14,274 matches
-
inflexiune al artei lui Böcklin, distanțarea de viziunea serenă, echilibrată, raționalistă, a artei clasice, pentru care opera goetheeană constituia o summa. "Totuși, în timp ce Grecia lui Goethe era "un teritoriu civilizat în măsură să-l reflecte pe Sofocle", opera lui Böcklin tinde să reflecte spiritul grec al perioadei arhaice"68. Într-adevăr, perspectiva goetheeană care împrumută dezideratele Aufklärung-ului transpare într-o reevalaure a tragediei antice în interpretarea pe care o dă unui personaj tragic precum Ifigenia, în piesa sa Ifigenia în Taurida
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
face posibil reconsiderarea relevanței modalităților de reprezentare ale unei arte bidimensionale într-o artă care beneficiază de o dimensiune în plus, precum sculptura. Avem în această operă un caz aparte și o soluție inedită. Corpul își pierde dimensiunea volumetrică, volumul tinde să urmeze ghidajul și definiția liniei, până la pierderea ipotetică a celei de-a treia dimensiuni. Paciurea nu a jucat până la capăt această posibilitate, ci s-a mărginit să rezolve o problemă tehnică. Stilizarea, în sensul elongației corporale respectând un raport
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dintr-un trecut îndepărtat și idealizat, ci alcătuiesc un panteon propriu, din care fac parte mari artiști, campioni ai noii sensibilități, precum Beethoven, Chopin, Wagner, Allan Edgar Poe, Tolstoi, Eminescu, Ibsen, Nietzsche, Strindberg ca figuri ale geniului maladiv. Singularitatea artistului tinde să fie reprezantată nu numai prin originalitatea și măiestria artei sale, dar devine la sfârșitul secolului XIX, sub pecetea insolitării și insolitului, chiar subiectul picturii sale. Filozofii și scriitorii romantici consacră artistul ca ipostază a geniului creator, reactivând și revalorificând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un caz excepțional în cultura română. Încă și mai surprinzătoare în literatură este evoluția unui poet precum George Bacovia, care debutează în perioada Primului Război Mondial în 1916, cu volumul simbolist Plumb și marchează printr-o lungă continuitate interbelică un tardosimbolism care tinde către o metamorfoză abia după cel de-al Doilea Război Mondial, cu volumul Stanțe burgheze (1946). De altfel, o bună parte dintre sculptorii generației simboliste menționați mai sus, generație afirmată plenar între 1910 și în 1915, își expun în perioada
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Blocul pe care se înalță Himera văzduhului conține stratificările unor ritmuri, ale unor raporturi armonice. Picioarele foarte subțiri pe care corpul de elongație indefinită se înalță fac un contrast cu gâtul, mult mai puternic, și el în extensie. Întregul corp tinde în sus după o lege secretă, iar forma urmează această tensiune a materiei înscrisă în programul ei genetic și care solicită imponderabilitatea și zborul. Coada Himerei are și ea striații armonice până în apropierea aripilor. Inițial, Himera văzduhului avea o patină
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
uneori o ambiguitate stranie. Moștenitoarea romanticei femei elfice, la femme fragile, este la fel de enigmatică precum la femme fatale. Un rol important îl joacă stările, marcate de o spiritualizare a afectelor, astfel că stările meditative, adeseori subliniate prin lectura unor cărți, tind să confere un nou rol femeii moderne. Scenele de interior la Nicolae Vermont, Cartea favorită, La cămin, La pian, surprind personajele feminine în atitudini meditative, cum sunt și Pe gânduri sau Între prietene (1918). Ruxandra Dreptu are în vedere un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Verona, Ștefan Popescu, primii trei fiind irecuperabil demiși). Ci pentru că, într-un anume fel, Kimon Loghi devine un "caz școală", un antimodel, atât prin succesul pe care-l au tablourile sale, cât și pentru un anumit consumerism asociat kitschului, care tinde, mimetic, către o omologare cu direcțiile noi, pe care le abordează pictorii "Tinerimii artistice" (cei care au provocat o ruptură fondatoare cu academismul osificat). Într-una din cronicile publicate în Facla, în 1911, cu privire la "Expoziția societății "Tinerimea artistică""411, cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
marginea ei. Raportul dintre trecut și prezent este ambiguizat, în definitiv, nu poți plasa clar în timp scena, antichitatea pare să fie aievea, deși titlul tabloului îi indică caracterul fantasmal, de reconstrucție nostalgică în cheia sensibilității simboliste, unde fiecare element tinde să se transforme într-un simbol. Într-un alt tablou intitulat Vestale, putem observa un Loghi deja mediteraneizat, în culori calde, tot pe un fundal marin, însă cu mestecenii care stilizează verticalitatea accentuând deambulația hieratică a personajelor feminine. În locul grupului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mediul francez a avut un impact mult mai mare asupra artistului. Și Theodor Enescu, care își dedică o bună parte din activitatea sa de cercetare studierii picturii lui Luchian și a contextului cultural în care evoluează și se formează pictorul, tinde să minimalizeze această dimensiune a creației sale, caracterizată printr-o manierizare până la Kitsch a Jugendstilului în pictura reprezentanților acestora și epigonilor lor. Jugendstilul, termenul german pentru Art-Nouveau, incorporează Kitschul ca ideal de frumusețe, accesibilizat, precum și senzualitatea unui erotism minat de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
incipient, neoimpresioniștii Théo van Rysselberghe și Guillaume Vogels. Artiștii simboliști erau percepuți ca un grup aparte în revista L'Art Moderne, în 1888. Khnopff, De Groux, Rops, Mellery, dar și vingtiștii Robert Picard, Jan Toorop, George Minne și Willy Schlobach, "(...) tindeau să se bazeze pe sursele literare ale lucrărilor și s-au străduit să descrie o état d'âme, spre deosebire de o reproducere fidelă a realității"476. Fenomenul secesionist ia naștere în spațiul artistic germanic, pentru prima oară la München, în 1892
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
între cele două direcții, sub semnul unui democratism estetic. Acest eclectism rezidă și din absența unui program, a unei estetici bine definite care să facă școală, singura în măsură să ofere o coeziune fiind arta academică, de care artiștii secesiunii tind să se distanțeze. Un critic avizat al Secession-ului vienez, precum Peter Vergo, este de părere că tocmai acest eclectism reprezintă punctul forte al mișcării. "Dar în realitate, puterea Secession-ului stă, mai precis, în absența oricărui astfel de program
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a și întâmplat cu vremea"497. În curând, societatea își atrage o adversitate consistentă și insistentă, devenind pentru o bună perioadă de timp avangarda artei moderne românești. Expoziția deschisă pe 1 martie 1902 în sălile Ateneului are succes și critica tinde să releve superioritatea lucrărilor expuse aici față de cele expuse la Salonul Oficial sau la "Cercul Artistic". În martie 1903, cu o nouă expoziție, artiștii beneficiază, așa cum se întâmplase în cadrul expoziției societății "Ileana", de susținerea lui Nicolae Grigorescu, prezent cu două
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
doar un mijloc de vulgarizare a artei moderne contemporane occidentale și românești, dar și un obiect estetic, un obiect de artă, prin excelență unic, ca și unicatele ce vor fi publicate numai în revista românească. Într-adevăr, ținta la care tindem este cultul frumosului. Nu vom duce lupte de școală. Aceste sunt bune în țările unde mișcările artistice, bătrâne de decenii sau secole, sunt evidente și unde chestia de discutat rămâne la diferențiare. Vom căuta a face ca această revistă să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
abia ortografiate. Armonia decurge dintr-o regăsire a unității, mișcării de sens contrar față de suspensia schizoidă a celor două naturi ireconciliabile apropiate artificial, ostentatoriu, de gestul sacrileg al sărutului. Cele două ovale care reprezintă chipurile Salomeii și a Sfântului Ioan tind în această pictură spre o mișcare eliptică, prin care este refăcut centrul gravitațional al comuniunii. Capul sfântului nu mai devine un trofeu oferit privirii celorlalți sau obiectul unei dorințe inavuabile, aprop(r)iat cu forța și, prin aceasta menținând o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
omului de geniu, pe de alta, craniul care apare în poala fetei ar simboliza Mors Syphilitica. Comentariul lui Bram Djikstra face referire și la afișul lui Louis Raemaekers: Aparent, intenția sa a fost să comenteze cu privire la faptul trist că lauda tinde să vină la omul de geniu numai după moartea lui, dar ceea ce Louis Raemaekers trebuia să arate atunci când a pictat o demimondenă rânjind și ținând un craniu între coapse pentru un poster avertizând împotriva răspândirii sifilisului, era că acelui simbol
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lentoarea și flexibilitatea vegetalului. Corpurile acestor femei devin flori, fructe, tulpini, plantele unei sere miraculoase, beneficiind de un climat blând, tropical. La aceasta contribuie, în opinia criticului, lipsa unei vectorializări de factură simbolică sau alegorică a gesturilor acestor fete. Ele tind să se topească în masa foliară, riscă să se metamorfozeze narcisic, fructe de carne cu latențe erotice, pentru că sera Ceciliei Cuțescu- Storck se feminizează, devenind o metaforă a unei feminități eliberate prin Artă. Artista face o trecere în revistă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tipuri de dispoziție dominantă sunt: dispoziția spre inovare, dispoziția spre intuiție, dispoziția spre căutarea perfecțiunii și dispoziția spre obținerea satisfacției. Tipul orientat spre inovare este caracterizat prin tendința de căutare a informațiilor, de Îmbogățire a cunoștințelor. Pe baza acestora oamenii tind să planifice, să inventeze să configureze. Persoanele care manifestă acest tip sunt autonome, caută să devină competente În domeniul lor de activitate, cu voință puternică și permanent orientate spre Înțelegere și cunoaștere. Nu doresc doar să stăpânească anumite situații, ci
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este o rețea flexibilă de posibilități logice care pot fi valorificate având abilitățile necesare. Au un stil de gândire strategic și global. Imaginea de sine are ca elemente sinceritatea, autonomia și voința puternică. În ceea ce privește raportarea lor la produse și servicii, tind să fie atrase de produse cu note de eleganță și accente clasice mai mult decât de fantezii temporare. Privind serviciile, acești oameni inovatori se manifestă Împotriva birocratismului și complicațiilor inutile. Tânjesc după realizări, au Încredere În rațiune și apreciază atitudinea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
acestora prin preț și durabilitatea calității. În rolul de consumator sunt responsabili, corecți, ușor rigizi, meticuloși și preocupați de detalii. Sunt pragmatici și nu Își asumă riscuri nejustificate, dar În același timp, sunt atrași de luxul clasic și statutul aferent. Tind spre consolidarea unui sentiment stabil de apartenență, valorizează autoritatea și apreciază recunoștința. Tipul orientat spre satisfacție este căutător de senzații. Oamenii care manifestă ca dominant acest tip de dispoziție de consum sunt orientați spre a compune, a se promova pe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
alintaromă”, mașini cu emoții („autoemocion”) etc. În acest sens, psihologia vine În Întâmpinarea consumatorului, Încercând să-i ofere posibilități de conștientizare a propriei inteligențe emoționale, dar și de formare a acesteia, astfel Încât să percepează conștient Întregul noian de oferte ce tind să-l copleșească. Educarea propriei inteligențe emoționale și Înțelegerea situațiilor În care-i sunt vizate emoțiile Îl pot ajuta pe consumator să facă alegeri mai inteligente, În mai mare acord cu propriile nevoi decât cu tendința de hiperconsum la care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cognitivă. L. Festinger (1957) a definit disonanța cognitivă ca fiind tensiune apsihologică care apare atunci când individul observă neconcordanța dintre comportamentul său și convingerea pe care o are despre situația respectivă. Această tensiune este o stare de disconfort emoțional, pe care tinde să o reducă. Această stare este aproape inevitabilă, pentru că, de regulă, alternativa aleasă de consumator are și unele deficiențe, În timp ce alternativele respinse posedă și unele avantaje. Cu cât este mai mică discrepanța dintre așteptări și performanțe, cu atât e mai
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a cumpăra țesături și obiecte de Îmbrăcăminte cât mai adegvate decodificării mesajelor personanței. Mai supuși normativelor sociale, bărbații maturi, chiar dacă recepționează și decodifică corect mesajele personanței se conformează normativelor. În timp ce femeile combină trebuințele de individuare cu cele semnalate de personanță tinzând spre personalizări cât mai bine contuarate și definite, bărbații par mai dispuși să adopte și să promoveze uniforme distinctive. Avansăm ipoteza următoare: faptul că femeile trăiec mai mult decât bărbații după cum susțin cercetările În domeniu longevității are la bază și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
economic uman, care devine tot mai amplu și mai complex, ceea ce impune studierea separată a celor două componente intrinseci: comportamentul omului În calitate de producător de bunuri și servicii și comportamentul lui de consumator. Pentru societatea contemporană, În care progresul tehnico științific tinde În multe domenii să Înlocuiască producătorul-om cu producătorul-mașină, devine foarte importantă și semnificativă studierea comportamentului de consum, cu atât mai mult cu cât resursele rare cu Întrebuințări alternative pe care societatea umană le are la dispoziție impun producerea, numai
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și consolidarea unui statut social și profesional uzitează din ce În ce mai mult de aspecte de stil vestimentar. Prezentarea sinelui Într-o manieră modernă sau clasică, discretă sau excentrică, dominatoare sau supusă etc. se realizează si prin adoptarea stilului vestimentar adecvat, așadar, vestimentația tinde să fie diagnostică, Într-o anumită măsură, pentru convingeri și concepții de viață ale consumatorului. Una din tendințele derivate din comportamentul consumatorului contemporan, mai puțin investigată din punct de vedere psihosocial, este corelarea identităților consumatorului de observator și actor social
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și nevoilor sale. Comportamentul consumatorului poate fi stimulat de structuri atitudinale și motivaționale care Îl definesc ca personalitate, Însă se poate dezvolta și circumstanțial. Stresul societății contemporane Îi determină pe indivizi să descopere noi metode de copping. Comportamentul de consum tinde să se extindă și sub această formă de strategii de adaptare la situații și factori stresori sau să ia forma comportamentului compulsiv de cumpărare care, Într-un cerc vicios, corelează cu anxietatea și culpabilitatea. Tendința generală care se distinge ca
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]