15,723 matches
-
care au primit numele de vlahi. Ulterior, au venit pecenegii și cumanii. Între 1241-1242, au venit tătarii. Amestecul dacilor, românilor și popoarelor migratoare s-a desfășurat pe ambele maluri ale Dunării, în decursul a mai multor secole. 3500 de inscripții latine descoperite în Dacia, raportate la cele 40 în limba greacă sau cele 7 în limba siro-palmireană, demonstrează preponderența absolută a limbii latine în provincia Dacia. Latina era limba administrativă, vorbită și de armata și în comerț. Era limba comună, singurul
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
migratoare s-a desfășurat pe ambele maluri ale Dunării, în decursul a mai multor secole. 3500 de inscripții latine descoperite în Dacia, raportate la cele 40 în limba greacă sau cele 7 în limba siro-palmireană, demonstrează preponderența absolută a limbii latine în provincia Dacia. Latina era limba administrativă, vorbită și de armata și în comerț. Era limba comună, singurul mijloc de înțelegere pentru diferitele grupuri etnice din provincie și pentru comunicare cu exteriorul. Numeroase argumente: toponime și hidronime ce au rămas
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
romanizarea intensivă , continuitatea populației daco-romane pe fundalul năvălirilor populațiilor migratoare și răspândirea creștinismului. Conform informațiilor scriitorilor romani ca Cassius Dio, dacii ar fi supraviețuit în urmă războaielor cu romanii,fiind supuși. Frescele de pe Columna lui Traian, numele dacice din inscripțiile latine din Dacia Romană, consemnarea revoltelor dacilor cuceriți și descoperirile arheologice confirmă teoria continuității. Romanizarea Daciei a fost începută în urmă contactelor dintre daci și romani în perioada anterioară ocupației, desfășurată apoi cu o mare intensitate în perioada stăpânirii romane și
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
mare intensitate în perioada stăpânirii romane și continuată chiar după retragerea aureliană. Ulterior, din cauza năvălirilor "barbare", administrația romană și armata au abandonat și evacuat Dacia. Nu au rămas urme materiale care să indice evacuarea populației. Sunt aduse argumentele filologice: toponimele latine ale râurilor (Argeș, Buzău, Criș, Dunărea, Mureș, Nistru, Olt, Prut, Siret, Someș, Timiș, Tisa etc., toate, nume atestate înainte de cucerirea romană), originea latină a multor cuvinte, numele "voloh" pe care slavii orientali l-au dat românilor, în timp ce slavii sudici i-
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
evacuat Dacia. Nu au rămas urme materiale care să indice evacuarea populației. Sunt aduse argumentele filologice: toponimele latine ale râurilor (Argeș, Buzău, Criș, Dunărea, Mureș, Nistru, Olt, Prut, Siret, Someș, Timiș, Tisa etc., toate, nume atestate înainte de cucerirea romană), originea latină a multor cuvinte, numele "voloh" pe care slavii orientali l-au dat românilor, în timp ce slavii sudici i-au numit "vlahi". Misionarii au predicat în nordul Dunării în limba latină, ceea ce atestă existența unei populații romanice, de asemenea, inscripțiile creștine sunt
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
Someș, Timiș, Tisa etc., toate, nume atestate înainte de cucerirea romană), originea latină a multor cuvinte, numele "voloh" pe care slavii orientali l-au dat românilor, în timp ce slavii sudici i-au numit "vlahi". Misionarii au predicat în nordul Dunării în limba latină, ceea ce atestă existența unei populații romanice, de asemenea, inscripțiile creștine sunt dovezi revelatorii. Descoperirile arheologice și urmele materiale atestă continuitatea populației daco-romane, păstrarea riturilor funerare, circulația monetară. Teoria continuității a evoluat în epoca modernă în funcție de politică care influențat intelectualitatea românească
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
vlahii sunt coloni veniți demult din Italia. După formarea Țaratului Vlaho-Bulgar, originea română a vlahilor a fost dezbătută între Papa Inocențiu al III-lea și Țarul Ioan Asan I în anii 1202-1204. Anonymus sau Simon de Keza au afirmat originea latină a românilor, în cronicile lor anterioare întemeierii țărilor române, nu s-a sesizat un ton de ostilitate față de români și că statul ungar nu suprimase încă autonomiile locale, iar românii din Transilvania nu erau excluși din drepturi. Limba latină similară
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
originea latină a românilor, în cronicile lor anterioare întemeierii țărilor române, nu s-a sesizat un ton de ostilitate față de români și că statul ungar nu suprimase încă autonomiile locale, iar românii din Transilvania nu erau excluși din drepturi. Limba latină similară cu limba română, așezarea geografică a românilor, i-a determinat pe autorii care au studiat textele latine despre războaiele daco-romane să confere originea română a poporului român. Poggio Bracciolini este primul umanist italian care afirmă originea latină a poporului
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
ostilitate față de români și că statul ungar nu suprimase încă autonomiile locale, iar românii din Transilvania nu erau excluși din drepturi. Limba latină similară cu limba română, așezarea geografică a românilor, i-a determinat pe autorii care au studiat textele latine despre războaiele daco-romane să confere originea română a poporului român. Poggio Bracciolini este primul umanist italian care afirmă originea latină a poporului român și continuitatea elementului român în țările române, și a argumentat latinitatea limbii latine cu probele culese direct
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
drepturi. Limba latină similară cu limba română, așezarea geografică a românilor, i-a determinat pe autorii care au studiat textele latine despre războaiele daco-romane să confere originea română a poporului român. Poggio Bracciolini este primul umanist italian care afirmă originea latină a poporului român și continuitatea elementului român în țările române, și a argumentat latinitatea limbii latine cu probele culese direct din spațiul românesc. Enea Silvio Picolomini(Papa Pius al II-lea) a afirmat originea latină a românilor, culegându-și informațiile
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
care au studiat textele latine despre războaiele daco-romane să confere originea română a poporului român. Poggio Bracciolini este primul umanist italian care afirmă originea latină a poporului român și continuitatea elementului român în țările române, și a argumentat latinitatea limbii latine cu probele culese direct din spațiul românesc. Enea Silvio Picolomini(Papa Pius al II-lea) a afirmat originea latină a românilor, culegându-și informațiile de la misionarii dominicani și franciscani. Demetrie Chalcocondil și cu Laonic Chalcocondil au expus știri despre români
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
umanist italian care afirmă originea latină a poporului român și continuitatea elementului român în țările române, și a argumentat latinitatea limbii latine cu probele culese direct din spațiul românesc. Enea Silvio Picolomini(Papa Pius al II-lea) a afirmat originea latină a românilor, culegându-și informațiile de la misionarii dominicani și franciscani. Demetrie Chalcocondil și cu Laonic Chalcocondil au expus știri despre români. Antonio Bonfinius a amintit în câteva locuri originea latină a românilor-românii urmașii coloniei și ai legiunilor romane din Dacia
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
Silvio Picolomini(Papa Pius al II-lea) a afirmat originea latină a românilor, culegându-și informațiile de la misionarii dominicani și franciscani. Demetrie Chalcocondil și cu Laonic Chalcocondil au expus știri despre români. Antonio Bonfinius a amintit în câteva locuri originea latină a românilor-românii urmașii coloniei și ai legiunilor romane din Dacia și invocă ruinele și inscripțiile române, toponimele, Corvineștii și numele poporului român. Cele mai vechi cronici maghiare păstrate (sec. XII-XIII) afirmă că atunci când maghiarii au sosit în Pannonia, zonele învecinate
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
germanizate, cele din mijloc maghiarizate și numai cele din est și sud (România) și-au menținut latinitatea În secolul XVI, Nicolaus Olahus a susținut latinitatea românilor, fiind un umanist faimos la nivel european. Primul cronicar român care a consemnat originea latină a românilor a fost Grigore Ureche la mijlocul secolului XVII. Miron Costin a afirmat la rândul sau în lucrarea ""De neamul moldovenilor"". Ambii cronicari au studiat în Polonia, cunoșteau latină și au intrat în contact cu literatură străină care afirmă originea
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
faimos la nivel european. Primul cronicar român care a consemnat originea latină a românilor a fost Grigore Ureche la mijlocul secolului XVII. Miron Costin a afirmat la rândul sau în lucrarea ""De neamul moldovenilor"". Ambii cronicari au studiat în Polonia, cunoșteau latină și au intrat în contact cu literatură străină care afirmă originea latină a românilor. În secolul XVII, când cronicile erau scrise în limba română, originea română conferea noblețe și prestigiu Țărilor Române, ridicând moralul românilor aflați sub dominația otomană. Dimitrie
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
a românilor a fost Grigore Ureche la mijlocul secolului XVII. Miron Costin a afirmat la rândul sau în lucrarea ""De neamul moldovenilor"". Ambii cronicari au studiat în Polonia, cunoșteau latină și au intrat în contact cu literatură străină care afirmă originea latină a românilor. În secolul XVII, când cronicile erau scrise în limba română, originea română conferea noblețe și prestigiu Țărilor Române, ridicând moralul românilor aflați sub dominația otomană. Dimitrie Cantemir a susținut originea latină a românilor și i-a înfruntat pe
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
contact cu literatură străină care afirmă originea latină a românilor. În secolul XVII, când cronicile erau scrise în limba română, originea română conferea noblețe și prestigiu Țărilor Române, ridicând moralul românilor aflați sub dominația otomană. Dimitrie Cantemir a susținut originea latină a românilor și i-a înfruntat pe scriitorii care contestau continuitatea latină. Ideile sale au fost preluate de ardelenii aflați în lupta pentru emancipare. Către sfârșitul secolului al XVIII-lea, Inocențiu Micu-Klein și corifeii Școlii Ardelene i-au preluat ideile
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
XVII, când cronicile erau scrise în limba română, originea română conferea noblețe și prestigiu Țărilor Române, ridicând moralul românilor aflați sub dominația otomană. Dimitrie Cantemir a susținut originea latină a românilor și i-a înfruntat pe scriitorii care contestau continuitatea latină. Ideile sale au fost preluate de ardelenii aflați în lupta pentru emancipare. Către sfârșitul secolului al XVIII-lea, Inocențiu Micu-Klein și corifeii Școlii Ardelene i-au preluat ideile. Stolnicul Constantin Cantacuzino (1640-1714) în lucrarea "Istoria Țării Românești" afirmă existenței conștiinței
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
ideile. Stolnicul Constantin Cantacuzino (1640-1714) în lucrarea "Istoria Țării Românești" afirmă existenței conștiinței romanității la români, susținând că românii cred că sunt urmași ai romanilor și se mândresc cu această descendență glorioasă. Reprezentanții Școlii Ardelene s-au pronunțat pentru originea latină a poporului român, dar au susținut dispariția prin exterminare și alungare a dacilor. Susțin că nu au găsit compatibilități dintre civilizația romană și daci. Aceștia au pus bazele școlii latiniste, care din Transilvania și-a schimbat nucleul spre cele două
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
române. Lumea științifică română nu mai contesta originea română, acceptând că majoritatea coloniștilor aduși în Dacia cucerită proveneau din diverse părți ale imperiului, că nu erau doar cetățeni romani și nici de sânge roman), limba comună fiindu-le tuturor coloniștilor latină. În acest mediu multietnic, latina fiind singură limba de comunicare, a obținut poziția dominantă („lingua franca”). A fost dezbătută poziția dacilor în discuțiile despre etnogeneza românească. Din 1857, Ion Constantin Brătianu se pronunță pentru o origine comună din romani, traci
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
din rândul căreia s-ar fi desprins (migrând spre Italia) latinii care a format imperiul Roman. Daco-vlahilor li s-ar fi alăturat coloniștii români care s-au așezat în Dacia. Prin schimburile comerciale și statutul de „lingua franca” al limbii latine în zona, procesul de romanizare s-a putut întinde mult peste hotarele Imperiului Roman, așa cum astăzi limba engleză și modul de viață european au cuprins majoritatea lumii, depășind mult limitele fostului imperiu britanic. Însă, Dacia nu a fost sub stăpânire
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
pentru a elabora o explicație” - conform expresiei lui Florin Constantiniu). La sfârșitul secolului al XVI-lea, un învățat maghiar din Transilvania, cancelarul Farkas Kovacsocsy emite pentru prima dată teoria imigraționistă în privința etnogenezei românești. Sub formă unui dialog, a combătut originea latină a românilor ardeleni cu starea inferioară a populației românești din Transilvania. István Szamosközy a negat continuitatea română în lucrările sale istorice în timpul lui Mihai Viteazul. Dalmaținul Ioan Lucius a afirmat în 1666 că bulgarii au strămutat populația română din sud
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
romanice în Dacia între evacuarea română și secolul X. Există urme arheologice de populație în această perioada, dar nu dovezi de netăgăduit că aceste populații erau românofone. În limba română sunt păstrate cuvinte de bază ale religiei creștine de origine latină : Dumnezeu, cruce, creștin, credință, biserică, rugă, rugăciune, cuminecare, a boteza, înger, păgân, Paște, Rusalii, Sân (Sân Petru, Sân Nicoară, Sân Toader, Sânta Maria, Sânziene, Sângeorz) ; în schimb lipsesc împrumuturile grecești directe de termeni religioși creștini, prezente în aromână : termenii religioși
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
nu este semnificativ, deoarece chiar dacă, așa cum spun „röslerienii” etnogeneza Românilor ar fi început excluziv în sudul Dunării, și acolo a avut loc o conviețuire între romanici și germanici (goți, apoi lombarzi), atestată de descoperirile făcute de arheologii sârbi. Nici limba latină din Italia nu a fost influențată de limbile germanice, deși, odată ajunși acolo, goții și lombarzii au stăpânit Italia timp de veacuri. Cuvintele românești comune cu echivalente albaneze pot fi explicate fie prin moștenirea în comun a unor resturi de
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
au izolat diferitele populații est-romanice unele de celelalte, ceea ce explică diferențele observate între cele patru limbi romanice orientale. Nicolae Iorga denumea bazinul Dunării de Jos : „"Vatra străromână"”. Geto-dacii au fost o populație tracică de limbă indo-europeană din grupul "satem" (limba latină fiind din grupul "centum") care trăia în bazinele Dunării de jos și al Mariței, corespunzătoare împărțirilor administrativ-teritoriale „Diocesis Thraciae” și „Diocesis Daciae”. În aceste regiuni întinse, populația romanică s-a aflat în interiorul statului roman timp de circa șase secole la
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]