14,316 matches
-
paturi, în cadrul Serviciul 2 Chirurgie, la Serviciul de Traumatologie și Neurochirurgie din Spitalul Militar Central, șef fiind col. dr. Niculescu Gheorghe. Între 14 noiembrie 1964 și 14 noiembrie 1965 urmează un curs de specializare în neurochirurgie funcțională la Paris, în Clinica de Neurochirurgie funcțională a Prof. Dr. Jean Talairach, la Spitalul Sainte Anne, ca bursier al Organizației Mondiale a Sănătății. În urma susținerii lucrării "Mouvements anormaux nonparkinsoniens" devine la 13 ianuarie 1966, asistent străin al Facultății de Medicină din Paris. Din 11
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
după pensionare, unul ca șef de secție, altul ca medic primar. Făcând economii serioase din banii de bursă reușește să cumpere instrumentarul necesar practicării noii specialități, neurochirurgia stereotactică, pe care o va practica la întoarcerea în țară mai întâi în Clinica de Neurochirurgie și mai târziu și în Spitalul Militar Central; lucrând benevol de 2 ori pe saptămână la Clinica de Neurochirurgie, dar și în toate duminicile din iulie 1952, până la 1 noiembrie 1980. Din 1 iunie 1966 aplică la Clinica
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
să cumpere instrumentarul necesar practicării noii specialități, neurochirurgia stereotactică, pe care o va practica la întoarcerea în țară mai întâi în Clinica de Neurochirurgie și mai târziu și în Spitalul Militar Central; lucrând benevol de 2 ori pe saptămână la Clinica de Neurochirurgie, dar și în toate duminicile din iulie 1952, până la 1 noiembrie 1980. Din 1 iunie 1966 aplică la Clinica de Neurochirurgie din București sub direcția Prof. Dr. C. Arseni, chirurgia stereotactică modernă, neurochirurgia militară fiind motorul acestei supraspecialități
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
Clinica de Neurochirurgie și mai târziu și în Spitalul Militar Central; lucrând benevol de 2 ori pe saptămână la Clinica de Neurochirurgie, dar și în toate duminicile din iulie 1952, până la 1 noiembrie 1980. Din 1 iunie 1966 aplică la Clinica de Neurochirurgie din București sub direcția Prof. Dr. C. Arseni, chirurgia stereotactică modernă, neurochirurgia militară fiind motorul acestei supraspecialități. Din 1970 Serviciul de Neurochirurgie din Spitalul Militar Central se extinde la 50 de paturi. Din 2 februarie 1974 devine prin
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
pentru cazarea bolnavilor implantați cu 198Au, 192Ir. Se abordează toată patologia neurochirurgicală, efectuându-se inclusiv biopsii cerebrale stereotaxice, intervenții neurochirurgicale microchirurgicale, etc. Din 1981 realizează și în Spitalul Militar Central un laborator de curieterapie neurochirurgicală mutând aparatura de stereotaxie de la Clinica de Neurochirurgie din București. A murit pe neașteptate pe 11 aprilie 1997, în urma unui accident vascular cerebral, fiind înmormântat la dorința sa la Craiova. Gen. Dr. Iacob Gr. Mircea a avut o bogată și variată activitate, în care preocupările clinice
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
începând cu 1906, ocupă postul de profesor suplinitor la catedra de Anatomie descriptivă a Facultății de Medicină din Iași, fiind numit în același an medic primar al Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iași. A fost numit profesor titular la catedra de Clinică Genito-urinară în 1913 pe care a condus-o până 1938, când s-a pensionat pentru limită de vârstă. A fost decan al Facultății de Medicină din Iași între anii 1926-1929, perioadă în care activitatea Universității ieșene a fost perturbată de
Mihai Ștefănescu-Galați () [Corola-website/Science/331715_a_333044]
-
flexorilor se inseră mușchiul lung palmar ("Musculus palmaris longus"), iar inferior constituie originea mușchilor eminenței tenare și hipotenare. În același plan cu retinaculul flexorilor se găsesc tendoanele mușchilor brahioradial, flexori radial și ulnar ai carpului. Fosa cubitală și canalul carpian. Clinica oftalmologica Oftalux
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
centrală . Au o eficacitate terapeutică modestă, care este mai degrabă ipotetică, constituită pe baza unor deducții plecând de la unele cercetări experimentale. Probabil efectul placebo are un rol foarte important. În general aceste efecte a lor sunt puțin susținute de studii clinice convingătoare. Folosirea medicației neurotrope a stârnit controverse asupra eticii utilizării acesteia, în situația în care disponibilitatea și prescrierea medicamentelor de acest tip nu ar fi reglementate. Ele mai sunt (popular) cunoscute și ca neuroamplificatori, medicamente „istețe” () sau chiar „viagra pentru
Nootrop () [Corola-website/Science/331807_a_333136]
-
domeniul său cu instituții, persoane juridice și fizice din țară și din străinătate. Unitate medicală complexă, Institutul a apărut ca idee în anul 1934 la spitalul Colțea din București, odată cu înființarea de către Prof.Dr. I. Pavel, a compartimentului de diabet în cadrul Clinicii Prof.Dr. I. Nanu-Muscel (echivalentul actual al Secțiilor Clinice ale Institutului), la care s-a adăugat, din 1942, Centrul Antidiabetic - unitatea ambulatorie, echivalentă cu cele trei unități ambulatorii ale Institutului care funcționează ca anexe ale celor trei sedii cuprinse în structura
Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice quot;Prof. Dr. N. C. Paulescuquot; () [Corola-website/Science/332626_a_333955]
-
Nanu-Muscel (echivalentul actual al Secțiilor Clinice ale Institutului), la care s-a adăugat, din 1942, Centrul Antidiabetic - unitatea ambulatorie, echivalentă cu cele trei unități ambulatorii ale Institutului care funcționează ca anexe ale celor trei sedii cuprinse în structura Institutului. Inițiatorul Clinicii de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice este Prof. I. Pavel, care a dezvoltat atât Centrul Antidiabetic (1942-1967) cât și Clinica de Diabet (1948-1967). Ultima a purtat, pentru scurt timp, numele de Clinică de Dietetică, apoi de Clinică de Nutriție și
Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice quot;Prof. Dr. N. C. Paulescuquot; () [Corola-website/Science/332626_a_333955]
-
cu cele trei unități ambulatorii ale Institutului care funcționează ca anexe ale celor trei sedii cuprinse în structura Institutului. Inițiatorul Clinicii de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice este Prof. I. Pavel, care a dezvoltat atât Centrul Antidiabetic (1942-1967) cât și Clinica de Diabet (1948-1967). Ultima a purtat, pentru scurt timp, numele de Clinică de Dietetică, apoi de Clinică de Nutriție și Dietetică și, în final, de Clinică de Nutriție și Metabolism. Procesul a fost laborios și dificil, întrucât apariția Centrului s-
Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice quot;Prof. Dr. N. C. Paulescuquot; () [Corola-website/Science/332626_a_333955]
-
celor trei sedii cuprinse în structura Institutului. Inițiatorul Clinicii de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice este Prof. I. Pavel, care a dezvoltat atât Centrul Antidiabetic (1942-1967) cât și Clinica de Diabet (1948-1967). Ultima a purtat, pentru scurt timp, numele de Clinică de Dietetică, apoi de Clinică de Nutriție și Dietetică și, în final, de Clinică de Nutriție și Metabolism. Procesul a fost laborios și dificil, întrucât apariția Centrului s-a făcut în una din cele mai dramatice perioade ale istoriei moderne
Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice quot;Prof. Dr. N. C. Paulescuquot; () [Corola-website/Science/332626_a_333955]
-
structura Institutului. Inițiatorul Clinicii de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice este Prof. I. Pavel, care a dezvoltat atât Centrul Antidiabetic (1942-1967) cât și Clinica de Diabet (1948-1967). Ultima a purtat, pentru scurt timp, numele de Clinică de Dietetică, apoi de Clinică de Nutriție și Dietetică și, în final, de Clinică de Nutriție și Metabolism. Procesul a fost laborios și dificil, întrucât apariția Centrului s-a făcut în una din cele mai dramatice perioade ale istoriei moderne a României - cel de-al
Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice quot;Prof. Dr. N. C. Paulescuquot; () [Corola-website/Science/332626_a_333955]
-
Metabolice este Prof. I. Pavel, care a dezvoltat atât Centrul Antidiabetic (1942-1967) cât și Clinica de Diabet (1948-1967). Ultima a purtat, pentru scurt timp, numele de Clinică de Dietetică, apoi de Clinică de Nutriție și Dietetică și, în final, de Clinică de Nutriție și Metabolism. Procesul a fost laborios și dificil, întrucât apariția Centrului s-a făcut în una din cele mai dramatice perioade ale istoriei moderne a României - cel de-al Doilea Război Mondial. Instituția avea, la acea vreme, pe lângă
Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice quot;Prof. Dr. N. C. Paulescuquot; () [Corola-website/Science/332626_a_333955]
-
secții de Dietetică și de Medicină Experimentală. Centrul Antidiabetic s-a mutat în mai multe rânduri în sedii improvizate dar, cu eforturi importante, a reușit nu numai să supraviețuiască, dar să se și dezvolte. Instituția este unică prin bivalența ei (clinică/ambulator), fiind prima unitate medicală de profil din Europa și un model pe care ulterior l-au preluat multe alte țări. Unul din exemplele care onorează țara noastră este cel al Serviciului de Diabetologie de la Spitalul Hôtel Dieu, înființat de
Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice quot;Prof. Dr. N. C. Paulescuquot; () [Corola-website/Science/332626_a_333955]
-
căzând, isi fracturează femurul fiind astfel nevoită să rămână mult timp la pat. După publicarea românului descoperă că este foarte grav bolnavă; încearcă să se sinucidă în 1983, dar este salvată în extremis de guvernanță ei Lucia Mansi. Internată în clinica, a fost supusă unei intervenții chirurgicale colplexe, dar care nu a ajutat-o însă prea mult. A murit în anul 1985 în urma unui infarct. În afara celor două volume citate din "Opere", apărute în colecția "Meridiani" la editură Mondadori, anumite scrieri
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
La moartea califului (1965), Mirză Nășir Aḥmad îi devine succesor. Se intensifică misionariatul, cu precădere către Africa, dar și persecuția în Pakistan din partea musulmanilor ortodocși, al căror guvern declară , în 1974, o sectă non-musulmană . Un program este consacrat înființării unor clinici și școli, mai ales in Africa vestică . Mirză Țăhir Aḥmad, cel de-al patrulea calif, ales în 1982, este primul care mută sediul comunității din Pakistan la Londra, ca urmare a Ordonanței XX, promulgată de guvernul pakistanez, care limitează sever
Ahmadiyya () [Corola-website/Science/333605_a_334934]
-
regimul comunist. În timpul celui de al doilea război mondial și ai regimului antonescian, el a ajutat pe Regina mamă Elena în salvarea multor familii evreiești de la pericolul deportării în lagăre de concentrare. Blatt a fost, după război, profesor universitar - șeful Clinicii și al Laboratoarelor de Oftalmologie la Universitatea Victor Babeș din Timișoara, și șeful Departamentului de Oftalmologie la Institutul de Specializare și Perfecționare a Medicilor, din cadrul Universității de Medicină Carol Davila din București. A fost un pionier în cercetări asupra trahomului
Nicolae Blatt () [Corola-website/Science/333860_a_335189]
-
sfârșitul războiului el a funcționat în calitatea de medic-căpitan-aviator, transportând răniții la diferite spitale de specialitate; în acelaș timp a continuat să predea cursuri la universitate și să-și trateze pacienții privați. După război Blatt a fost numit șef al Clinicii și Laboratoarelor de Oftalmologie și profesor titular al disciplinei (1948-1953) la Institutul de medicină de curând înființat la Timișoara, numit în prezent Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș, și de asemenea a devenit profesor și șeful Secției de Oftalmologie
Nicolae Blatt () [Corola-website/Science/333860_a_335189]
-
de câteva săptămâni de supraviețuire, nu este reala problemă. Problema ar fi a sistemului de asigurări medicale care impune pacientului coplata, sursă directă a problemelor financiare. Acestei opinii i s-a opus boicotul fără precedent și intens mediatizat al unei clinici medicale de top din SUA, care atât la nivel decizional instituțional cât și la nivel de decizie a corpului medical a refuzat să folosească și să recomande un astfel de medicament, pe motivul că prețul era nejustificat de mare în raport cu
Toxicitate financiară () [Corola-website/Science/333888_a_335217]
-
Howerd Meets The Bee Gees". Formația trebuia să pornească într-un turneu de șapte săptămâni în Statele Unite pe 2 august 1968 dar pe 27 iulie Robin a suferit un colaps și și-a pierdut cunoștința. A fost admis la o clinică din Londra unde a fost diagnosticat cu epuizare nervoasă iar turneul a fost amânat. Formația a început să înregistreze al patrulea album (al șaselea la general) și pentru aceasta au petrecut o săptămână de înregistrări la Atlantic Studios din New York
Bee Gees () [Corola-website/Science/333361_a_334690]
-
Bond să o găsească pe fiica sa—dr. Madeline Swann—care îl va conduce spre L'Américain, și care îl va conduce, la rândul său, către SPECTRE. Apoi, White se sinucide. Bond o găsește pe Swann la Hoffler Klinik, o clinică în alpii austrieci, dar este răpită de dl. Hinx. Bond o salvează pe Swann, după care perechea se întâlnește cu Q, care a descoperit că inelul lui Sciarra face legătură dintre Oberhauser și misiunile anterioare ale lui Bond, dezvăluindu-i
Spectre (film) () [Corola-website/Science/334581_a_335910]
-
științific la Institutul de Cercetări Alimentare București, Departamentul de Microbiologie (1967-1971); biolog și cercetător științific la Centrul Dermato-Venerologic, Departamentul de Microscopie Electronică, București (1972-1982); cercetător științific la Institutul de Neurologie și Psihiatrie București, Șef al Laboratorului de Microscopie Electronică din Clinica de Neurochirurgie (1982-1990); biolog specialist la Spitalul Clinic „Gh.Lupu”, Clinica de Dermatologie, București (1993-1994); cercetător științific principal gr.II la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale „Victor Babeș”, Departamentul de Patologie Ultrastructurală, București (1994-2006). Doctorat
Viorel Păiș () [Corola-website/Science/334690_a_336019]
-
biolog și cercetător științific la Centrul Dermato-Venerologic, Departamentul de Microscopie Electronică, București (1972-1982); cercetător științific la Institutul de Neurologie și Psihiatrie București, Șef al Laboratorului de Microscopie Electronică din Clinica de Neurochirurgie (1982-1990); biolog specialist la Spitalul Clinic „Gh.Lupu”, Clinica de Dermatologie, București (1993-1994); cercetător științific principal gr.II la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale „Victor Babeș”, Departamentul de Patologie Ultrastructurală, București (1994-2006). Doctorat în Biologie, Universitatea din București, specialitatea Biologie Celulară (1973-1976). Teza de
Viorel Păiș () [Corola-website/Science/334690_a_336019]
-
este cunoscută. Dintre ipotezele emise, cea mai probabilă pare cea a unei nefrotoxine din mediu (acidul aristolohic, ochratoxina A, hidrocarburi policiclice aromatice). Primele cazuri de nefropatie balcanică au fost descrise în 1956 în Bulgaria, unde Tanchev a publicat prima descriere clinica detaliată a noii entități clinice. Un an mai târziu, o boală renală, cu caracteristici clinice și epidemiologice aproape identice a fost raportată în Iugoslavia (Serbia) . În 1961, s-a constatat că o nefropatie similară este răspândită și în România Epidemiologia
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]