KorAP: Find »[drukola/base=propune & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...5670 5671 5672 ...6003 >

150,059 matches

Corola-website/Law/278145_a_279474

care se face testare extinsă, confirmarea finală a compatibilității HLA a pacientului cu donatorul neînrudit de CSH, prelevarea de CSH, transportul, planul de transplant, monitorizarea posttransplant, conform procedurilor standard operaționale în vigoare; 14. planul de transplant al pacientului va fi propus de către centrul de transplant de comun acord cu medicul curant al pacientului și transmis RNDVCSH conform procedurilor standard operaționale în vigoare; 15. planul de transplant propus devine definitiv după confirmarea eligibilității donatorului compatibil neînrudit de către centrul de prelevare de CSH

NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278145_a_279474]
rezultate din program; 1.13. asigură comunicarea către populație și către autoritățile de sănătate și alte autorități interesate a progresului subprogramului; 1.14. elaborează formatul rapoartelor regionale și raportul național al subprogramului; 1.15. selectează personalul UATM - INSP și îi propune directorului general al Institutului Național de Sănătate Publică București contractarea acestuia în condițiile legii; 1.16. validează activitatea privind testările Babeș-Papanicolaou realizate de către unitățile sanitare din subordinea Ministerului Sănătății. 2. Atribuțiile specifice Unităților de asistență tehnică și management organizate la

NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278145_a_279474]
eligibile în vederea participării la testarea Babeș-Papanicolaou în regiunea teritorială arondată; 2.17. analizează periodic raportările primite de la furnizorii de servicii medicale, evaluează performanța acestora în derularea subprogramului pe baza raportărilor sau prin deplasarea pentru vizite de monitorizare/evaluare/control și propune UATM - INSP/ Comisiei măsurile care se impun; 2.18. centralizează trimestrial, cumulat de la începutul anului, și anual, la nivel regional, indicatorii specifici subprogramului, raportați în primele 5 zile lucrătoare de la încheierea perioadei de raportare de către furnizorii de servicii medicale incluși

NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278145_a_279474]
al leziunilor precursorii și incipiente depistate în subprogram; 4. elaborează planuri și instrumente de formare a personalului necesar pentru implementarea activităților din cadrul subprogramului, în conformitate cu normele europene; 5. înființează grupuri de lucru tehnice pe probleme specifice și coordonează activitatea acestora; 6. propune măsuri de îmbunătățire a derulării subprogramului, pe care le înaintează conducerii Ministerului Sănătății; 7. participă la elaborarea strategiei de prevenire a cancerului de col uterin; 8. asigură contactul cu organismele internaționale în domeniu [UE, Directoratul General Sănătate și Protecția Consumatorului

NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278145_a_279474]
Ordinul ministrului sănătății nr. ......./2015; ... i) să verifice organizarea evidenței nominale a beneficiarilor programului/subprogramului, pe baza codului numeric personal de către unitatea sanitară cu care a încheiat contractul; ... j) să evalueze trimestrial indicatorii specifici și, în funcție de realizarea obiectivelor și activităților propuse în cadrul programelor/subprogramelor naționale de sănătate publică, să stabilească modul de alocare a resurselor rămase neutilizate; ... k) să verifice respectarea de către unitățile sanitare a prevederilor legale referitoare la protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a

NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278145_a_279474]
două exemplare, avizul de însoțire a mărfii și să elibereze un exemplar unității sanitare; ... j) să centralizeze raportările trimestriale ale unităților sanitare, să le analizeze și, în cazul sesizării unor discordanțe, să solicite corectarea acestora, în funcție de obiectivele, activitățile și indicatorii propuși în cadrul programelor/subprogramelor naționale de sănătate publică. ... (2) Obligațiile direcțiilor de sănătate publică județene/a municipiului București prevăzute la alin. (1) se realizează prin structurile organizatorice ale acestora, stabilite potrivit legii. ... Articolul 5 (1) Pentru desfășurarea activităților prevăzute în programele

NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278145_a_279474]
să instituie măsuri astfel încât beneficiarii să utilizeze produsele provenite din achiziții publice organizate la nivel național numai în perioada de valabilitate; i) să sesizeze în scris, în timp util, direcția de sănătate publică asupra existenței unor produse cu rulaj redus, propunând măsuri de redistribuire, după caz; ... j) să asigure condiții pentru organizarea evidenței nominale a beneficiarilor programelor/subprogramelor naționale de sănătate publică, pe baza codului numeric personal și raportarea către direcția de sănătate publică a numărului de beneficiari cu cod numeric

NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278145_a_279474]
justificare a consumului, prevăzut în anexa nr. 2 la contract, primit din partea unității sanitare; ... j) să centralizeze raportările trimestriale ale unităților sanitare, să le analizeze și, în cazul sesizării unor discordanțe, să solicite corectarea acestora, în funcție de obiectivele, activitățile și indicatorii propuși în cadrul programelor/subprogramelor naționale de sănătate publică. ... (2) Obligațiile direcțiilor de sănătate publică județene/a municipiului București prevăzute la alin. (1) se realizează prin structurile organizatorice ale acestora, stabilite potrivit legii. ... Articolul 5 (1) Pentru desfășurarea activităților prevăzute în programele

NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278145_a_279474]
să instituie măsuri astfel încât beneficiarii să utilizeze produsele provenite din achiziții publice organizate la nivel național numai în perioada de valabilitate; ... h) să sesizeze în scris, în timp util, direcția de sănătate publică asupra existenței unor produse cu rulaj redus, propunând măsuri de redistribuire, după caz; ... i) să asigure condiții pentru organizarea evidenței nominale a beneficiarilor programelor/subprogramelor naționale de sănătate, pe baza codului numeric personal, și raportarea către direcția de sănătate publică a numărului de beneficiari cu cod numeric personal

NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278145_a_279474]
Corola-website/Law/278443_a_279772

legale 2.4. Disfuncționalități ce țin de fondul reglementărilor 2.4.1. Precizia conceptelor utilizate în prezent 2.4.2. Suprareglementarea sau vidul legislativ 2.4.3. Ineficiența unor concepte prevăzute de cadrul legal în vigoare 3. DESCRIEREA SOLUȚIILOR LEGISLATIVE PROPUSE ÎN CADRUL CODIFICĂRII 4. STRUCTURA PROPUSĂ Titlul I - DISPOZIȚII GENERALE Titlul II - AUTORITĂȚI, INSTITUȚII ȘI ORGANISME CU ATRIBUȚII ÎN DOMENIUL PATRIMONIULUI CULTURAL NAȚIONAL Titlul III - REGLEMENTĂRI SPECIFICE PATRIMONIULUI CULTURAL IMOBIL Titlul IV - REGLEMENTĂRI SPECIFICE PEISAJULUI CULTURAL ȘI ARIILOR PROTEJATE Titlul V

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
țin de fondul reglementărilor 2.4.1. Precizia conceptelor utilizate în prezent 2.4.2. Suprareglementarea sau vidul legislativ 2.4.3. Ineficiența unor concepte prevăzute de cadrul legal în vigoare 3. DESCRIEREA SOLUȚIILOR LEGISLATIVE PROPUSE ÎN CADRUL CODIFICĂRII 4. STRUCTURA PROPUSĂ Titlul I - DISPOZIȚII GENERALE Titlul II - AUTORITĂȚI, INSTITUȚII ȘI ORGANISME CU ATRIBUȚII ÎN DOMENIUL PATRIMONIULUI CULTURAL NAȚIONAL Titlul III - REGLEMENTĂRI SPECIFICE PATRIMONIULUI CULTURAL IMOBIL Titlul IV - REGLEMENTĂRI SPECIFICE PEISAJULUI CULTURAL ȘI ARIILOR PROTEJATE Titlul V - REGLEMENTĂRI SPECIFICE PATRIMONIULUI CULTURAL MOBIL

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
CULTURAL MOBIL Titlul VI - REGLEMENTĂRI SPECIFICE PATRIMONIULUI IMATERIAL Titlul VII - CONTROL, RĂSPUNDERI ȘI SANCȚIUNI Titlul VIII - DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE 5. LEGISLAȚIA CARE ESTE SUPUSĂ CODIFICĂRII 6. EFECTELE PRECONIZATE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI, MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR, RESPECTIV IMPACTUL SOCIAL AL MĂSURILOR PROPUSE 1. PATRIMONIUL CULTURAL - ILUSTRARE GRAFICĂ*) Patrimoniul Cultural Abordarea integrată a protecției patrimoniului imobil**) Etape de elaborare***) 1.1. Scurt istoric al contextului dezvoltării conceptului Codului Intenția de a elabora un cod al patrimoniului a fost luată în calcul de Ministerul

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
doar valorii materiale. Această valoare materială poate fi adesea nesemnificativă în raport cu cea culturală. Diminuarea limitelor de pedeapsă din noul Cod penal, însoțită de un nivel de educație deficitar, nu poate descuraja faptele care afectează patrimoniul cultural. 3. DESCRIEREA SOLUȚIILOR LEGISLATIVE PROPUSE ÎN CADRUL CODIFICĂRII Proiectul Codului vine cu o organizare piramidală a informației juridice, pornind de la enunțul unor principii general aplicabile practicilor administrative în relație cu patrimoniul, stabilind un set de reguli comune tuturor speciilor patrimoniului cultural național (tangibil sau intangibil). Urmează

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
național (tangibil sau intangibil). Urmează o descriere separată pentru toate aceste măsuri ce sunt necesare în mod specific doar uneia sau alteia dintre componentele patrimoniului cultural. Pentru o mai bună înțelegere a conceptelor, separat de articolele de lege propriu-zise, este propus un glosar de termeni care, împreună cu principiile fundamentale, să permită interpretarea unitară și fără echivoc a legii, în concordanță cu normele de tehnică legislativă în vigoare. În același timp, se are în vedere simplificarea pe cât posibil a textului de lege

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
precizie și indicarea tuturor acelor procese ce trebuie rezolvate la nivel de norme ale legii, cu o ierarhizare clară, pentru a permite reducerea la esență a textului Codului, făcând astfel mai eficientă aplicarea sa. Ca urmare, pentru proiectul Codului se propune următoarea structură în care conținutul articolelor este organizat în titluri, capitole și secțiuni. Titlurile urmăresc delimitarea largă a problemelor, pe definiții și dispoziții generale, pe identificarea instituțiilor publice de orice tip, care au un rol în protejarea și punerea în

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
orice tip, care au un rol în protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural, și apoi pe marile direcții de categorisire a acestuia - patrimoniul imobil, patrimoniul mobil, patrimoniul imaterial, peisajul cultural. În final, un titlu comun speciilor patrimoniului își propune rezolvarea unitară a tuturor măsurilor coercitive - infracțiuni, contravenții și procedurile de aplicare - în raport cu tot ceea ce pe parcursul titlurilor anterioare a fost identificat ca obligație sau interdicție, după caz. Măsurile tranzitorii și finale sunt cuprinse în titlul ce încheie proiectul Codului, cu

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
sunt cuprinse în titlul ce încheie proiectul Codului, cu precizarea clară a actelor abrogate, a celor care se mențin în vigoare pe o perioadă nedefinită sau pe una determinată după caz, precum și a termenelor de intrare în vigoare a măsurilor propuse prin lege. Capitolele servesc delimitării problematicii titlurilor în grupe și subcategorii mari și distincte, precum separarea chestiunilor patrimoniului imobil în cele două mari categorii: arheologia și protejarea imobilelor sau a grupurilor de imobile sau pentru plasarea informațiilor legate de procedurile

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
titlului sau capitolului acestora. Articolele sunt într-o proporție destul de apropiată ca număr atât noi, cât și preluări ale textelor existente din legislația care urmează a fi abrogată, cu formulările lor din prezent sau cu rescrierea lor parțială. 4. STRUCTURA PROPUSĂ Titlul I DISPOZIȚII GENERALE Scopul acestui titlu este de a institui 10 principii care ar trebui să fundamenteze orice măsură publică sau privată luată în raport cu patrimoniul cultural. Acestea au fost în dezbatere publică, nu au generat opinii contrare și sunt

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
de patrimoniu ce implică întotdeauna un areal nu pot fi în realitate gestionate decât printr-o reglementare specifică, de tipul regulamentelor folosite în planificarea teritoriului și a urbanismului, și care sunt în general cunoscute ca reglementări pentru "zone protejate". Reforma propusă de proiectul Codului constă în identificarea explicită a acestei categorii de patrimoniu ca fiind o parte majoră a patrimoniului cultural național, acest statut fiind relativ ambiguu sau slab susținut în legislația curentă. Prin urmare, pe lângă protecția prin instrumentul "clasării", a

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
legat de procesul clasării bunurilor culturale a fost reevaluat. Proiectul Codului încearcă eliminarea unor probleme birocratice aflate în special în sarcina muzeelor, legate de statutul juridic al protecției bunurilor din administrarea acestora prin inversarea abordării procesului de clasare. Măsura legislativă propusă este de a considera toate bunurile culturale aflate în proprietate publică ca fiind clasate a priori în categoria fond, urmând ca, în timp, acele bunuri să poată fi ori declasate, ori să li se schimbe categoria în categoria tezaur, după

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
conceptelor de "autenticitate" sau de "vechime relativă" în corpul legii și nu doar în normele sale de aplicare sau în normele de deontologie profesională ale restauratorilor. Mai mult, principiile de bune practici existente în documente internaționale recunoscute de specialiști se propune a fi menționate explicit a fi un temei al opiniilor profesionale exprimate de comisiile de specialitate în procesele de avizare, mărind în acest fel gradul de obiectivitate al respectivelor opinii profesionale. Precizarea tipurilor de studii de evaluare, obligativitatea acestora pentru

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
optimă. Pe de altă parte, acest aspect este determinant în vederea stimulării interesului voluntar de a declara, deține, conserva și a pune în valoare bunurile patrimoniului cultural național deținute în proprietate privată. De aceea, pornind de la principiul responsabilității cetățenești echitabile, sunt propuse în mod explicit măsurile prin care posesorii privați pot fi sprijiniți în sarcinile care le revin, recunoscând faptul că servituțile impuse de stat odată cu instituirea regimurilor de protecție adecvate induc, de cele mai multe ori, costuri suplimentare, precum și grade variate de incapacitate

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
titlului rămâne descrierea unor entități fundamentale funcționării sistemului destinat protejării și punerii în valoare a patrimoniului cultural. Unele au caracter de generalitate și de uniformizare a practicilor. Aici se înscriu muzeele, ca instituții, sau comisiile de specialitate, ca organisme. Măsura propusă prin acest titlu este de a uniformiza practicile diverse din prezent prin stabilirea, prin lege, a modului de constituire, a atribuțiilor majore, prin limpezirea caracterului juridic al rezultatelor activității acestor comisii de specialitate cu rol consultativ. Alte organisme au caracter

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
patrimoniului ar urma să fie recunoscut pentru prima oară de actul normativ principal în domeniu. Se încurajează colaborarea între autoritățile publice și societatea civilă și, totodată, implicarea activă a cetățenilor în ocrotirea și punerea în valoare a patrimoniului național. Structura propusă pentru titlul II "Autorități, instituții și organisme cu atribuții în domeniul protejării și valorificării patrimoniului cultural" este următoarea: Capitolul I. Autorități și instituții administrative Secțiunea 1. Administrația publică centrală Secțiunea a 2-a. Administrația publică locală Capitolul II. Instituții specializate

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]
în modul în care este intitulat capitolul, spre deosebire de abordarea tradițională care se referea la "monumente". Referirea la "imobile sau grupuri de imobile", și nu la "monumente" sau "patrimoniu construit", are două rațiuni ce sunt luate în calcul în formularea măsurilor propuse prin Cod. Prima este că trebuie recunoscut faptul că este necesară ridicarea baremului de evaluare în funcție de care se clasează monumentele istorice în toate cele trei ipostaze ale acestui concept de protecție consacrat de legislația internațională: monument, ansamblu sau sit. Această

HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/278443_a_279772]