15,139 matches
-
înainte"). Fenomenul se explică lesne, deoarece pentru poet mobilul inspirației rămâne nesemnificativ ("Cine i-o inspirase? Nu-și mai aducea aminte"), importantă fiind doar conștiința artistică, acea insatisfacție mereu reiterată față de propriul scris, care nutrește ambiția desăvârșirii estetice, a unui ideal de perfecțiune nicicând realizabil. Lovinescu intuiește corect maniera de lucru a poetului, fiind lucru știut că el intervenea în mod repetat pe propriile texte, chiar și după ce acestea erau publicate. Arta unui scriitor, zice într-un loc Eminescu, îngânându-l
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și incipitul din Bizu ș.a.155), astfel încât "activitatea lui poetică folosea și ea de pe urma acestei stări euforice: motivele i se precizaiu în tipare, în care aveau să se toarne viitoarele poezii" iar modelul feminin "lua conturul nu numai al unui ideal ca înainte, ci al unei ființe existente, prezente și posedate". Legând din nou erotismul de creativitate, Lovinescu scoate în evidență forma lor "internă" comună, modelată de o structură, am văzut, eminamente dramatică. Ca atare, atunci când își aduce aminte de prima
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
înfundându-se într-o crâșmă ca să uite "imaginea femeii viclene și senzuale". De altfel, "încă de atunci, chiar în prezența ei, simțise nevoia de a o îndepărta, pentru a o sculpta din nou în imaginație, așa cum o voia, ideală". Or, "idealul" feminin eminescian este, după cum am putut constata, un ideal "pervers", estetizant-decadent, împrumutând câte ceva și din imaginea "Damei cu camelii", și din cea a femeii dominatoare din Venus im Pelz180. Din păcate, Veronica nu reușește să-și "joace" rolul până la capăt
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
viclene și senzuale". De altfel, "încă de atunci, chiar în prezența ei, simțise nevoia de a o îndepărta, pentru a o sculpta din nou în imaginație, așa cum o voia, ideală". Or, "idealul" feminin eminescian este, după cum am putut constata, un ideal "pervers", estetizant-decadent, împrumutând câte ceva și din imaginea "Damei cu camelii", și din cea a femeii dominatoare din Venus im Pelz180. Din păcate, Veronica nu reușește să-și "joace" rolul până la capăt, dovedindu-se mai curând o femeie normală (și nu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fizice care consfințea, ca o consecință firească, despărțirea definitivă. În acest climat sufletesc întâlnește Eminescu pe Mite femeie mai educată, pe lângă care poetul joacă rolul amantului tolerat, asemeni lui Werther. Dar nici Mite nu reușește să se conformeze pe deplin "idealului" (pervers-decadent) din mintea poetului. Oricum, optând doar pentru postura de "muză", fără alte pretenții, "nemțoicuța" a putut lăsa impresia unei femei superioare. Ca atare, Gabriela Omăt semnalează "preferința netă a lui Lovinescu pentru Mite ca prototip al femeii eminesciene", în defavoarea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dacă eroul byronian a făcut populară, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, figura bărbatului fatal ("Fatal Man"), ulterior vor deveni mult mai pregnante în imaginarul colectiv imaginea femeii fatale și a androginului 184 semn al ambiguizării treptate a idealului sexual, astfel că înclinația așa-zicând "naturală" a animalului uman spre sadism lasă loc tendințelor masochiste ceea ce relevă, nu-i nimic dacă mă repet, triumful "artei", al "artificiului" (estetic) împotriva "naturii"185. Tot așa, plecând de la ipoteza că romantismul ilustrează
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
împrumut Ida Scwartz, Geta etc.) și Veronica "imaginară", pe care a purtat-o mereu în gândurile lui, și la Viena, și la Berlin, și la Iași, până când episodul regretabil de la "hanul lui Năstăsache" a distrus vraja, obligându-l să caute "idealul" în altă parte și să se amorezeze de Mite. Acum, după moartea lui Micle, poetul ezită să o ceară pe Veronica în căsătorie, dar vrea totuși să o revadă și să-i aducă mângâiere în nenorocire. Ajuns iarăși la Iași
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
stilului de viață modern, sugerând emanciparea femeii. La fel, practicarea sportului mai cu seamă tenisul și patinajul sugerează, în romanele lovinesciene, manifestarea libertății sexuale a femeii, care începe să-și exhibe, dezinvolt, corpul în public. Nu întâmplător, Mili întruchipează un "ideal" feminin mai degrabă conservator, pe care eroul lovinescian ajunge în final să-l prefere. Vezi și Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Editura Curtea Veche, București, 2011, capitolul "Cinematografia și decadentismul", p. 405 ș.u
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
josnic ni se pare cel mai adevărat. Este superstiția timpului". 129 Prelatul Al. Grama, de pildă, era convins că poeziile eminesciene ar putea avea un efect nociv, asemănător romanului goethean Suferințele tânărului Werther: "Eminescu nu s-a însuflețit pentru nici un ideal (...), a dus o viață destrăbălată și a murit în balamuc în urma morburilor câștigate prin punerea în pracsă a idealurilor acelora, pe care le cântă în poeziile sale" (apud Iulian Costache, op. cit., p. 122). Vezi, pentru amănunte, capitolul "Semioza extraliterară", în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
poeziile eminesciene ar putea avea un efect nociv, asemănător romanului goethean Suferințele tânărului Werther: "Eminescu nu s-a însuflețit pentru nici un ideal (...), a dus o viață destrăbălată și a murit în balamuc în urma morburilor câștigate prin punerea în pracsă a idealurilor acelora, pe care le cântă în poeziile sale" (apud Iulian Costache, op. cit., p. 122). Vezi, pentru amănunte, capitolul "Semioza extraliterară", în op. cit , pp. 175-221). 130 Constantin Dobrogeanu Gherea, "A. Vlahuță", în op. cit., p. 249. 131 Constantin Dobrogeanu Gherea, "Eminescu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Binelui și a Adevărului. Aceasta nu ne va împiedica, ci mai vârtos ne va îndemna ca, față de materialismul vulgar ce pare a fi încuibat într-o bună parte a societății de astăzi, să căutăm a provoca o reacțiune salutară spre ideal, spre înaltele preocupări sufletești, fără de care un popor nu-și are rost în istorie și nici indivizii nu-și găsesc rost în viață. [...] Orice talent real, orice gândire dreaptă și înaltă, orice preocupare idealistă sunt chemate de noi cu căldură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
păsărilor. Păsările rănite, bolnave, înghețate nu pot fi ținute nicăieri pentru îngrijire. Oamenii care le găsesc le mai duc la cabinetele veterinare sau la grădinile zoologice, dar specialiștii de acolo nu le pot păstra pentru o îngrijire îndelungată. Acesta este idealul: ca orice viețuitoare găsită rănită, abandonată, bolnavă să poată fi recuperată si apoi eliberată in sălbăticie. Numai în cazul în care recuperarea nu poate fi făcută complet, abia atunci aceste viețuitoare ar rămâne „chiriașe" în grădinile zoologice. 6.3 Statutul
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
I-II, pref. edit., București, 1979 (în colaborare cu Sanda Râpeanu), Pagini de critică literară, pref. edit., București, 1993, Sfaturi pe întunerec, I-II, introd. edit., București, 1996 (în colaborare cu Sanda Râpeanu), Supt trei regi. Istoria luptei pentru un ideal moral și național, introd. edit., București, 1999 (în colaborare cu Sanda Râpeanu); George Mihail Zamfirescu, Teatru. Mărturii în contemporaneitate, I-II, introd. edit., București, 1974, Pe drumuri depărtate, I-III, pref. edit., București, 1987, Maidanul cu dragoste, I-II, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
-se constant de istoria religiilor și filozofie, mitologie și psihologie. Autorul francez susține - într-o evidentă descendență freudiană - faptul că prima imagine a divinității a fost cea a ,,strămoșului-tată divinizat după moartea lui"36. El ar personifica cel mai bine idealul etic. Prezența lui în istorie ar marca definitiv ultima etapă din istoria simbolului divinității: monoteismul. Asupra lui insistă în mod special Paul Diel în această carte. Cele două testamente de bază ale monoteismului creștin sunt interpretate psihologic, ca realități ce
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
îi obligă pe oameni să voteze după cum cer interesele unui partid sau ale altuia, cu toate că, ridicol, se bate monedă pe „alegeri libere”. Personajul central, tânărul Alexandru Murgu, feciorul preotului din sat, ar simboliza intelectualul preocupat de aflarea unei punți între idealuri (studiase în Germania, unde se hrănise cu idei socialiste) și realitatea din țară. Dar romanul se oprește la suprafața acestei realități, deși pune în circulație multe informații, un întreg arsenal documentar. Prințul (1944) este romanul care marchează izbânda epică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
metodică a ideii europene în tripla sa dimensiune: cultural literară, ideologică și politică, așa cum se reflectă ea în cultura și realitățile românești actuale. patru obiective mi se par prioritare: 1. O afirmare energică a Europei și a adeziunii la acest ideal dintr-o perspectivă românească, printr-o asumare implicit personală; 2. Un punct de vedere european corespunzător momentului istoric pe care-l parcurgem; 3. O atitudine și un stil militant prin propagarea de idei active și, uneori, polemice, exprimate în mod
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
comunități rurale, închise, etniciste și latent xenofobe. Deocamdată, ideea europeană este asimilată din plin doar de o pătură intelectuală citadină destul de subțire. Această audiență trebuie însă extinsă și îmbrățișată și de formațiuni de diferite tipuri, care să-și facă din idealul european un punct important al programului lor politic. Unele dintre acestea revendică, într adevăr, pe față, de pe acum, un astfel de model european. Această orientare nu poate fi, bineînțeles, nici neutră, nici apolitică, nici desideologizată. Dimpotrivă. Europa reprezintă prin excelență
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ea filozofică, dar nu mă consolează. și pe cine consolează sau convinge ea de fapt ? Europa a fost, este și trebuie să rămână, dimpotrivă, din acest punct de vedere foarte simplu, dar categoric și energic spus un model și un ideal de bună stare și dezvoltare economică. De organizare și productivitate. De abundență, tot mai sporită și diversificată. De orice fel, dar mai ales de cel mai mare consum posibil. Căci de la nivelul bunei stări pleacă, pe trepte ascendente tot mai
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
caloriferul să nu rămână doar decorativ, lumina să nu se stingă când ți e lumea mai dragă ! poșta și telefoanele să funcționeze cu destulă regularitate, ziarul la care ești abonat să-ți vină (aproape) în fiecare zi etc. etc. ! Ce ideal meschin, mic-burghez, profund minor și detestabil, într-adevăr ! Ce lipsă lamentabilă de... spiritualitate, de trăire întru duh și ființare... Visez doar un modest, foarte modest, umil de modest, întru (vorba lui C. Noica) civilizație și cultură, definitiv pătruns de astfel
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
model cultural european din ce în ce mai interiorizat și asumat ca o experiență strict personală și irepetabilă. programul se transformă acum într-o adevărată confesiune, iar aceasta din urmă se confundă cu enunțarea și afirmarea unor opțiuni de esență. purtăm fiecare din noi idealul unei anumite Europe culturale. În această situație, ne considerăm în același timp agenți și exponenți, mesageri și modele. Despre Europa noastră culturală, gândită și definită în sens militant, deocamdată doar câteva cuvinte strict introductive. Îmi propun să revin pe larg
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și unele voci în favoarea Ideii europene. A apărut chiar și o revistă cu acest titlu (C. Rădulescu-Motru, 1919-1928). Dar aceste luări de poziții și alte câteva, de orientare identică, au rămas, din nefericire, fără un mare ecou. Izolate, chiar exotice. Idealul european constituie încă, până azi, un fenomen cultural marginal. Adesea chiar de avangardă, permanent respins și culpabilizat. Valul ideologiei, definită în mod generic și simbolic de dreapta, l-a învins. Ceea ce nu înseamnă că nu există și o anume ideologie
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
împinsă (subliniat în text), în granițele noastre; o luare în considerare a realităților românești; o scădere provizorie a standardului de viață la nivelul acestei realități etc. etc. Aceste teze, ca să le numim astfel, sunt profund conservatoare, ca să nu spunem reacționare. Idealul era deci: izolare, autarhie, standard de viață scăzut etc. Deci... ceaușism! profund antieuropean, în special în sens politic, moral, dar și spiritual nu mai vorbim direct ostil civilizației și moravurilor europene, deși a scris o carte întreagă despre Modelul cultural
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
gesturi tipic românești, intensificate și agravate în epoca anilor lumină, ceaușistă: a fugi în Occident sau măcar a pleca oficial, a fi citat și prezentat dacă ești scriitor la Europa liberă (câți n-au făcut anticameră la emisiunea literară), marele ideal literar al aceleiași epoci, a fi citat oriunde, oricum și oricând într-o publicație străină (mitul prezențelor românești) etc. Între izolare și evadare, între naționalismul orgolios și șovin, furia naționalistă exacerbată și alinierea occidentală docilă, chiar umilă, bătând pe la toate
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
fi atunci și specifice, ținând seama că specificul național este în același timp și un proces organic, evolutiv. pe scurt, nu dorim o cultură pur epigonică, imitativă, în bătaia tuturor modelor culturale europene. După cum suntem departe, foarte departe, și de idealul culturii etniciste, izolate, adesea șovine și intolerante. Idealul nostru este o sinteză de influențe occidentale constructive și de inițiative proprii, locale și originale, care se pot concretiza în opere competitive, capabile să intre într-un dialog cultural real, neconvențional, neoficial
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
național este în același timp și un proces organic, evolutiv. pe scurt, nu dorim o cultură pur epigonică, imitativă, în bătaia tuturor modelor culturale europene. După cum suntem departe, foarte departe, și de idealul culturii etniciste, izolate, adesea șovine și intolerante. Idealul nostru este o sinteză de influențe occidentale constructive și de inițiative proprii, locale și originale, care se pot concretiza în opere competitive, capabile să intre într-un dialog cultural real, neconvențional, neoficial, fără complexe de nici un fel. Deci: opere românești
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]