15,922 matches
-
ar fi vândut pentru o coajă de pâine sau pentru.... C.I.: ...un boț de mămăligă? D.V.: Un boț de mămăligă ar fi însemnat prea mult. Pentru un cocean de varză. Mi-aduc aminte odată, veneam de la muncă cu brigada de intelectuali prin Bălțile Brăilei, eram pe la Salcia sau la Stoenești, nu mai țin bine minte, și în brigada noastră erau și foști cântăreți de la opera de stat, erau vreo 4 de toți. Doi dintre cântăreții aceștia, când treceam pe lângă o locuință
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
el am învățat atâtea romanțe, atâtea lucruri extraordinar de frumoase. Eram în aceeași brigadă cu Mircea Marin, cu Alexandru Paleologu 9, cu dramaturgul I.D. Sârbu 10. C.I.: Cu Alexandru Zub? D.V.: Era și el, că erau mai multe brigăzi de intelectuali, că eram separați pe clase sociale. Iar brigăzile de intelectuali aveau un regim incomparabil mai sever decât brigăzile de țărani și ceilalți deținuți, deși toți sufereau ororile detenției comuniste. Dar am întâlnit suflete cu totul și cu totul ieșite din
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Eram în aceeași brigadă cu Mircea Marin, cu Alexandru Paleologu 9, cu dramaturgul I.D. Sârbu 10. C.I.: Cu Alexandru Zub? D.V.: Era și el, că erau mai multe brigăzi de intelectuali, că eram separați pe clase sociale. Iar brigăzile de intelectuali aveau un regim incomparabil mai sever decât brigăzile de țărani și ceilalți deținuți, deși toți sufereau ororile detenției comuniste. Dar am întâlnit suflete cu totul și cu totul ieșite din comun din punctul de vedere al trăirilor omenești și din
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
săraci Repetă bunule minunea și ospătează mii de guri Iar mie ascultă-mi rugăciunea, dă-mi coșul cu firimituri". Versurile aparțin lui Nichifor Crainic. Eeee, dar nu numai foamea! Mi-aduc aminte că odată am fost luați cu brigăzile de intelectuali, că erau două, și duși pe un bac și de acolo pe un teren unde trebuia să prășim porumb. Era porumbul răsărit, într-o primăvară, și noi trebuia să-l prășim pentru că crescuseră tulpinile de pălămidă. Terenul acela fusese cândva
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acolo. Erau gustoase, făinoase și dulci. De ce a fost numit oare un domnitor de-al nostru Papură Vodă? Pentru că în vremea domniei sale a fost o secetă cumplită iar oamenii se hrăneau cu rădăcini de papură. Eu conduceam o brigadă de intelectuali și trebuia să împart mâncarea tuturor celorlalți. Și, într-una din zile, a venit de mâncare niște arpacaș, ceea ce era foarte rar. Arpacașul era o mâncare dumnezeiesc de bună, dar nu am primit arpacaș decât odată la doi ani. Și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
trei trepte ale singurătății, Andrei-Iustin Hossu Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Contemplatorul solitar, Dan Stanca Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa Cu garda deschisă, Gheorghe Crăciun Cucerirea Americii, Tzvetan Todorov Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu & Daniel Șandru (coord.) Datoria împlinită, Mihai Pricop Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și de la televiziunea română, uitând că doar pomenitele personalități au fapte și scrieri care oricând ne înnobilează. Lucrarea de față are însă și considerente practice, îndemn ca plecând de la asemenea izvoare, tot mai adânci și prăfuite, să-i îndemne pe intelectualii locali să sporească zestrea locală a monografiilor care să devină repere de viață și conduită pentru cei de azi și de mâine. De-a lungul timpurilor multe sate și comune s-au desființat, au dispărut unele târguri, s-au ridicat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ne spun că mâine satul, comuna și târgul românesc vor fi mult mai puternice. Rândurile care urmează sunt doar o cărămidă adăugată trăiniciei edificiului realizat de cercetători cu renume. N-am făcut decât să mă alătur lor, cu îndemnul către intelectualii care lucrează alături de restul cetățenilor români îndemnându-i că este momentul prielnic ca fiecare așezare să aibă monografia sa, folositoare posterității. Să nu risipim șansa de a le-o întocmi și lăsa zestre despre existența noastră, ca cei care facem
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de vornici", preotul avea un rol deosebit de însemnat în societate. El „se ocupa de mișcarea populației, realizând disciplina demografică", el ținea evidența născuților, a căsătoriilor și a morților, înscriind astfel de întâmplări în acele registre care se numeau „mitrice". Ca intelectuali ai satelor, ei, pe lângă vornici aveau atribuții judecătorești sau participau ca martori în hotărârile luate, fiind ajutați de diaconi și cântăreții bisericești. Preoții făceau parte din sfatul bătrânilor, ajutau pe vornici la întocmirea catagrafiilor și la alte lucrări cu caracter
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1858, Clasul real Codreanu avea să se transforme în giumnaziu, o școală mai înaltă, care în 1864 avea să devină Liceul Codreanu. Aceasta este rezultatul intrării în vigoare a legii instrucțiunii publice din 25 septembrie 1864, corolar al străduinței unor intelectuali și cărturari ca V. A. Ureche, Petrache Poenaru, Vasile Boierescu care stabilea generalizarea, obligativitatea și gratuitatea învățământului primar. Realitatea însă a fost cu totul alta pentru că puțini au fost aceia care s-au ocupat de asigurarea bazei materiale a școlii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Alexandru Leblanch, iar legea instrucției publice în 1860 face ca învățământul primar să devină obligatoriu pentru toți copiii, acțiune la care își dau concursul statul, proprietarii și arendașii, comunele, oamenii în general - preoții și învățătorii în primul rând, dar și intelectuali sosiți din Ardeal să facă apostolat pentru zona Moldovei, până în cele mai îndepărtate sate. Alături de aceste măsuri, a obligativității studiului primar, cu învățători care uneori nici ei nu aveau mai mult de 4 clase primare, se înscrie și acțiunile de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fusese silit să renunțe la concertul anunțat, pentru că în acea seară Tănase juca o revistă la Sidoli. Înapoind biletul la casă, aveam impresia penibilă că prezint actul de paupertate intelectuală al urbei mele natale. Așa se îngrămădiseră în acea seară intelectualii la Tănase, încât numai energica intervenție a jandarmilor i-a scăpat de la moarte sigură prin înghesuială. Fulgerele pe care le-am îndreptat atunci din sala lui Cortot, goală, se vede, îmi închipui, că nu pe Tănase cu revista și, în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu mai avem nici un „confort metafizic“ în noua lume. Nu e greu să observăm că o asemenea poziție poate avea rezultate doar între indivizi care vin din aceeași familie de „vocabulare“: ați întâlnit până acum fanatici dispuși la dialog sau intelectuali care să poată discuta fără armele lor tradiționale - poziția esențialistă: adevărul, cunoașterea, morala au o esență pe care noi o reperăm? Dar întâlnirea dintre un fanatic și un „intelectual“ poate produce un bun articol pe Wikipedia nu pentru că ei ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
ample investigații în Arhivele Naționale și bisericești (românești și vaticane), autorul lucrării prezente a reușit să întocmească mini-monografii pentru principalele publicații catolice românești, suficiente însă pentru înțelegerea apariției și dezvoltării acestui adevărat fenomen cultural românesc, salutat la vremea respectivă de intelectuali de marcă ai României, precum savantul Nicolae Iorga. Aceste mini-monografii, care reprezintă și partea centrală a lucrării domnului Iulian Ghercă Munteanu, reprezintă un punct de plecare pentru cercetători, care sperăm că vor continua să abordeze tematica complexă și inepuizabilă a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
rol important în evoluția Bisericii Catolice și în reașezarea ei în societatea modernă. În Influența mediilor intelectuale catolice din Occident asupra Bisericii și a mijloacelor de informare în viața publică, prezentăm și analizăm rolul avut de centrele create de către unii intelectuali catolici laici în jurul unor publicații catolice din Occident. Acestea au influențat structura și evoluția concepției Bisericii asupra mijloacelor de comunicare (vom arăta cum a afectat situația social-politică din aceste state poziția Bisericii vizavi de mass-media și în ce măsură a fost interesat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
juridice pentru statele în care existau credincioși catolici). Această reașezare a Bisericii s-a produs atât din interior datorită coștientizării nevoiei de modernizare și în urma confruntărilor de idei între mișcarea modernistă și ce intransigentă, cât și din exterior, la inițiativa intelectualilor catolici laici care s-au implicat activ în acest proces de repoziționare a Bisericii în societate. Contextul istoric și schimbările care s-au produs în state catolice importante aflate în raport direct cu Vaticanul au influențat viziunea Bisericii referitoare la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe de alta, un sistem monarhic aflat într-un declin accelerat, care căuta în Biserică un aliat pentru a-și recăpăta puterea și autoritatea. De fapt, exista o neînțelegere cu privire la originea autorității și la determinarea instanței supreme. În Occident, unii intelectuali catolici au încercat să sprijine Biserica Catolică, adoptând o atitudine moderată și organizându-se în jurul unor instituții (în special ziare) care doreau să îmbine ideile și filosofia statului liberal și ale Revoluției franceze cu concepția religioasă. Această atitudine a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
moderne, în cadrul căreia chiar libertățile să constituie o garanție a autonomiei în activitatea Bisericii. L'Universe a fost privit ca fiind un exponent al reacției ultramontaniste 66 și a avut o mare influență în rândul clerului. Putem observa astfel că intelectualii catolici din Franța, ca și o parte din cler, oscilau între două curente dominante în privința reașezării Bisericii în societatea modernă. Aceste curente deși conflictuale au fost validate sau sancționate de Papă, care finalmente a hotărât direcția și modul în care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
doctrine greșite, dar atmosfera era prea tensionată pentru a evalua o poziție în mod echilibrat 69. Apărea aceeași problemă ca și în Franța: disputa de idei dintre moderați și radicali în privința atitudinii față de statul liberal. Și aici, o parte dintre intelectualii laici au promovat încercarea de coabitare a principiilor modernității cu cele ale Bisericii Catolice. De asemenea, s-a încercat recunoașterea locului și importanței laicilor (mai ales a intelectualilor) în cadrul Bisericii. Și în Europa centrală s-au intensificat tensiunile dintre Magisteriu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și radicali în privința atitudinii față de statul liberal. Și aici, o parte dintre intelectualii laici au promovat încercarea de coabitare a principiilor modernității cu cele ale Bisericii Catolice. De asemenea, s-a încercat recunoașterea locului și importanței laicilor (mai ales a intelectualilor) în cadrul Bisericii. Și în Europa centrală s-au intensificat tensiunile dintre Magisteriu și teologi cu privire la anumite posturi liberale. În ciuda acestui fapt, în secolul al XIX-lea, teologia catolică s-a dezvoltat foarte mult, după cum indica Hefele în Historia de los
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
predicarea Evangheliei, în timp ce erau permise atacurile publice îndreptate către Biserică 109. Din acest motiv, era mai preocupat de scrierile pamfletare și de cărți decât de publicații în sens strict, pentru că le considera asemănătoare cărților; în consecință, s-a adresat ziariștilor, intelectualilor și scriitorilor, în egală măsură. El privea libertatea presei ca fiind echivalentă libertății de publicare a cărților 110. Pontificatul Papei Pius IX (1846-1878) a fost marcat de neajunsurile secularizării și de pierderea Statelor Papale odată cu unificarea Italiei. Vaticanul a monitorizat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
împotriva lor nu se putea face apel. Puterea era imediată (adică dispozițiile sale erau puse în aplicare fără nici o mediere) și nemijlocită (se făcea direct, fără delegarea nimănui, ci numai în conformitate cu mandatul încredințat de Cristos lui Petru 133). În sfera intelectualilor, teologia catolică de la jumătatea secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea s-a caracterizat prin reforma tomistă și dorința de a apăra credința față de raționalism, tradiționalism și ontologism; se urmărea aprofundarea înțelegerii Sfintei Scripturi, ale cărei fundamente
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolici să îmbunătățească studiile biblice; dominicanul P. Lagrange a fost unul dintre pionieri, pentru că a înființat Școala practică de studii biblice la Ierusalim (1890) și a încurajat studiul Bibliei în lumea catolică. Ca parte a reformei ecleziastice și a activității intelectualilor catolici în sfera universitară, a fost creată la Bruxelles Société scientifique, cu o publicație oficială care avea să capete un mare prestigiu 135 La Revue des questions scientifiques (1877); s-au organizat congrese internaționale pe teme de știință și religie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
oarecare avânt prin Los sucesos (1904-1917) care s-a apropiat de 100.000 de exemplare în 1913 și prin La hoja de parra 202. În anul 1917 au luat ființă: El Sol care s-a transformt într-un reper pentru intelectuali, impulsionat și sprijinit în ambientul ideologic născut în jurul filozofului José Ortega y Gasset, Revista de Occidente (1923-1936, prima sa perioadă), Crisol (apărea de trei ori pe săptămână) și jurnalul Luz (1932). În perioada 1922-1930, presa a suferit o puternică presiune
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care (în ciuda mijloacelor tehnice precare de la început) au avut un succes enorm zece ani mai târziu 245. Cea mai importantă publicație catolică de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial a fost Esprit, înființată în 1932 de Emmanuel Mounier, un cunoscut intelectual catolic, adept al personalismului. Esprit trata orice temă cu profunzime și căuta regenerarea culturală, deoarece directorul ei considera că civilizația trecea printr-o criză acută, fiind absolut necesară recuperarea valorilor creștine 246. Presa a luat tot mai mult avânt și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]