15,855 matches
-
la ajutorul acordat de stat sub forma pensiei de urmaș; în această situație, plata pensiei de urmaș se suspendă, putând fi reluată în momentul în care persoana în cauză nu mai realizează venituri." Prin urmare, Curtea, având în vedere cele statuate prin decizia mai sus amintită, conchide că nu se poate pune un semn de egalitate între pensia pentru limită de vârstă și pensia de urmaș, temeiurile acordării acestor drepturi fiind diferite, astfel că și tratamentul juridic aplicabil titularilor celor două
DECIZIE nr. 143 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (2), art. 92 alin. (2) lit. d) şi art. 94 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261679_a_263008]
-
celui care a plătit această contribuție au un drept asupra pensiei care s-ar fi cuvenit celui decedat, pensie care s-ar converti, în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, în pensie de urmaș. Astfel, Curtea reține, în acord cu cele statuate prin Decizia nr. 214 din 13 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2012, că "sumele plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen și, prin
DECIZIE nr. 143 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (2), art. 92 alin. (2) lit. d) şi art. 94 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261679_a_263008]
-
judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta arată că textele de lege atacate au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la critici de neconstituționalitate asemănătoare. Prin Decizia nr. 552 din 17 decembrie 2013, Curtea Constituțională a statuat asupra conformității dispozițiilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 și ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 față de normele fundamentale și critici de neconstituționalitate asemănătoare celor invocate și în prezenta cauză, astfel că această decizie își
DECIZIE nr. 162 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. m) şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261669_a_262998]
-
tratament juridic diferențiat. Or, autorul excepției critică norme de dreptul muncii, iar cei ce se află sub incidența ipotezei normei respective se află într-o situație juridică diferită de cea a funcționarilor publici. Pe de altă parte, Curtea Constituțională a statuat de principiu ( Decizia nr. 773 din 1 iulie 2008 sau Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2001 ) că instituirea de către legiuitor a unor scutiri de la plata taxei judiciare de timbru pentru anumite categorii de cereri nu constituie o discriminare sau
DECIZIE nr. 162 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. m) şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261669_a_262998]
-
la aceleași prevederi din Constituție și din celelalte documente internaționale invocate și în cauza de față. Cu privire la pretinsa încălcare prin art. 109 din Legea nr. 188/1999 a principiului egalității în drepturi, Curtea, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, a statuat, cu acel prilej, că textul legal criticat nu cuprinde norme contrare acestui principiu, întrucât, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Legea fundamentală, statutul funcționarilor publici se stabilește prin lege organică, iar voința legiuitorului cu privire la acesta se regăsește în
DECIZIE nr. 162 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. m) şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261669_a_262998]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 30 iunie 2005. Respingând excepția, Curtea a reamintit, cu acel prilej, că atât în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cât și în cea a Curții Constituționale s-a statuat că accesul liber la justiție nu presupune gratuitatea, astfel că textul de lege criticat nu contravine acestui principiu și, cu atât mai puțin, celorlalte principii constituționale considerate încălcate, respectiv celor privind dreptul la un proces echitabil sau dreptul la apărare
DECIZIE nr. 162 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. m) şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261669_a_262998]
-
contractual, din perspectiva posibilității de a-și valorifica în justiție drepturile rezultate din raporturile de serviciu, respectiv de muncă, între care, în esență, nu se poate susține că ar exista diferențe de regim juridic. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil (a se vedea, în acest sens, hotărârile pronunțate în cauzele Aspecte privind regimul lingvistic în școlile belgiene împotriva Belgiei, 1968, paragraful 10, Marckx
DECIZIE nr. 162 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. m) şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261669_a_262998]
-
celorlalți coproprietari. Or, în contextul acestui cadru procesual pasiv și având în vedere regulile care guvernează efectele hotărârilor judecătorești, acestea sunt obligatorii pentru părțile litigante. Coproprietarii care nu au consimțit la încheierea actului vor fi nevoiți să respecte realitatea juridică statuată prin hotărârea judecătorească, nemaiputând invoca inopozabilitatea actului de vânzare validat prin hotărârea pronunțată în procesul în care au avut calitate procesuală pasivă. Astfel, se ajunge ca prin mecanismul pronunțării hotărârii care să țină loc de contract să se creeze coproprietarilor
DECIZIE nr. 12 din 8 iunie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava referitor la admisibilitatea acţiunii privind validarea promisiunii de vânzare-cumpărare a unui bun imobil determinat, în situaţia în care promitentul-vânzător are doar o cotă-parte ideală din dreptul de proprietate asupra acestuia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264586_a_265915]
-
instituții aparținând sferei autorităților publice nu îmbracă forma clasică a acțiunilor în pretenții, întrucât izvorul obligațional al creanței pretinse nu reprezintă o convenție sau un fapt juridic civil, ci însăși legea, prin normele referitoare la finanțarea asistenței sociale, norme care statuează asupra obligațiilor financiare ale autorităților locale în acest domeniu. Raportul juridic litigios este unul de contencios administrativ, astfel cum este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare
DECIZIE nr. 13 din 22 iunie 2015 referitoare la recursul formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. f) şi art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 94 şi 95 din Codul de procedură civilă, cu referire la stabilirea naturii şi competenţei de soluţionare a cauzelor având ca obiect acţiuni în pretenţii prin care se solicită de către o direcţie generală de asistenţă socială şi protecţia copilului obligarea unui consiliu judeţean sau local ori a unei alte direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului la suportarea cheltuielilor de întreţinere pentru persoane care beneficiază de măsuri de protecţie prevăzute de Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264705_a_266034]
-
a constatat dispariția tulburării mintale ce a justificat internarea nevoluntară, aceasta nu înseamnă că ea trebuie eliberată în mod automat, fără a se examina condițiile în care va putea să-și reia viața normală în societate. Curtea de la Strasbourg a statuat că o asemenea interpretare rigidă ar lipsi autoritățile naționale de posibilitatea de a evalua, în funcție de ansamblul circumstanțelor cauzei, dacă o astfel de eliberare reprezintă cea mai bună soluție, atât pentru cel internat, cât și pentru colectivitatea în cadrul căreia el se
DECIZIE nr. 528 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 alin. (6) şi ale art. 62 din Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264783_a_266112]
-
convocat sau notificat prealabil cu privire la necesitatea evaluării stării de sănătate psihică ori de câte ori această măsură vizează o punere sub interdicție (caz care, însă, excedează legii criticate în prezenta cauză) și în dreptul de a introduce un recurs efectiv în fața unui tribunal astfel statuat de art. 5 paragraful 4 din Convenție. Intervenția instanței de judecată nu este în niciun caz formală, așa cum se apreciază în motivarea excepției, deoarece aceasta nu este chemată să se pronunțe asupra aspectelor de ordin medical, ci numai asupra acelora
DECIZIE nr. 520 din 7 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (3) şi (4) cu trimitere la art. 62 din Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264800_a_266129]
-
al unor distrugeri de bunuri materiale importante, deci existența unei stări de pericol pentru societate care nu ar putea fi înlăturată altfel decât prin internarea temporară a persoanei cu tulburări psihice. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că un element necesar al "legalității" detenției, în sensul art. 5 paragraful 1 lit. e), este lipsa arbitrariului și că, deși privarea de libertate este o măsură gravă, ea poate fi totuși justificată și necesară în cazul în care au
DECIZIE nr. 520 din 7 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (3) şi (4) cu trimitere la art. 62 din Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264800_a_266129]
-
a constatat dispariția tulburării mintale ce a justificat internarea nevoluntară, aceasta nu înseamnă că ea trebuie eliberată în mod automat, fără a se examina condițiile în care va putea să-și reia viața normală în societate. Curtea de la Strasbourg a statuat că o asemenea interpretare rigidă ar lipsi autoritățile naționale de posibilitatea de a evalua, în funcție de ansamblul circumstanțelor cauzei, dacă o astfel de eliberare reprezintă cea mai bună soluție, atât pentru cel internat, cât și pentru colectivitatea în cadrul căreia el se
DECIZIE nr. 527 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (3) şi (4) cu trimitere la art. 61 alin. (6) şi art. 62 din Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264801_a_266130]
-
autorul invocă critici de neconstituționalitate atât extrinsecă, cât și intrinsecă. I. Relativ la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, care se raportează, de fapt, la întreaga ordonanță de urgență: a) în ceea ce privește dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat în mod constant că situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun, aspect întărit și prin adăugarea sintagmei "a căror reglementare nu poate fi amânată". Curtea a mai arătat, prin Decizia nr. 1.008 din 7
DECIZIE nr. 45 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi, în special, ale art. 9 lit. a) din ordonanţa de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260841_a_262170]
-
art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , prin raportare la critici similare, în sensul constituționalității acestora. Astfel, prin Decizia nr. 508 din 5 decembrie 2013 *), nepublicată la data pronunțării acestei decizii, Curtea Constituțională a statuat că, în legătură cu problema instituirii taxelor judiciare de timbru, s-a pronunțat de nenumărate ori, concluziile reținute fiind aplicabile pe deplin și speței de față. ----------
DECIZIE nr. 45 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi, în special, ale art. 9 lit. a) din ordonanţa de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260841_a_262170]
-
2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, și prin Decizia nr. 921 din 7 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 21 septembrie 2011, Curtea a statuat că "folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituționalitate ca normă interpusă celei de referință implică, în temeiul art. 148 alin. (2) și (4) din Constituția României, o condiționalitate cumulativă: pe de o parte, această normă să fie
DECIZIE nr. 157 din 19 martie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261030_a_262359]
-
pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.» 9. Cerința constituțională a fost îndeplinită prin propunerea de remaniere formulată de prim-ministru și prin aprobarea noii structuri și compoziții politice a Guvernului, conform Hotărârii Parlamentului sus-menționate. 10. Astfel cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 98 din 7 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 22 februarie 2008, «Din textul Constituției rezultă că, în cazurile prevăzute la alin. (1) și (3) ale art. 85
DECIZIE nr. 158 din 19 martie 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260995_a_262324]
-
ai Guvernului României - Decretul nr. 261/2014 , care a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 5 martie 2014. II. 2. Noțiunea de conflict juridic de natură constituțională între autorități publice 54. Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, că acesta presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții
DECIZIE nr. 158 din 19 martie 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260995_a_262324]
-
există între două sau mai multe autorități și poate privi conținutul ori întinderea atribuțiilor lor decurgând din Constituție, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competență, pozitive sau negative, și care pot crea blocaje instituționale." În sfârșit, Curtea a mai statuat că textul art. 146 lit. e) din Constituție "stabilește competența Curții de a soluționa în fond orice conflict juridic de natură constituțională ivit între autoritățile publice, iar nu numai conflictele de competență născute între acestea" ( Decizia nr. 270 din 10
DECIZIE nr. 158 din 19 martie 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260995_a_262324]
-
sau mai multe autorități și poate privi conținutul ori întinderea atribuțiilor lor decurgând din Constituție, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competență, pozitive sau negative, și care pot crea blocaje instituționale. 68. În aceeași decizie, Curtea Constituțională a mai statuat că opiniile, judecățile de valoare sau afirmațiile titularului unui mandat de demnitate publică - așa cum este Președintele României, autoritate publică unipersonală, ori cum este conducătorul unei autorități publice - referitoare la alte autorități publice nu constituie prin ele însele conflicte juridice între
DECIZIE nr. 158 din 19 martie 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260995_a_262324]
-
aceeași imunitate ca și pentru deputați și senatori, art. 72 alin. (1) din Constituție aplicându-se în mod corespunzător. 72. Curtea constată că nu există alte motive întemeiate pe dispozițiile și pe principiile Constituției care să justifice reconsiderarea acestor teze statuate în jurisprudența instanței constituționale. 73. Pe de altă parte, Curtea subliniază faptul că, în activitatea de îndeplinire a mandatelor constituționale ce le revin, reprezentanții autorităților publice, prin pozițiile pe care le exprimă, au obligația de a evita crearea unor stări
DECIZIE nr. 158 din 19 martie 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260995_a_262324]
-
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 811 din 16 noiembrie 2011, a statuat că acordarea pensiei de invaliditate are în vedere argumentul că asiguratul și-a pierdut total capacitatea de muncă, fiind încadrat în gradul I sau II de invaliditate; în măsura în care acesta își redobândește, parțial sau total, capacitatea de muncă, va fi încadrat
DECIZIE nr. 110 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261154_a_262483]
-
lipsit de orice sens și rațiune ca o persoană să poată cumula atât veniturile realizate prin prestarea unei munci cu cele de care beneficiază tocmai pentru faptul că și-a pierdut în totalitate capacitatea de muncă. De asemenea, Curtea a statuat că dreptul la muncă al persoanei nu este în niciun mod îngrădit, aceasta având posibilitatea nelimitată de a presta o muncă și că suspendarea plății pensiei de invaliditate este consecința recăpătării capacității de muncă a persoanei respective. Prin urmare, Curtea
DECIZIE nr. 110 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261154_a_262483]
-
nr. 196 din 8 aprilie 2013, prin care a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 114 alin. (1) lit. b) și art. 118 din Legea nr. 263/2010 , prin raportare la art. 41 alin. (1) din Constituție, statuând, printre altele, că art. 47 alin. (2) din Constituție stabilește că dreptul la pensie se acordă potrivit legii, legiuitorul fiind în drept să stabilească criteriile și condițiile concrete în care asigurații pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot
DECIZIE nr. 110 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261154_a_262483]
-
din Constituție și art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea Constituțională constată următoarele: 1. Referitor la principiul accesului liber la justiție, Curtea a statuat că acesta semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest acces nu poate fi supus niciunei condiționări, competența de
DECIZIE nr. 97 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194, 197 şi 200 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261187_a_262516]