16,541 matches
-
noastră”, adică mânăstire domnească. În documentele de după domnia lui Ștefan cel Mare, dintr-un privilegiu dat probabil între 1499-1504, aflăm că Ștefan dăruise mânăstirii o prisacă din braniștea domnească. Mitropolia Moldovei. Creată în anii 1381-1386, Alexandru cel Bun i-a dăruit acesteia, la 7 februarie 1403, două sate, Averăuți (Averești) și Hreațca. Între anii 1402-1407, domnul i-a mai dăruit poiana Vlădicăi, locul mai jos de Iași, deoarece în acest loc “el împreună cu boierii săi și cu tot poporul s-au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aflăm că Ștefan dăruise mânăstirii o prisacă din braniștea domnească. Mitropolia Moldovei. Creată în anii 1381-1386, Alexandru cel Bun i-a dăruit acesteia, la 7 februarie 1403, două sate, Averăuți (Averești) și Hreațca. Între anii 1402-1407, domnul i-a mai dăruit poiana Vlădicăi, locul mai jos de Iași, deoarece în acest loc “el împreună cu boierii săi și cu tot poporul s-au dus la această poiană spre a întâmpina pe Sfântul Ion cel Nou”. La 11 aprilie 1444, domnul întărea Mitropoliei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
săi și cu tot poporul s-au dus la această poiană spre a întâmpina pe Sfântul Ion cel Nou”. La 11 aprilie 1444, domnul întărea Mitropoliei satul Averești, scutindu-l de toate dările și slujbele. La 18 aprilie 1444, domnul dăruia bisericii Sfântul Gheorghe, biserica Mitropoliei din Suceava, satul de la Podul de Piatră, scutindu-i pe locuitorii satului de dări și slujbe, numai oamenii episcopului sau protopopul să aibă de-a face cu oamenii din satul respectiv. La 31 mai 1453
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Piatră, scutindu-i pe locuitorii satului de dări și slujbe, numai oamenii episcopului sau protopopul să aibă de-a face cu oamenii din satul respectiv. La 31 mai 1453, Alexandru voievod întărea Mitropoliei două sălașe de țigani și îi mai dăruia un sălaș. La 1 iulie 1460, Ștefan cel Mare hotăra ca țiganii Mitropoliei să nu fie folosiți decât pentru slujbele Mitropoliei. La 12 septembrie 1464 pisarul Tador Prodan cumpără de la mitropolitul Theoctist satul Greci. Cu banii luați pe satul Greci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la 11 aprilie 1465, de la Giurgea Ratompan, satul Mihăești, cu moara și cu ștezele care ascultă de acel sat. La 15 februarie 1469, Ștefan cel Mare întărea Mitropoliei prisaca numită Balica, “în partea de jos a târgului Iași”, și îi dăruia acesteia o sută de stupi cumpărați de la Nicolae Sârbescul și de la sora acestuia. Mai dăruia și via, care se afla între Socola și Bucium, și heleșteul de acolo cumpărate de la Slavoan. Dania era făcută pentru pomenirea “răposatei noastre soții, Evdochia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ascultă de acel sat. La 15 februarie 1469, Ștefan cel Mare întărea Mitropoliei prisaca numită Balica, “în partea de jos a târgului Iași”, și îi dăruia acesteia o sută de stupi cumpărați de la Nicolae Sârbescul și de la sora acestuia. Mai dăruia și via, care se afla între Socola și Bucium, și heleșteul de acolo cumpărate de la Slavoan. Dania era făcută pentru pomenirea “răposatei noastre soții, Evdochia, al cărei loc de odihnă este acolo”. Lunea, seara, să se facă parastas și colivă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cumpărate de la Slavoan. Dania era făcută pentru pomenirea “răposatei noastre soții, Evdochia, al cărei loc de odihnă este acolo”. Lunea, seara, să se facă parastas și colivă, iar marțea să se țină liturghia. La 20 septembrie 1479, Ștefan cel Mare dăruia Mitropoliei de Suceava satele Sereșcecani și Ungureni, în schimbul satului Jivcovul de Jos, cu moară și vamă pe Suceava, pe care îl dăruia Putnei. La 12 mai 1480, Ștefan cel Mare cumpără de la Mitropolia Sucevei o moară, pe care mitropolitul o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se facă parastas și colivă, iar marțea să se țină liturghia. La 20 septembrie 1479, Ștefan cel Mare dăruia Mitropoliei de Suceava satele Sereșcecani și Ungureni, în schimbul satului Jivcovul de Jos, cu moară și vamă pe Suceava, pe care îl dăruia Putnei. La 12 mai 1480, Ștefan cel Mare cumpără de la Mitropolia Sucevei o moară, pe care mitropolitul o cumpărase de la Stanciul, feciorul Spătăroae, și o dăruie mânăstirii Putna. La 12 martie 1488, domnul întărea Mitropoliei satul Mihăești, pe Brădățel. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în schimbul satului Jivcovul de Jos, cu moară și vamă pe Suceava, pe care îl dăruia Putnei. La 12 mai 1480, Ștefan cel Mare cumpără de la Mitropolia Sucevei o moară, pe care mitropolitul o cumpărase de la Stanciul, feciorul Spătăroae, și o dăruie mânăstirii Putna. La 12 martie 1488, domnul întărea Mitropoliei satul Mihăești, pe Brădățel. În aceași zi, îi întărea Mitropoliei și satul Averești. Tot în aceași zi, 12 martie 1488, Ștefan cel Mare întărea dania “sfânt a dormitului nostru bunic, domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sus de Bohrinești, așezat pe Șomuz, pe ambele maluri, cu moară la Brădățel, apoi Vereșcani, la Siret, la așa numitul Vad, cu moară, Ungureni și Greci, ultimele două schimbate cu domnul pentru satul Vicovul de Jos, pe care l-a dăruit Putnei, a mai fost întărită prisaca Balica, lângă Iași și niște vii la Hârlău. La sfârșitul secolului al XV-lea, Mitropolia Sucevei stăpânea opt sate cu mori și pive, două prisăci, vii în dealul Hârlăului și mai multe sălașe de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bătut pe unguri la Hindău”, Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun, numit în inscripție “bunicul său”, Bogdan, unchiul său, fiul lui Alexandru cel Bun. Primul document, în care este menționată Episcopia Rădăuților, datează din 6 iulie 1413. Alexandru cel Bun dăruia soacrei sale Anastasia, Coțmanul Mare cu cătunele sale, urmând ca după moartea ei satele să de revină Episcopiei Rădăuților. Dintr-un document din 15 martie 1490, aflăm că Alexandru cel Bun a dat Episcopiei Rădăuților 50 de biserici cu popi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
două sate erau scutiți de muncile la cetate, la mori sau la curțile domnești, pe care erau obligați să le facă “alți țărani”. La 23 august 1481, era reînoit privilegiul din 30 august 1479. La 30 noiembrie, Ștefan cel Mare dăruia Episcopiei Rădăuților trei sălașe de țigani. La 15 martie 1490, sunt întărite Episcopiei cele 50 de biserici cu popii lor și se dă un nou privilegiu, deoarece se făcea un schimb cu bisericile cu popi ai mânăstirii Putna. La 26
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
15 martie 1490, sunt întărite Episcopiei cele 50 de biserici cu popii lor și se dă un nou privilegiu, deoarece se făcea un schimb cu bisericile cu popi ai mânăstirii Putna. La 26 august 1503, era întărită stăpânirea asupra satelor dăruite de Alexandru cel Bun soacrei sale Anastasia, de data aceasta fiind pomenite numele cătunelor care țineau de Coțmanul Mare, anume: Gavrilăuți, Hlivișcea, Davidăuți, Sadcău, Clivodinul, Bludna, Suhoverhul, Ceaplinți și Valeva. Era întărită stăpânirea asupra satului Rădăuți. Așadar, în afara celor trei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aceasta fiind pomenite numele cătunelor care țineau de Coțmanul Mare, anume: Gavrilăuți, Hlivișcea, Davidăuți, Sadcău, Clivodinul, Bludna, Suhoverhul, Ceaplinți și Valeva. Era întărită stăpânirea asupra satului Rădăuți. Așadar, în afara celor trei sălașe de țigani, toate proprietățile episcopiei Rădăuților au fost dăruite de Alexandru cel Bun. Ștefan cel Mare a întărit numai stăpânirea asupra acestor sate și a acordat scutirile de dări și slujbe pentru locuitorii satelor Episcopiei. Episcopia Romanului (sau din Târgul de Jos), a fost înființată după anul 1408. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare a întărit numai stăpânirea asupra acestor sate și a acordat scutirile de dări și slujbe pentru locuitorii satelor Episcopiei. Episcopia Romanului (sau din Târgul de Jos), a fost înființată după anul 1408. În anul 1415, Alexandru cel Bun dăruia zugravilor Nichita și Dobre două sate pe Drăslivița, anume Crăinicești și Leucușești, ca să zugrăvească două biserici, una în târgul Romanului, alta care va fi voia domnului, afară însă de bisericile din Rădăuți, sau o casă sau un pridvor. Un episcop
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
biserici, una în târgul Romanului, alta care va fi voia domnului, afară însă de bisericile din Rădăuți, sau o casă sau un pridvor. Un episcop (numit în document mitropolit) al Romanului apare în documente la 30 septembrie 1445, când domnul dăruia preasfințitului mitropolit, chir Calist al Romanului, un tătar Pașca din tătarii domnești de la Neamț, cu sălașele și cu averile sale. Iar după moartea episcopului, acesta îl va lăsa bisericii “sau îl va da cuiva sau îl va slobozi”. Dacă îl
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unde au fost cnejii Băloș și Stanciul. Mai cumpără satul Ciorsăceștii, în Câmpul Perilor, și loc de moară și o parte de sat, pe Moldova, în Câmpul Perilor, partea lui Botăș. Așadar, domnul cumpără patru sate și jumătate și le dăruie Episcopiei Romanului. La 31 august 1499 Ștefan cel Mare cumpără satul Muntenii Scutași și îl dăruie Episcopiei. În schimbul daniei, „frații și țârcovnicii câți vor fi la sfânta biserică să slujească în fiecare săptămână, joi seara paraclis iar vinerea liturghie.” După
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de moară și o parte de sat, pe Moldova, în Câmpul Perilor, partea lui Botăș. Așadar, domnul cumpără patru sate și jumătate și le dăruie Episcopiei Romanului. La 31 august 1499 Ștefan cel Mare cumpără satul Muntenii Scutași și îl dăruie Episcopiei. În schimbul daniei, „frații și țârcovnicii câți vor fi la sfânta biserică să slujească în fiecare săptămână, joi seara paraclis iar vinerea liturghie.” După moartea domnului, să slujească vineri seara parastas și sâmbătă seara liturghie. Episcopia Romanului a fost unul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sate. Nu a răscumpărat, ceea ce presupune că satele cumpărate în domnia lui au făcut parte cândva din domeniul domnesc. A cumpărat sate de la boieri și în momentul în care avea loc tranzacția, în aceași zi, în fața aceluiași sfat domnesc, erau dăruite proprietățile achiziționate. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit mânăstirilor 12 sate, o prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, a dăruit balta Strâmba, balta Chișca, iezerul Dubrovca, a făcut braniște din braniștea domnească în jurul Putnei, a dăruit 150 de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnia lui au făcut parte cândva din domeniul domnesc. A cumpărat sate de la boieri și în momentul în care avea loc tranzacția, în aceași zi, în fața aceluiași sfat domnesc, erau dăruite proprietățile achiziționate. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit mânăstirilor 12 sate, o prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, a dăruit balta Strâmba, balta Chișca, iezerul Dubrovca, a făcut braniște din braniștea domnească în jurul Putnei, a dăruit 150 de drobi de sare din salina domnească de la Trotuș, a dat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la boieri și în momentul în care avea loc tranzacția, în aceași zi, în fața aceluiași sfat domnesc, erau dăruite proprietățile achiziționate. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit mânăstirilor 12 sate, o prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, a dăruit balta Strâmba, balta Chișca, iezerul Dubrovca, a făcut braniște din braniștea domnească în jurul Putnei, a dăruit 150 de drobi de sare din salina domnească de la Trotuș, a dat pietrele de ceară din Târgul Siret și din Târgul Frumos, a dat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnesc, erau dăruite proprietățile achiziționate. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit mânăstirilor 12 sate, o prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, a dăruit balta Strâmba, balta Chișca, iezerul Dubrovca, a făcut braniște din braniștea domnească în jurul Putnei, a dăruit 150 de drobi de sare din salina domnească de la Trotuș, a dat pietrele de ceară din Târgul Siret și din Târgul Frumos, a dat sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț. În totalitate, domnul a cumpărat și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de drobi de sare din salina domnească de la Trotuș, a dat pietrele de ceară din Târgul Siret și din Târgul Frumos, a dat sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț. În totalitate, domnul a cumpărat și a dăruit 45 de sate și jumătate, dar dintre acestea puține au fost dăruite vechilor mânăstiri: mânăstirii Neamț i-a dat un sat și o prisacă, mânăstirii Bistrița îi dă trei sate și vii în dealul Hârlăului, mânăstirii Moldovița îi dă o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de ceară din Târgul Siret și din Târgul Frumos, a dat sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț. În totalitate, domnul a cumpărat și a dăruit 45 de sate și jumătate, dar dintre acestea puține au fost dăruite vechilor mânăstiri: mânăstirii Neamț i-a dat un sat și o prisacă, mânăstirii Bistrița îi dă trei sate și vii în dealul Hârlăului, mânăstirii Moldovița îi dă o jumătate de sat, mânăstirii Neamț un sat, mânăstirii Moldovița o jumătate de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de sat, mânăstirii Neamț un sat, mânăstirii Moldovița o jumătate de sat, Episcopiei Romanului patru sate și jumătate. Mânăstirile întemeiate de Ștefan cel Mare vor primi, Voronețul patru sate, o prisacă, o bucată de pământ și vii ; mânăstirea Tazlău e dăruită cu cinci sate și jumătate și două mânăstiri ; mânăstirea Dobrovăț, care se afla pe moșia lui Ivan Damianovici, este cumpărată cu cele cinci sate ale boierului și va mai primi alte două sate, în total șapte sate. Mânăstirea Putna primește
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]