16,713 matches
-
fac decât o iertare individuală... Dacă numai eu aș fi fost torturat, atuncea da, e treaba mea, da’ aicea este vorba de o treabă colectivă, intr-un fel... Și in al doilea rând, iertăm, dar vrem să știm ce să iertăm! Al treilea: oare omul care a făcut astea și care mai trăiește, el cum privește lucrurile petrecute și cum privește vina și crima lui? A regretat oare? Despre astea trei elemente ar trebui să știm lucrurile și atuncea ar fi
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a noastră, deținută, venea din dormitor, că s-o dus să-și ieie ceva, și nu o văzut-o că era în spatele lui, și ne privea, și zice cu-atâta ură: Iepele dracului! Ha, ha, ha... Nu ne-o putut ierta niciodată că i-am făcut figura. D-apoi nu ne-am bucurat tare mult... Pachet am primit și eu atunci, cu îmbrăcăminte, cu hrană... O fost primul meu pachet după trei ani de-nchisoare... Da’ la vorbitor nu am mai
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
la izolare, cinci zile, și pe-ormă 3 zile... O fost așa bine și răcoare acolo... și-am fost numai trei... Și între timp o cunoscusem pe nepoata lui Iuliu Maniu, pe Nana Boilă, o murit săraca, Dumnezeu s-o ierte. Tare ne-am împrietenit amândouă. Ea terminase Literele, era profesoară de limba română. Așa mult mi-o vorbit, despre scriitorii noștri, despre Eminescu, despre cum o studiat ea la facultate... O fost o vacanță pentru mine pedeapsa aia de cinci
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ani, ce mai vreți de la mine? N-am făcut destulă pedeapsă pentru o farfurie de mâncare pe care i-am dat-o fratelui meu? Nu v-o fost destul? N-am mai putut rezista, și am izbucnit în plâns. Vai, iertați-mă, n-am vrut, vai, vai, nu, dar știți... Știu un lucru, să mă lăsați să pot să îmi trăiesc viața... V-o spus cineva că nu muncesc aici? Nu, toată lumea o spus tare bine despre dumneavoastră. Atunci lăsați-mă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ziua de 8 martie, având problema cu pleurita la plămânul stâng, ne-o căutat doctorul civil la colonie la Țăndărei, la raze. Și mă trece pentru trimitere la Gherla, în spital, la TBC-iști, cu boală de plămâni. Pretinul ăsta, ierte-l Dumnezeu, vine la mine. Ce faci mă? Mă duc în Gherla, în spital. Și acasă când te duci? Acuma mă duc. Nu-ți pot spune luna, mai, iunie, iulie, da’ acuma mă duc, primăvara asta, anul ăsta. Hai că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o băgat pe ăia, și pe noi ne-o ținut în mașină... Și-apoi o venit un gardian acolo la dubă, și zice: Care știi a tunde? Un fost coleg, pretin’, tot în lot cu noi, Farcaș, o murit el, ierte-l Dumnezeu, zâce: Io! Și-apoi l-o’ dus acolo sub bolta aia, și acolo o văzut că la ăștia patru le bătea lanțurile. Că ei o’ fost condamnați la moarte, și le-o’ pus la picioare și la mâini
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mai stai? Nu! Nu! Vreau să vă spun altceva, în mod excepțional. Ce vrei, mă? În mod excepțional vă rog să-i acordați o scrisoare pentru un pachet, pentru că n-am văzut un om mai muncitor ca ăsta. I-am iertat atunci lu’ Costache tot, și, când toată lumea ședea cu burta la pământ, eu am primit 6 kile de slănină de acasă... Asta a fost formidabilă chestia, dacă l-am înduplecat eu pe ăsta... De multe ori o lua după mine
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
comuniști, să-i facă praf și pulbere... și nu știu ce. Și i-am spus: Părinte, nu vă supărați, dar eu nu sunt de acord, nu pot să înțeleg, Nu este creștinește ceea ce faceți. Vorbiți mai bine despre iertarea păcatelor, să-i ierte Dumnezeu pe aceștia... Pe urmă nu-l invocați pe Dumnezeu, că nu este sluga dumneavoastră, să-i dați comandă. Nu? Cum sunt atâția care se laudă: L-am blestemat și ai văzut, mă, că s-a ales praful de el
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
militari, c-un maior, cu căpitani... M-au legat cu mâinile la spate și m-au dus la colonie. Cu caii te-mpingeau, cu câinii erau pe lângă tine... vai de lume. Și mi-a’ făcut percheziție și prin gură... și... iertați-mi expresia, prin părțile celelante... și m-au băgat la izolare. M-a chemat a doua zi țâganu’, fieraru’ coloniei și m-a băgat la lanțuri și cu mâinile legate la spate... Altădată, eram la prășitu’ porumbului și tehnicianul de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Articolul 606 Orice gard ce desparte două proprietăți se socotește comun, afară dacă numai una singură din două proprietăți va fi îngrădita, sau de nu va fi titlu sau posesiune îndestulătoare care să constate din contră. Articolul 607 Nu e iertat a sădi arbori care cresc înalți decât în depărtarea hotărâtă de regulamente particulare*) sau de obiceiurile constante și recunoscute și în lipsă de regulamente și obiceiuri, în depărtare de doi metri, de la linia despărțitoare a celor două proprietăți pentru arborii
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
trecerea trebuie să urmeze după prescripție, desi acțiunea de indemnitate nu s-ar mai putea admite. Capitolul 3 Despre servituțile stabilite prin faptul omului Secțiunea I Despre osebite feluri de servituți ce se pot stabili asupra bunurilor Articolul 620 Este iertat proprietarilor a stabili pe proprietățile lor, sau în folosul proprietăților lor, orice servitute vor găsi de cuviință, pe cât timp aceste servituți nu vor impune persoanei proprietarului fondului servient*) obligația unui fapt personal, ��i pe cât timp aceste servituți nu vor fi
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
doui ani, după priimirea vestirei de perdaniile intemplate sau de prinderea și de ducerea corabiei la tote cele-l-alte părți ale lumei. Trecendu aceste soroce, asigurații nu voru mai fi priimiti a face părăsire. Articolul 533 La impregiurarile în cari este iertatu de pravila a se face părăsire, si la ori-ce alte intemplari primejduitore pentru asiguratori, asiguratulu este datoru să incunosciinteze formalu asiguratorului vestirile ce a priimitu în sorocu de trei dile de la priimirea vestirei. Articolul 534 Dacă, după trecerea unui anu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
Articolul 606 Orice gard ce desparte două proprietăți se socotește comun, afară dacă numai una singură din două proprietăți va fi îngrădita, sau de nu va fi titlu sau posesiune îndestulătoare care să constate din contră. Articolul 607 Nu e iertat a sădi arbori care cresc înalți decât în depărtarea hotărâtă de regulamente particulare*) sau de obiceiurile constante și recunoscute și în lipsă de regulamente și obiceiuri, în depărtare de doi metri, de la linia despărțitoare a celor două proprietăți pentru arborii
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
trecerea trebuie să urmeze după prescripție, desi acțiunea de indemnitate nu s-ar mai putea admite. Capitolul 3 Despre servituțile stabilite prin faptul omului Secțiunea I Despre osebite feluri de servituți ce se pot stabili asupra bunurilor Articolul 620 Este iertat proprietarilor a stabili pe proprietățile lor, sau în folosul proprietăților lor, orice servitute vor găsi de cuviință, pe cât timp aceste servituți nu vor impune persoanei proprietarului fondului servient*) obligația unui fapt personal, si pe cât timp aceste servituți nu vor fi
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
mai mult decât pentru celelalte infracțiuni urmărite numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, datorită pericolului social redus sau relațiilor speciale dintre părți, persoana vătămată este înclinată să nu depună plângere, iar dacă a adresat instanței plângerea, este înclinată să ierte pe făptuitor și să se împace. Or, acest mod de stingere a conflictului de drept penal este categoric preferabil sub raportul politicii penale. În acest sens Curtea constată că pe tot parcursul procesului penal declanșat la plângerea prealabilă a părții
DECIZIE nr. 84 din 14 martie 2002 referitoare le excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141478_a_142807]
-
penală, precum și minorilor internați în centre de reeducare. Art. 4 din lege prevede infracțiunile pentru săvârșirea cărora condamnații nu pot beneficia de măsură grațierii, datorit�� pericolului ridicat pe care aceste infracțiuni îl prezintă pentru societate. De asemenea, nu vor fi iertați de pedeapsă condamnații pentru infracțiuni săvârșite în stare de recidiva sau cei care sunt recidiviști prin condamnări anterioare și cei care s-au sustras de la executarea pedepsei. În ceea ce privește criteriul de acordare a grațierii colective instituit în art. 8 din Legea
DECIZIE nr. 89 din 27 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148644_a_149973]
-
penală, precum și minorilor internați în centre de reeducare. Art. 4 din lege prevede infracțiunile pentru săvârșirea cărora condamnații nu pot beneficia de măsură grațierii, datorită pericolului ridicat pe care aceste infracțiuni îl prezintă pentru societate. De asemenea, nu vor fi iertați de pedeapsă condamnații pentru infracțiuni săvârșite în stare de recidiva sau cei care sunt recidiviști prin condamnări anterioare și cei care s-au sustras de la executarea pedepsei. În ceea ce privește criteriul de acordare a grațierii colective instituit în art. 8 din Legea
DECIZIE nr. 86 din 27 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148693_a_150022]
-
daca interesele adoptatului o reclamă. În cazurile prevăzute de alin. 2 din prezentul articol, desfacerea adopțiunii va putea fi cerută în termen de un an de cînd partea a cunoscut faptul; ea nu poate fi pronunțată dacă cel îndreptățit a iertat acest fapt. Termenul nu curge împotriva minorului. Desfacerea nu va putea fi cerută după moartea adoptatorului decat în cazul prevăzut de alin. 1 și art. 311, și nici pronunțată după moartea adoptatului. La desfacerea adopțiunii, părinții firești redobândesc drepturile părintești
DECRET nr. 131 din 1 aprilie 1949 pentru modificarea art. 309, 311, 312, 313 şi 314 din codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143765_a_145094]
-
mai mult decât pentru celelalte infracțiuni urmărite numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, datorită pericolului social redus sau relațiilor speciale dintre părți, persoana vătămată este înclinată să nu depună plângere, iar dacă a adresat instanței plângerea, este înclinată să ierte pe făptuitor și să se împace. Or, acest mod de stingere a conflictului de drept penal este categoric preferabil sub raportul politicii penale. În acest sens Curtea constată că pe tot parcursul procesului penal, declanșat la plângerea prealabilă a persoanei
DECIZIE nr. 241 din 12 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144942_a_146271]
-
de persoana a II-a este anulată prin intonație, marcă distinctivă a cazului vocativ: „Lună, tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci.” (M. Eminescu, I, p. 130), și sintactic, prin izolarea frecventă a vocativului în dezvoltarea enunțului: „Tu, iartă-mă, fecioară, - tu, căprioara mea!” (N. Labiș, p.40), „Tu!!... nu vezi... nu-ți aflu nume.” (M. Eminescu, I, p. 82) sau prin însoțirea pronumelui de interjecții specifice: „O, tu crai cu barba-n noduri ca și câlții când nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu) • verbe al căror plan semantic este orientat de conținutul semantic al unui termen-complement indirect (acuzativ prepozițional): a atenta, a abuza, a miza, a se descotorisi, a se dezbăra, a se dezvăța, a se dezice etc.: „Ea abuza în mod neiertat de această putere ce-o avea asupra lui.” (M. Eminescu) • verbe a căror acțiune se face în favoarea sau în defavoarea cuiva (sau a ceva): a impieta, a contribui, a cârti, a cleveti, a contraveni, a aparține, a corespunde etc. • verbe care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
foarte îndepărtat dar, eventual, și anulată, în rezultatele ei, din perspectiva prezentului comunicării: „Așa; mi-a murit câinele, mor și eu... - Coane, are a face, că eu îl crescusem de mititel. Mi-l adusese bietul boier, D-zeu să-l ierte, de la niște mocani...” (D. Zamfirescu) Perfectul compus din propoziția: „Eu l-am sfătuit să se ducă acolo.” prezintă acțiunea verbului a sfătui ca împlinită în momentul comunicării și nimic altceva. Mai mult ca perfectul din fraza: „Eu îl sfătuisem să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
imperativ a conjunctivului prezent se află valoarea optativă, cu deosebire frecventă în limba vorbită (este o caracteristică a stilului oral), în enunțuri exclamative, în diferite urări: „- Să trăiești! cu români ca tine n-am teamă!” (I.L. Caragiale) „Dumnezeu să-l ierte! că n-avu parte să se prețuiască...” (I. Creangă) sau în imprecații (unde, de cele mai multe ori, reia un potențial-optativ): „Fir-ați ai dracului, să fiți!... Fir-ar ai dracului, să fie!” (L. Rebreanu) În funcție de context și de conținutul lexical al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
imprecații. Enunțul prezintă, de regulă, aceeași structură: optativ urmat de conjunctiv: „- Ție, omule... așa ți-i a zice, că nu șezi cu dânșii în casă toată ziulica să-ți scoată peri albi, mânca-i-ar pământul să-i mănânce, doamne iartă-mă!” (I. Creangă) Conjunctivul urmează, în majoritatea situațiilor sintactice, optativul, dar poate și lipsi: „- Arză-te-ar focul de ticălos, c-așa te-am apucat și așa o să te las...” (D. Zamfirescu) • Întrebuințat cu valoare de indicativ (prezent), optativul exprimă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
infinitivale relative intră în relație cu un „subiect interior” - complement semantic principal: Nu are (este) cine veni. Timpurile infinitivuluitc "Timpurile infinitivului" Infinitivul cunoaște două forme temporale: prezent și perfect, prin care se exprimă opoziția aspectuală imperfectiv/perfectiv: Nu-i pot ierta greșeala de a elogia un ticălos. Nu-i pot ierta greșeala de a fi elogiat un ticălos. Prezentul Este, de fapt, un „timp” sintactic, dependent, ca aspect imperfectiv, de relația contextuală în care se află înscris: „Spre a merge la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]