internaționale. București Nord
Gara București Nord () [Corola-website/Science/298764_a_300093]
-
mare stație feroviară a României, situată în municipiul București. Din această gară pleacă și sosesc zilnic aproape 200 de trenuri (numărul acesta este mai mare iarna și vara când se pun în circulație trenuri suplimentare spre litoral și Valea Prahovei). Gara serveste trenurilor Căilor Ferate Române și celor ale companiilor feroviare internaționale. București Nord este capătul liniei și are un număr de opt peroane și paisprezece linii. Din Gara de Nord se poate ajunge direct la Aeroportul Internațional Henri Coandă, cu trenul operat de compania
Gara București Nord () [Corola-website/Science/298764_a_300093]
-
trenul operat de compania CFR Călători. In prezent comutarea se face intre Gara de Nord si Punctul de Oprire Aeroportul Henri Coandă de unde un autobuz realizează legătura efectivă cu terminalele de sosiri și plecări. Un proiect de construire a unui tunel între Gara Odăi si terminalele de sosiri/plecări este in studiu de fezabilitate în concurență cu proiectul de magistrala de metrou M6 Gara este deservită de diverse rute de autobuze (liniile 105, 123, 133, 178, 182, 205, 282, 696), troleibuze (liniile 62
Gara București Nord () [Corola-website/Science/298764_a_300093]
-
un autobuz realizează legătura efectivă cu terminalele de sosiri și plecări. Un proiect de construire a unui tunel între Gara Odăi si terminalele de sosiri/plecări este in studiu de fezabilitate în concurență cu proiectul de magistrala de metrou M6 Gara este deservită de diverse rute de autobuze (liniile 105, 123, 133, 178, 182, 205, 282, 696), troleibuze (liniile 62, 65, 79, 85, 86, 93, 96, 97 - temporar suspendat), tramvaie (42, 45, 46), o linie expres (780) care face legătura cu
Gara București Nord () [Corola-website/Science/298764_a_300093]
-
93, 96, 97 - temporar suspendat), tramvaie (42, 45, 46), o linie expres (780) care face legătura cu aeroportul internațional Henri Coandă și de o stație de metrou, aflată pe magistralele M1 și M4 (cap de linie). Piatra de temelie a gării a fost pusă la 10 septembrie 1868 în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor. Din 13 septembrie 1872, când s-a inaugurat această gară, s-a dat în exploatare circulația feroviară pe linia Roman-Galați-București-Pitești. Stația a
Gara București Nord () [Corola-website/Science/298764_a_300093]
-
pe magistralele M1 și M4 (cap de linie). Piatra de temelie a gării a fost pusă la 10 septembrie 1868 în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor. Din 13 septembrie 1872, când s-a inaugurat această gară, s-a dat în exploatare circulația feroviară pe linia Roman-Galați-București-Pitești. Stația a fost denumită inițial "Gara Târgoviștei" (pentru că artera numită astăzi Calea Griviței se numea pe vremea aceea Calea Târgoviștei) urmând ca în 1888 să ia denumirea actuală. Chiar dacă la început
Gara București Nord () [Corola-website/Science/298764_a_300093]
-
la 10 septembrie 1868 în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor. Din 13 septembrie 1872, când s-a inaugurat această gară, s-a dat în exploatare circulația feroviară pe linia Roman-Galați-București-Pitești. Stația a fost denumită inițial "Gara Târgoviștei" (pentru că artera numită astăzi Calea Griviței se numea pe vremea aceea Calea Târgoviștei) urmând ca în 1888 să ia denumirea actuală. Chiar dacă la început această gară nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor aceasta
Gara București Nord () [Corola-website/Science/298764_a_300093]
-
a dat în exploatare circulația feroviară pe linia Roman-Galați-București-Pitești. Stația a fost denumită inițial "Gara Târgoviștei" (pentru că artera numită astăzi Calea Griviței se numea pe vremea aceea Calea Târgoviștei) urmând ca în 1888 să ia denumirea actuală. Chiar dacă la început această gară nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei dar și al României. Ea a fost construită între anii 1868-1872 fiind concepută în formă de U formată din
Gara București Nord () [Corola-website/Science/298764_a_300093]
-
Roman-Galați-București-Pitești. Stația a fost denumită inițial "Gara Târgoviștei" (pentru că artera numită astăzi Calea Griviței se numea pe vremea aceea Calea Târgoviștei) urmând ca în 1888 să ia denumirea actuală. Chiar dacă la început această gară nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei dar și al României. Ea a fost construită între anii 1868-1872 fiind concepută în formă de U formată din două corpuri paralele legate la capătul dinspre ateliere
Gara București Nord () [Corola-website/Science/298764_a_300093]
-
timpului i s-au adus modificări. Gara de Nord a început să devină neîncăpătoare încă din 1880, iar în 1928 gara avea șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri. Din august 1944 s-au refacut instalațiile de centralizare electrodinamică din gară, iar liniile și peroanele au fost prelungite pentru a se obține lungimi utile de . Perioada dintre 1950 și 1990 a cunoscut o creștere foarte mare a traficului feroviar, dar din anul 1990 numărul călătorilor a scăzut de câteva ori, proces
Gara București Nord () [Corola-website/Science/298764_a_300093]
-
1950 și 1990 a cunoscut o creștere foarte mare a traficului feroviar, dar din anul 1990 numărul călătorilor a scăzut de câteva ori, proces care s-a manifestat în toată România. În prezent Gara de Nord este în curs de modernizare. Clădirea gării este inclusă în lista monumentelor istorice cu . Ultima restaurare a avut loc în 1997-1999. În ultimii ani, traficul din Gara de Nord a scăzut foarte mult, în mare parte din cauza stării deplorabile în care arată gara. Pentru renovarea gării, ar fi nevoie
Gara București Nord () [Corola-website/Science/298764_a_300093]
-
este în curs de modernizare. Clădirea gării este inclusă în lista monumentelor istorice cu . Ultima restaurare a avut loc în 1997-1999. În ultimii ani, traficul din Gara de Nord a scăzut foarte mult, în mare parte din cauza stării deplorabile în care arată gara. Pentru renovarea gării, ar fi nevoie să se investească în jur de 300 milioane de euro, iar modernizarea ar dura trei ani. O astfel de renovare ar putea transforma Gara de Nord într-o gară pentru trenuri de mare viteză. Totodată, un
Gara București Nord () [Corola-website/Science/298764_a_300093]
-
de modernizare. Clădirea gării este inclusă în lista monumentelor istorice cu . Ultima restaurare a avut loc în 1997-1999. În ultimii ani, traficul din Gara de Nord a scăzut foarte mult, în mare parte din cauza stării deplorabile în care arată gara. Pentru renovarea gării, ar fi nevoie să se investească în jur de 300 milioane de euro, iar modernizarea ar dura trei ani. O astfel de renovare ar putea transforma Gara de Nord într-o gară pentru trenuri de mare viteză. Totodată, un asemenea proiect poate
Gara București Nord () [Corola-website/Science/298764_a_300093]
-
parte din cauza stării deplorabile în care arată gara. Pentru renovarea gării, ar fi nevoie să se investească în jur de 300 milioane de euro, iar modernizarea ar dura trei ani. O astfel de renovare ar putea transforma Gara de Nord într-o gară pentru trenuri de mare viteză. Totodată, un asemenea proiect poate transforma gara într-un adevărat centru comercial, cum sunt mall-urile, ca un punct de atracție pentru călători și operatorii feroviari. Conform unor estimări din anul 2009, prin Gara de Nord trec
Gara București Nord () [Corola-website/Science/298764_a_300093]