14,591 matches
-
În cel de-al Doilea Război mondial au participat circa 151 de săteni, dintre care 64 nu s-au întors acasă. În 1949 autoritățile sovietice au deportat 39 de oameni. Primii ani de ocupația comunistă au avut loc sechestrări și confiscări a bunurilor materiale, colectivizare forțată, biserica a fost transformată în depozit agricol. În 1990 cu suportul preotului Constantin Lemnaru biserica a fost renovată. În baza fostului colhoz, au fost create asociațiile agricole „Destinul gliei” (1008 lucrători), „La coline” (431 de
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
împotriva lui Petru Șchiopul sînt amintiți și „frații Simion și Grigore din Climăuți, aproape de Soroca”. Într-un act emis de Petru Șchiopul la 11 martie 1586, se arată că frații Simion și Grigore, boieri din Climăuți, au fost pedepsiți prin confiscarea averilor. Moșia lor a fost donată logofătului Andrei, pîrcălab de Soroca. La 20 mai 1665 Climăuții pe Nistru sînt pomeniți ca punct de hotar, cînd s-a hotărnicit moșia boierului Grigore Hăbășescu din Sănătăuca.Recensămîntul din 1774 fixa la Climăuții
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
înainte de alegeri, locul acestuia fiind ocupat de Octavian Stoica. La 14 mai 1990, Ion Cioabă a cerut compensații bănești din partea guvernului pentru familiile zecilor de rromi bătuți și împușcați de către miliție în timpul regimului comunist ca parte a campaniei statului de confiscare a aurului rromilor. O lege elaborată mai târziu a permis restituirea aurului confiscat de la rromi de către Banca Națională a României. Începând din anul 1990, Ioan Cioabă a făcut parte din Organizația Mondială a Rromilor. În anul 1992, el a devenit președinte al Uniunii
Ion Cioabă () [Corola-website/Science/305986_a_307315]
-
declarând ulterior: "". A fost martorul principal al acuzării în "Procesul scriitorilor germani", terminat la 15 septembrie 1959 la Brașov (pe vremea aceea "Orașul Stalin"), care a avut ca rezultat condamnarea (la un total de 95 de ani de muncă silnică, confiscarea averilor și interdicția exercitării unor drepturi civile) grupului Andreas Birkner, Wolf von Aichelburg, Georg Scherg, Hans Bergel și Harald Siegmund, pentru ""infracțiunea de instigare împotriva ordinii sociale și agitație"". Potrivit sentinței nr. 342, semnate de maiorul Dragoș Cojocaru, cei cinci
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
lucrări ce nu corespundeau cerințelor ideologice, lucrări cu caracter dușmănos și mistic, cu conținut apolitic și mesaj cu sens dublu. Este condamnat în noiembrie 1959 pentru "tăinuirea delictului de înaltă trădare" la doi ani închisoare corecțională cu interdicție civilă și confiscarea averii în întregime, pedeapsă care a fost compensată cu perioada de arest preventiv. Fratele său mai tânăr, Kurt Felix Schlattner, fusese deja arestat pentru nedenunț. După ce a emigrat în Germania, referindu-se la proces, Hans Bergel a relatat că Schlattner
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
popular, începe lupta deschisă pentru controlul politic în Paris. Situația se agravează în martie 1871 când guvernul dorește să-și afirme autoritatea asupra capitalei. Garda Națională devenise un element perturbator fiindcă avea acces la cantități mari de armament. Se încearcă confiscarea artileriei, această fiind poziționată într-un cartier din vestul Parisului, Montmartre. Comandanții, cei doi generali, sunt însă capturați și executați. Începe un conflict deschis între guvern și parlament și comitetul central al Gărzii Naționale. Guvernul pleacă din Paris și s-
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
condamnat, în ceea ce s-a numit "Procesul scriitorilor germani". Acest proces a luat sfârșit la 15 septembrie 1959 la Brașov (pe vremea aceea "Orașul Stalin"). Rezultatul procesului a fost condamnarea la un total de 95 de ani de muncă silnică, confiscarea averilor și anularea drepturilor civile ale acuzațiilor Andreas Birkner, Wolf von Aichelburg, Georg Scherg, Hans Bergel și Harald Siegmund, pentru "infracțiunea de instigare împotriva ordinii sociale și agitație". Martorul principal al acuzării a fost scriitorul Eginald Schlattner. În anul 1968
Andreas Birkner () [Corola-website/Science/306129_a_307458]
-
România, a părăsit clandestin țara spre sfârșitul anului 1946, mergând în Elveția. În noiembrie 1947 a fost condamnat în contumacie de Tribunalul Militar al Regiunii a II-a din București la muncă silnică pe viață, 5 ani de degradare civică, confiscarea averii și 50.000 de lei cheltuieli de judecată. Liderii opoziției l-au însărcinat cu reprezentarea, în străinătate a PNȚ, PNL și PSD. Niculescu-Buzești l-a întâlnit pe fostul rege Mihai al României la scurt timp după abdicarea forțată, la
Grigore Niculescu-Buzești () [Corola-website/Science/306201_a_307530]
-
1891, în municipiul Drobeta-Turnu Severin, prof. univ. doctor în științe economice la Zürich, căsătorit, are o fiică fără antecedente penale, cu ultimul domiciliu în București, Str. Antim, nr. 49) a fost condamnat la temniță grea, 10 ani degradare civică și confiscarea averii pentru săvârșirea crimei de război prevăzută de art. 2, lit. a raportat la art. 3, alin. 2 din Legea 312/1945, cu aplicarea art. 157 din Codul Penal anterior. O parte din detenție s-a aflat la penitenciarele Uranus
Gheron Netta () [Corola-website/Science/306218_a_307547]
-
aflau socialiștii și liberalii, precum și comuniștii și anarhiștii. Naționaliștii catalani și basci nu au ales o singură tabără. Naționaliștii catalani de stânga erau de partea republicanilor. Naționaliștii conservatori catalani erau mai puțin fermi în privința susținerii guvernului republican din cauza anticlericalismului și confiscărilor de pământuri care aveau loc în unele zone controlate de acesta (unii naționaliști conservatori catalani, cum ar fi Francesc Cambó au finanțat chiar tabăra rebelilor). Naționaliștii basci, sub umbrela grupării conservatoare Partidul Naționalist Basc, susțineau moderat guvernul republican, deși naționaliștii
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
ambele cazuri și-a asumat misiunea de a rămâne împreună cu credincioșii săi. Oficial a preluat controlul Eparhiei în anul 1921. În anul 1922 este ridicat la rangul de arhiepiscop. În anul 1922 este arestat ca urmare a rezistenței arătate la confiscarea odoarelor bisericești, fiind condamnat la opt ani de închisoare. S-a îmbolnăvit de tifos și a fost dus la un spital-închisoare. În anul 1923 a fost amnistiat și transportat la Moscova. Acolo este arestat din nou și trimis într-
Nikodim Krotkov () [Corola-website/Science/305682_a_307011]
-
prezent deținut preventiv prin Jurnalul Consiliului de Miniștri Nr. 183 din 29 ianuarie 1948 în Penitenciarul Aiud, pentru tentativa crimei de dezastrul țării, pe baza [...urmează articolele de lege] la /5 ani/ detențiune simplă și /5 ani/ degradare civică. Ordonă confiscarea averii numitului în folosul statului. În baza art. 64 cod penal compută din calculul pedepsei închisoarea făcută până azi în arestul preventiv." (Dosar nr. 3305/1948, Deciziunea penală nr. 160, Ședința publică din 19 ianuarie 1949; singurul document valabil privind
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
procuror de la Nuerenberg H. Shawcross. Willy Brandt a fost un avocat puternic al lui Speer susținînd eliberarea acestuia, trimițînd flori fiicei acestuia în ziua eliberării lui Speer și încetînd procedurile de dnazificare împotriva lui Speer care ar fi dus la confiscarea proprietăților lui Speer. Reducerea sentinței ar fi necesitat acordul celor patru puteri ocupante, iar sovieticii se opuneau cu încăpățînare unei asemenea propuneri. Speer și-a executat întreaga pedeapsă și a fost eliberat precis la miezul nopții de 1 Octombrie 1966
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
a început activitatea de papă prin atenuarea corupției unor benedictini. L-a înlăturat pe atotputernicul și nedemnul "Niccolò Cascia", care profitase de neimplicarea venerabilului papă Benedict al XIII-lea, condamnându-l pe Cascia la 10 ani de închisoare și la confiscarea averii. A îmbunătățit eficacitatea guvernării "Statului Papal", desi i s-a reproșat crearea unei loterii ca mijloc de a crește fondurile Statului. În raporturile cu marile puteri ale timpului, Clement a avut parte de aceleași umilințe că și majoritatea papilor
Papa Clement al XII-lea () [Corola-website/Science/305443_a_306772]
-
seara de 1 decembrie 1947, a fost arestat din garsoniera în care locuia în București, de către Siguranță din ordinele guvernului comunist, în baza unui mandat preștampilat și completat ad-hoc. În 1948 a fost condamnat la 15 ani de închisoare și confiscarea averii. Inițial încarcerat la Jilava, Diaconescu a fost ulterior transferat la Aiud în 1949. Acolo a fost supus unui regim dur de înfometare și alte abuzuri. A stat în celulă de obicei cu 5-6 alți deținuți politici, grupurile din celulă
Ion Diaconescu () [Corola-website/Science/305459_a_306788]
-
de vest a țării, cu o numeroasă populație de origine etnică germană, ca oraș bine cunoscut prin tradiția democratică, Timișoara va suporta din plin metodele „puterii roșii” și consecințele ocupației sovietice. Începând cu 28 septembrie 1944 s-a trecut la confiscarea întreprinderilor, magazinelor, autovehiculelor, bunurilor aparținând locuitorilor germani din Timișoara. A urmat deportarea femeilor și bărbaților de origine etnică germană în lagărele de muncă din URSS. În locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici. În 29 decembrie 1944 s-a înființat Comisia
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
din 30 aprilie. Episcopul greco-catolic Lemeny a interzis preoților români greco-catolici să se prezinte la adunare, iar coloanele de țărani români au încercat să fie oprite prin diferite metode: amplasarea de trupe pe traseul acestora, interdicția de a trece podurile, confiscarea tuturor ambarcațiunilor cu care se puteau trece râurile, etc. Întrunirea românilor din duminica Tomii s-a ținut deci fără aprobarea guvernatorului Transilvaniei. Fruntașii români au căutat să formuleze revendicările românești și au discutat programul adunării naționale. Consfătuirile au fost prezidate
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
discurs contrarevoluționar, prin care ar fi denigrat partidul bolșevic și colectivizarea din URSS și că ar fi optat pentru sporirea activismului organizației. Printr-o sentință din 13 aprilie 1941, Petre Ștefănucă a fost condamnat la pedeapsa capitală prin împușcare, cu confiscarea averii. La solicitarea sa, printr-o hotărâre a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești, din 29 aprilie 1941, lui Petre Ștefănucă i-a fost înlocuită pedeapsa cu moartea cu zece ani de gulag. Totuși, aceasta nu l-a salvat. Fiind
Petre Ștefănucă () [Corola-website/Science/299990_a_301319]
-
al terenului, ca încredere între stăpân și țăran care conferea drepturi, precum și obligații, celui din urmă. Prin menținerea legii vechi, care a legitimat propria regulă, nu numai că au devenit mai bogați și și-au întărit poziția în imperiu prin confiscarea tuturor bunurilor și a veniturilor, dar le-a crescut și puterea asupra supușilor lor țărani. În timpul Revoltei Cavalerilor, "cavalerii", cei mai mici proprietari de teren Renania (în vestul Germaniei), s-au revoltat în 1522-1523. Retorica lor a fost religioasă, și
Războiul Țărănesc German () [Corola-website/Science/313146_a_314475]
-
arhonții desemnau și pe cei mai bogați cetățeni care trebuiau să îndeplinească o prestație în beneficiul poporului (leiturghia) care nu putea fi refuzată. Puteau fi judecați - cum s-a întâmplat chiar cu Pericle - și supuși unor pedepse grele, ca: ostracizarea, confiscarea averii, deportarea, și chiar pedeapsa cu moartea - în caz de trădare sau de dezastruoase înfrângeri militare. În Adunarea Poporului (Ekklesia) fiecare cetățean poate pune întrebări (dacă era autorizat de Adunare) și în limitele constituționale putea face orice propunere, sau putea
Republica ateniană antică () [Corola-website/Science/313220_a_314549]
-
-lea, care dorește să menajeze papalitatea, Cavour impune reducerea privilegiilor ecleziastice. Partizan al unei "Biserici libere într-un stat liber", el structurează net congregațiile, a căror expansiune încearcă s-o frâneze, și obține suprimarea avantajelor fiscale ale Bisericii și totodată confiscarea bunurilor ordinelor contemplative. Romă ia imediat poziție și își recheamă nunțiul de la Torino. O atmosferă anticlericala pare a emană acum din regatul Piemontului După cucerirea Siciliei de către Garibaldi, în iulie 1860, puterile europene și-au dat seama deodată că intenționa
Victor Emanuel al II-lea al Italiei () [Corola-website/Science/314713_a_316042]
-
Purcărete. Ca urmare a deciziei de a rămâne în Franța în 1986, Șirli nu și-a putut vizita familia vreme de câțiva ani, reușind în cele din urmă să o aducă în Franța. Stabilirea în străinătate a dus și la confiscarea casei sale din București de către autorități. Soția muzicianului se numește Adriana Șirli, doctor în muzicologie. Cei doi au o fată, Ruxandra, violonistă. Familia Șirli locuiește în prezent la Paris. În vizitele sale în România, compozitorul își vizitează de fiecare dată
Vasile Șirli () [Corola-website/Science/314762_a_316091]
-
masiv împroprietăriți cu pământuri confiscate de la proprietari. Președintele Johnson a ordonat ca pământurile confiscate sau abandonate administrate de Biroul pentru Eliberați să nu fie redistribuite foștilor sclavi, ci returnate unor proprietari grațiați. Pământurile ce ar fi fost naționalizate confor Legii Confiscării adoptate de Cognres în 1861 și 1862 au fost retrocedate. Guvernele statelor din Sud au pus în aplicare rapid niște legi restrictive pentru negri, care însă au fost abolite în 1866 și nu au avut efect deoarece Biroul pentru Eliberați
Epoca de reconstrucție a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/314243_a_315572]
-
suzeranul lui Ioan pentru posesiunile continentale ale acestuia. În 1202 Ioan a fost chemat la curtea Franței pentru a răspunde acuzațiilor formulate împotriva sa, dar a refuzat să se prezinte. Conform legii feudale, regele Franței a pronunțat comisiei "la commise" (confiscarea) domeniilor lui Ioan. Mai rămânea însă și realizarea efectivă a acestei confiscări; în acest scop, la instigarea lui Filip al II-lea, au izbucnit răscoale împotriva lui Ioan în Anjou, Touraine, Poitou și Maine - un nou război anglo- francez începuse
Ioan al Angliei () [Corola-website/Science/314372_a_315701]
-
fost chemat la curtea Franței pentru a răspunde acuzațiilor formulate împotriva sa, dar a refuzat să se prezinte. Conform legii feudale, regele Franței a pronunțat comisiei "la commise" (confiscarea) domeniilor lui Ioan. Mai rămânea însă și realizarea efectivă a acestei confiscări; în acest scop, la instigarea lui Filip al II-lea, au izbucnit răscoale împotriva lui Ioan în Anjou, Touraine, Poitou și Maine - un nou război anglo- francez începuse. Inițial, Ioan a dobândit cîteva victorii, dar penuria de resurse militare și
Ioan al Angliei () [Corola-website/Science/314372_a_315701]