19,182 matches
-
asupra alegerii domnilor români; aceștia nu mai conduceau un sat, ci o moșie în sens de țară, moștenită de la strămoșii săi, boierii alegând la nivel de moșiețară-stat pe cel care era „os domnesc”, vrednic să conducă moșia mai departe . Fiind stăpân absolut, din mila lui Dumnezeu, având toate atributele basileului bizantin și ale principilor apuseni, fiind înzestrat cu dominum eminens, domnul dădea credincioșilor săi - erau numiți toți slugi (slugi domnești) - părți din domeniul românesc-domnesc, domenii mai mici, numite la noi moșii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
rumânie, pe foștii, până atunci, proprietari liberi sau, prin moșteniri și căsătorii, întinse domenii cu zeci de sate. Satele, care continuau vechile obști sătești, au fost aservite mănăstirilor sau boierilor, având obligații în produse - zeciuiala - și în muncă - claca - către stăpânii lor, fiind scoase din domeniul domnesc. Cele rămase în domeniul domnesc sunt supuse domniei-statului și au obligații de pază a hotarelor, militare și dări în natură mai mici decât cele plătite de țăranii dependenți de boieri și mănăstiri. Aceste sate
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
calitatea de sate răzeșești. Oricât vom căuta în documente satele răzeșești pe sub munte, la munte sau în oricare altă regiune a țării, nu le vom găsi, fiindcă acestea sunt în realitate, sate din domeniul domnesc. În documente găsim răzeși , stăpâni de sate, în indiviziune, care au părți din părți de sate, au țărani dependenți (vecini-rumâni) și care îndeplinesc anumite funcții administrativ judecă torești și militare. Ei sunt boierii de rang inferior care sunt asemănători cavalerilor apuseni, formând, împreună cu țărănimea din
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de munte sunt cei care, prin munca lor, cu sapa, hârlețul, cazmaua și focul au obținut suprafețele de teren de care aveau nevoie. Indiferent prin ce mijloace și eforturi obținea o bucată de pământ pe seama pădurii, țăranul dependent era dator stăpânului cu zeciuiala, pământul rămânând proprietatea stăpânului titular de acte de danie și titluri de proprietate. Numai și numai acest stăpân de beneficii putea înstrăina prin donație, vânzare, moștenire, etc, părți din moșie sau întreaga proprietate cu tot cu vecini, ceea ce făcea obiectul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
munca lor, cu sapa, hârlețul, cazmaua și focul au obținut suprafețele de teren de care aveau nevoie. Indiferent prin ce mijloace și eforturi obținea o bucată de pământ pe seama pădurii, țăranul dependent era dator stăpânului cu zeciuiala, pământul rămânând proprietatea stăpânului titular de acte de danie și titluri de proprietate. Numai și numai acest stăpân de beneficii putea înstrăina prin donație, vânzare, moștenire, etc, părți din moșie sau întreaga proprietate cu tot cu vecini, ceea ce făcea obiectul unui alt înscris domnesc, domnul fiind
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care aveau nevoie. Indiferent prin ce mijloace și eforturi obținea o bucată de pământ pe seama pădurii, țăranul dependent era dator stăpânului cu zeciuiala, pământul rămânând proprietatea stăpânului titular de acte de danie și titluri de proprietate. Numai și numai acest stăpân de beneficii putea înstrăina prin donație, vânzare, moștenire, etc, părți din moșie sau întreaga proprietate cu tot cu vecini, ceea ce făcea obiectul unui alt înscris domnesc, domnul fiind, alături de Dumnezeu, stăpânul întregului pă mânt și a oamenilor ce-l locuiesc și muncesc
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
acte de danie și titluri de proprietate. Numai și numai acest stăpân de beneficii putea înstrăina prin donație, vânzare, moștenire, etc, părți din moșie sau întreaga proprietate cu tot cu vecini, ceea ce făcea obiectul unui alt înscris domnesc, domnul fiind, alături de Dumnezeu, stăpânul întregului pă mânt și a oamenilor ce-l locuiesc și muncesc. Țăranii dependenți din zona de munte, care pă strau vie în memoria lor libertatea deplină din obștea sătească neaservită din ocoale sau braniști domnești și care erau cei ce
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ei nu erau purtători ai titlurilor de proprietate. Din prezentarea documentelor, rezultă că „trăsătura esențială ce caracterizează pe țăranii dependenți, fie sub administrația ocolului sau aceea a ținutului, este că ei nu sunt niciodată purtători ai titlurilor de proprietate, deci stăpâni de sate, ci supuși întotdeauna unui stăpân” . Chiar după reformele lui Constantin Mavrocordat (vezi supra), prin care era desființată vecinia - rumâria (șerbia), legarea de glie a țăranului, care a fost răscumpărată cu 10 taleri de cap, țăranul, devenit liber ca
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
proprietate. Din prezentarea documentelor, rezultă că „trăsătura esențială ce caracterizează pe țăranii dependenți, fie sub administrația ocolului sau aceea a ținutului, este că ei nu sunt niciodată purtători ai titlurilor de proprietate, deci stăpâni de sate, ci supuși întotdeauna unui stăpân” . Chiar după reformele lui Constantin Mavrocordat (vezi supra), prin care era desființată vecinia - rumâria (șerbia), legarea de glie a țăranului, care a fost răscumpărată cu 10 taleri de cap, țăranul, devenit liber ca persoană, dar lipsit de pă mânt, este
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de pă mânt, este nevoit să rămână în relație directă cu boierul sau mănăstirea, de la care primea pă mânt pentru el și pentru vitele lui, pentru care era dator cu 12 zile de clacă pe an, țăranii fiind acum clăcași. Stăpânul de moșie nu a avut astfel de la început obligația de a-l ține pe țăran pe moșie, dar nici țăranul nu era obligat la muncă și „nici o dispoziție legală nu-l obliga pe proprietar să dea pământ cultivatorilor” Cel care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
drept locuitor de pe moșii, desigur, în virtutea unei tradiții și a unor cutume, a fost domnitorul Moldovei, Grigore Vodă Calimah, care, în 1768, legifera în favoarea țăranilor de „a-și face toată trebuința hranei pe acea moșie, neoprindu-se de către stăpân” . În favoarea țăranilor clăcași s-a pronunțat și domnitorul Mihai Șuțu, la 1794, care stabilea să se dea loturi țăranilor, care, însă, în baza celor hotărâte și de Ioniță Sandu Sturza, în 1828, nu trebuiau să depă șească 2/3 din
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
țăranul-țăran provenit din obștea țărănească liberă - o particularitate a feudalismului românesc - dependent, vecin- rumân, pe moșia titularului proprietății și alți locuitori ai satelor, răzeși - moșneni, numită impropriu țărănimea liberă; dar care, în fond, sunt purtători ai titlurilor colective de proprietate (stăpâni în indiviziune care puteau să-și lucreze singuri moșiile), care constituie la noi mica boierime. În decursul timpului, această răzeșime-moșnenime a putut, prin împărțirea succesivă a părților de moșie, să ajungă în situația șleahtei poloneze, a acelei „nobilimi cu 7
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Desigur, sunt nostalgici interbelici care, interesați, idilici și mioritici, așa zișii intelectuali reproducători, l-au văzut pe țăranul român „zburdând” pe la sate, uitând pelagra, analfabetismul, lipsa de igienă și cultură. Din istoria bimilenară a poporului român, țăranul nu a fost stăpân individual pe pă mânt, proprietar deplin, cu titlu de proprietate, decât timp de 98 de ani, de la reforma lui Cuza până la cooperativizarea agriculturii din 1962 pentru Vechiul Regat și 185 ceva mai mult pentru celelalte provincii românești, prea puțin pentru
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
reforma lui Cuza până la cooperativizarea agriculturii din 1962 pentru Vechiul Regat și 185 ceva mai mult pentru celelalte provincii românești, prea puțin pentru a face din țăranul român un împătimit al pământului. S-au căutat soluții pentru revigorarea satului românesc, stăpân pe milioane de parcele de teren, găsindu-se cu cale că prin cooperația agricolă s-ar putea veni în sprijinul țăranului, idee înscrisă în programele partidelor care-și spun și astăzi istorice. După cum se cunoaște, cei care au avut câștig
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
din partea cititorului. 11. Anti-eroul este protagonistul căruia Îi lipsește noblețea convențională, se zbate pentru valori negative, repudiate. 12. Antagonistul este opozantul personajului central, obstacolul din calea eroului protagonist. 13.Personaj simbolic reprezinta o idee majoră, un aspect al societății. În Stăpânul muștelor, Piggy este un simbol al rațiunii, dar și al slăbiciunii fizice a civilizației moderne. Genul DRAMATIC Desemnează operele În care dialogul este modul de expunere dominant. În majoritatea cazurilor sunt reprezentate pe scenă. Aceste particularități pot fi evidențiate prin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
gândirea și faptele personajelor au un aspect decorativ, rece și indiferent, fără vreo influență asupra acestora; - creația clasică subliniază necesitatea realizării unei armonii interne a operei, respectarea integrității genurilor și a principiului verosimilității;eroii clasici sunt oameni puternici, proprii lor stăpâni, Își fac mereu datoria, Își Înving propriile sentimente potrivnice. Privită din perspectivă clasică, literatura este rezultatul rațiunii, menită să Îmbine utilul cu plăcutul, să exprime adevărul, identificat cu binele și frumosul. În teoria genurilor literare, clasicismul respectă puritatea speciilor literare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vărsate-n mine. Ca să schimbăm, acum, Întâia oară Sapa-n condei și brazda-n călimară, Bătrânii-au adunat, printre plăvani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite Și leagane urmașilor stăpâni. Și, frământate mii de săptămâni. Le-am prefăcut În versuri și-n icoane. Făcui din zdrențe muguri și coroane. Veninul strâns l-am preschimbat În miere, Lăsând Întreaga dulcea lui putere. Am luat ocara, și torcând ușure Am pus-o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cenușa morților din vatră Și am făcut-o Dumnezeu de piatră. Hotar Înalt, cu două lumi pe poale, Păzând În piscul datoriei tale. Durerea noastră surdă și amară O grămădii pe-o singură vioară, Pe care ascultând-o a jucat Stăpânul, ca un țap Înjunghiat. Din bube, mucegaiuri și noroi Iscat-am frumuseți și prețuri noi. Biciul răbdat se-ntoarce În cuvinte Si izbăvește-ncet pedesitor Odrasla vie-a crimei tuturor. E-ndreptățirea ramurei obscure Ieșită la lumină din pădure Și dând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aceea, superioară, a artei, Arghezi intră acum În detaliile procesului propriu de creație estetică. Iată sugestia caracterului oral și popular al limbii poetice: „Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/ Eu am ivit cuvinte potrivite”. Și adăugând: „Și leagăne urmașilor stăpâni...”poetul pune Într-o lumină nouă raportul dintre Înaintașii săi, „robi” și „urmașii stăpâni”, raport asupra căruia va reveni mai pe larg În partea a treia a poeziei. Poetul anticipează o idee exprimată În ultima parte, că produsul „osemintelor” și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Iată sugestia caracterului oral și popular al limbii poetice: „Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/ Eu am ivit cuvinte potrivite”. Și adăugând: „Și leagăne urmașilor stăpâni...”poetul pune Într-o lumină nouă raportul dintre Înaintașii săi, „robi” și „urmașii stăpâni”, raport asupra căruia va reveni mai pe larg În partea a treia a poeziei. Poetul anticipează o idee exprimată În ultima parte, că produsul „osemintelor” și al „sudorii muncii sutelor de ani”, adică poezia, și-a decantat amărăciunile și s-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
anticipează o idee exprimată În ultima parte, că produsul „osemintelor” și al „sudorii muncii sutelor de ani”, adică poezia, și-a decantat amărăciunile și s-a transformat În plăcere. Cuvintele potrivite ale poetului nu sunt neliniștitoare, ci dimpotrivă „leagăne urmașilor stăpâni” Frământându-le „mii de săptămâni”, poetul a dat cuvintelor sale puterea de a reprezenta pe cei din viitor: „Le-am prefăcut În versuri și-n icoane”, printr-un proces de transfigurare a materialității lor: „Făcui din zdrențe muguri și coroane
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se oferă o formulă plastică a caracteristicii esențiale a poeticii argheziene, care consistă pentru cei mai mulți dintre comentatori, În Îngemănarea echilibrată dintre autenticitatea unei inspirații viguroase și forța de prelucrare a unei tehnici artistice de o originalitate desăvârșită. Este curioasă reacția „stăpânului” la ascultarea cântecului de vioară: „... ascultând-o a jucat / Stăpânul ca un țap Înjunghiat”. Dar cântecul nu e de fapt, după cum versurile o arată fără echivoc, decât expresia cea mai directă a „durerii surde și amare” și de aici cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
argheziene, care consistă pentru cei mai mulți dintre comentatori, În Îngemănarea echilibrată dintre autenticitatea unei inspirații viguroase și forța de prelucrare a unei tehnici artistice de o originalitate desăvârșită. Este curioasă reacția „stăpânului” la ascultarea cântecului de vioară: „... ascultând-o a jucat / Stăpânul ca un țap Înjunghiat”. Dar cântecul nu e de fapt, după cum versurile o arată fără echivoc, decât expresia cea mai directă a „durerii surde și amare” și de aici cu siguranță mișcarea convulsivă cu care e Întâmpinată. Câteva versuri pot
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
6. Cea de a doua metamorfozare a Luceafărului oferă alte sugestii metaforice. S-a afirmat că În această ipostază el aparține orizontului plutonic. Ca metaforă a zeității supreme infernale, privirile Îi sunt aprinse de o patimă arzătoare, În calitatea de stăpân peste infern, peste adâncimile subterane. Făptura sa stranie, ca și Înaintarea sa este o caracteristică a visului și se asociază cu efectul produs asupra fetei de Împărat. 7. Iubirea astrului este mai presus de orice Închipuire umană, În ciuda imposibilității comunicării
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bune, știe să fie diplomat), atât În relațiile cu Andronache Tuzluc, cât și În cele cu Chera Duduca, știe să se adapteze la situații: umilit la Început, sigur pe el În momentul când a câștigat dragostea Cherei Duduca și Încrederea stăpânului, sau, categoric, atunci când el trebuie să facă „dreptate țăranilor”, dar toate acestea sunt puse În interesul parvenirii. Dinu Păturică este urmărit În complexitatea sentimentelor sale morale. El visează să ajungă precum stăpânul său, speculează slăbiciunile acestuia, ale Cherei Duduca, ale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]