14,887 matches
-
sute de ani, unde și guvernele au contribuit la înjghebarea acestei mari manifestații culturale. Recunosc durerea ce ne copleșea la vederea deosebirii dintre pavilioanele noastre și alte vecine... Recunosc suntem mai departe de centrul creștinătății, de Roma. N-am avut delegați speciali trimiși acolo din timp, să lucreze la fața locului de luni de zile. Chiar materialul trimis la timp nu s-a utilizat destul de bine" (Lumina creștinului, nr. 6, iunie, 1936, p. 75). 867 Idem, nr. 7-8, iulie-august, 1936, p.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prim contact cu sus numitul Domn, punându-i la dispoziție și câteva din lucrările de informațiune și propagandă ce avusesem prudența să aduc cu mine din țară. Părintele Tăutu îmi adresează un referat asupra conversațiunei sale cu Domnul De Sanctis, delegatul Contelui Dalla Torre, care, prezentând un interes deosebit îl trimet Excelenței Voastre în trei exemplare. Din el reiese bunăvoința și obiectivitatea, cel puțin principală, a presei Vaticane, lipsa însă totală a unui serviciu de informație directă cu Țara sau cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
după altul, care să-i ducă doar la câteva străzi depărtare, în Madison Square Garden, unde era Bush. Măi să fie, de ce nu iau și ei metroul ca noi toți? am întrebat un polițai. Mi s-a răpuns că familiile Delegaților de peste tot sună la NYPD (poliția orașului New York), speriați nevoie mare că rudele lor dau de belea cu moravurile din New York. Mulți New Yorkezi s-au simțit de-a dreptul jigniți că au trebuit să găzduiască convenția! LV. E copilăria
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; La 1 decembrie 1918 s- a desfășurat o manifestare cu caracter democratic și plebiscitar la Alba- Iulia; au participat 1123 de delegați cu drept de vot și 100 000 de români din toate colțurile Transilvaniei . 14) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
a făcut de Nechita Hrușciov la Congresul PCUS cu numărul: a) XV b) XX c) XIX d) XVI 4) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Programul de industrializare rapidă a României a fost susținut în cadrul CAER prin delegatul său permanent : a) Alexandru Bârlădeanu b) Vasile Luca c) Ana Pauker d) Gheorghe Gheorghiu- Dej 5) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Nicolae Ceaușescu devine popular pe plan intern și extern prin: a) succesele economice b) discursul
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
an de domnie „marile sărbători ale anului al șaselea”. Caracterul oficial al ritualurilor festive cerea ca aceste culte să fie celebrate personal de rege și regină, Însoțiți de multe ori de principele moștenitor și de alți fii sau de un delegat, În general un principe sau un preot. Angajarea cultuală a suveranului, care trebuie să fi fost foarte obositoare, având În vedere numărul mare de sărbători anuale și de durata unora dintre celebrări, era considerată prioritară față de alte Îndatoriri, pentru că Îndeplinirea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
în insula Creta 237. În 1913 s-a ținut la Londra ultimul Congres Mondial de Istorie înainte de izbucnirea războiului. Titu Maiorescu, prim-ministru la vremea aceea, a fost destul de meschin ca să nu-i acorde lui Iorga permisiunea să participe ca delegat român. Dar Iorga s-a dus totuși și își amintea mai tîrziu de atmosfera încărcată a Congresului și de presentimentele tuturor participanților 238. A susținut două comunicări, una despre Bazele necesare ale noii istorii a Evului Mediu, iar cealaltă despre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în cum să fie implementat principiul ca "fiecare naționalitate să fie mulțumită cu teritoriul pe care îl locuiește!" Grupări numeroase, turbulente și nemulțumite de unguri urmau să fie încorporate în statul român și în alte state. La 1 Decembrie 1918, delegații românilor transilvăneni s-au adunat la Alba Iulia, capitala lui Mihai Viteazul. În cadrul unei uriașe Adunări Populare, ei au proclamat unirea Transilvaniei cu România. "S-au împlinit Scripturile..." Un vis, ceva ce, în timpul lunilor de umilință din primăvara și vara
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
penalizeze și să discrediteze devierea „de dreapta”. La Szklarska Porêba, reprezentanții francezi și italieni au trebuit să rabde predici avizate despre strategia revoluționară din partea iugoslavilor Eduard Kardeli și Milovan Djilas, al căror „stângism” exemplar era proslăvit de Jdanov și Malenkov, delegații sovietici. Comuniștii din Vest (precum și reprezentanții partidelor ceh și slovac, pe care critica Îi viza În egală măsură) au fost realmente luați prin surprindere. Coexistența pașnică, de felul celei pe care o urmăriseră ei În politica internă, nu mai era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
hiperrevoluționar iugoslav, până acum un impediment pentru diplomația stalinistă, ar fi putut să pară util În aceste condiții - și chiar fusese la Szklarska Porêba, unde Partidului Iugoslav i s-a dat partitura-cheie. Un lucru e sigur: francezii, italienii și ceilalți delegați nu le-au iertat niciodată iugoslavilor aerul condescendent de intangibilitate de la Szklarska Porêba: după schisma sovieto-iugoslavă, comuniștii de pretutindeni au condamnat prompt „devierea titoistă” și nu au avut nevoie de un imbold sovietic pentru a-i acoperi de dispreț și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ținut În luna august a aceluiași an prima sa reuniune: au luat parte delegați din Marea Britanie, Irlanda, Franța, țările Beneluxului, Italia, Suedia, Danemarca și Norvegia. Consiliul nu avea putere și nici autoritate; nici un fel de statut judecătoresc, legislativ sau executiv. Delegații nu reprezentau pe nimeni. Cea mai mare realizare era simpla sa existență, deși În noiembrie 1950 s-a emis o Convenție Europeană a Drepturilor Omului care avea să capete În deceniile următoare o importanță sporită. După cum admitea Churchill Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Germania imperială. Altele, ca Renania-Westfalia În nord-vest, rezultaseră din unirea sau Împărțirea unor unități teritoriale mai vechi În vederea unei administrări mai ușoare. Berlinul de Vest a devenit Länd În 1955, fiind reprezentat În Bundesrat (camera superioară a parlamentului, formată din delegații regiunilor), deși deputații săi În Bundestag (camera inferioară, ai cărei membri sunt aleși prin vot direct) nu aveau drept de vot În sesiunile plenare. Pe de o parte, puterea guvernului central era considerabil redusă În comparație cu cea din trecut, Întrucât Aliații
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Catolică nu mai era un suporter al regimurilor autoritare; dimpotrivă: În Asia, Africa și mai ales America Latină, ea era mai degrabă de partea oponenților dictaturii. Aceste schimbări nu au fost apreciate de toată lumea și nici măcar de toți reformatorii: unul dintre delegații la Conciliu, un tânăr preot din Cracovia, Își va propune, odată devenit papă, să redea deplina influență și autoritate morală unei ierarhii catolice de neclintit. Conciliul nu a reușit nici să inverseze tendința de diminuare a practicii religioase În rândul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mare grup, dar un procent consistent din voturi s-a Împărțit Între creștin-democrați, comuniști, creștin-democrații unguri și ecologiști 21. Dar noul Partid Național Slovac a obținut doar 13,9% În alegerile pentru Consiliul Național Slovac și 11% din voturi pentru delegați la Adunarea Federală (parlament). Mai puțin de un votant slovac din șapte a optat pentru singurul partid care promova divizarea țării după criterii etnice. Dar, În cursul anului 1991, Forumul Cetățenesc a Început să se dezintegreze. Alianța avea ca fundamente
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
populației evreiești din municipiul Odessa și împrejurimi". Astfel, în Odessa lua ființă un așa-numit "birou central de evacuare", format din prefectul județului Odessa-în calitate de președinte, primul procuror al Tribunalului Militar Odessa, prefectul Poliției Odessa, un ofițer superior în calitate de delegat al Comandamentului Militar Odessa și primarul municipiului. Sarcina acestui birou central consta în coordonarea și supravegherea activității autorităților și instituțiilor implicate în planificarea și executarea deportărilor 82. În ședința din 5 ianuarie 1942 comisia de evacuare a decis, în unanimitate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
muncii de folos obștesc a evreilor, totuși acestea nu au putut preveni abuzurile, întrucât decizia privitoare la evreii exceptați de la prestarea muncii de folos obștesc revenea Marelui Stat Major, Comandamentelor Teritoriale, Cercurilor de Recrutare și unei comisii județene formată din delegați ai Camerei de Comerț, Ministerului Economiei Naționale și a Băncii Naționale 97, fapt ce a dus la comercializarea pe scară largă în schimbul unor sume de bani considerabile a aprobărilor și recomandărilor de mobilizare pe loc, reale sau fictive. Pe baza
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acuzați de sustragere de la munca obligatorie 108 autoritățile au decis înăsprirea sancțiunilor aplicate evreilor. Astfel, la 9 iulie 1942 la Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major a avut loc o întrunire la care au participat Radu Lecca și delegați ai Marelui Stat Major, Direcției Generale a Poliției, Inspectoratului General al Jandarmeriei; Centrului Național de Românizare, Tribunalului llfov și a Oficiului Central de Românizare și care a adoptat un document intitulat "Normele privitoare la măsurile de luat pentru transportarea evreilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
urmând a fi emise doar de Ministerul Afacerilor Interne. 187. 18 ianuarie 1942. Nota nr. 20.420 adresată de Armata a 3-a Guvernământului Transnistriei, prin care se trimite spre știință nota referitoare la constatările efectuate de maiorul Vasile Apostolescu delegatul Armatei a 3-a în cursul supravegherii operațiunii de deportare a evreilor din Odessa. 188. 18 ianuarie 1942. Nota nr. 30.091 înaintată Armatei a 3-a de către Corpul 2 Armată, prin care se comunică decizia Guvernământului Transnistriei referitoare la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
munca obligatorie. 265. 6 iunie 1942. Notă întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, referitoare la scutirile ilegale obținute de unii evrei, respectiv propunerea de revizuire a tuturor scutirilor și organizarea unor controale severe pe teren de către delegații Cercurilor de Recrutare. 266. 8 iunie 1942. Nota nr. 2398/R.D.L. înaintată Marelui Stat Major de Împuternicitul Guvernului pentru Reglementarea Regimului Evreiesc din România, Radu Lecca, prin care se solicită comunicarea datelor referitoare la taberele de muncă unde sunt internați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ilie Șteflea, de Împuternicitul Guvernului pentru Reglementarea Regimului Evreiesc din România, Radu Lecca, prin care se comunică decizia Ministerului Justitiției referitoare la instituirea a trei Comisiuni Centrale de suprarevizuire a evreilor respinși de instanțele de revizuire și se solicită desemnarea delegaților Marelui Stat Major în aceste comisii. 374. 11 martie 1943. Nota întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, cu privire la desfășurarea conferinței convocate de mareșalul Ion Antonescu în Consiliul de Colaborare din 11 martie 1943. 375. 17 martie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Corpurile Teritoriale C. Terit. Comandamentul Teritorial C. Terit. Corpul Teritorial Ctg./Contig. Contingent/ Contingentele C-ți de M.U. Comandanți de Mari Unități Curtea Ad-tivă Curtea Administrativă Curțile Ad-tive Curțile Administrative Dec. Decembrie Dep. Depozitul Dep. Cl. Depozitul Central Deleg. Delegatul Deleg. Curții Marț Delegatul Curții Marțiale Detaș. Detașamentul Detașamente C.F. Detașamente de Cale Ferată Detaș. Cart. Detașamentul Cartiruire D.G.P. Direcția Generală a Poliției Dir. Direcție Dir. C.F. Direcția Căi Ferate Direcțiunii G-le a Poliț. Direcțiunii Generale a Poliției Dir.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Comandamentul Teritorial C. Terit. Corpul Teritorial Ctg./Contig. Contingent/ Contingentele C-ți de M.U. Comandanți de Mari Unități Curtea Ad-tivă Curtea Administrativă Curțile Ad-tive Curțile Administrative Dec. Decembrie Dep. Depozitul Dep. Cl. Depozitul Central Deleg. Delegatul Deleg. Curții Marț Delegatul Curții Marțiale Detaș. Detașamentul Detașamente C.F. Detașamente de Cale Ferată Detaș. Cart. Detașamentul Cartiruire D.G.P. Direcția Generală a Poliției Dir. Direcție Dir. C.F. Direcția Căi Ferate Direcțiunii G-le a Poliț. Direcțiunii Generale a Poliției Dir. Contabilității Direcția Contabilității Dir.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
valizi pentru lucru. Careul are un șef și 2-3 ajutoare, după densitatea populației, are autoritate asupra șefilor de casă, organizează grupele de lucrători de câte 50 și 25. Ține evidența tuturor brațelor valide, muncitori, lucrători, meseriași. Convoacă personal și prin delegați la locurile indicate, grupele de muncitori, lucrători și meseriași. Este răspunzător de ordine, prezență și randament la lucru. Circumscripția are autoritate asupra careurilor. Ține evidența rulării la lucru a careurilor. Este ostatec de drept și odată cu el șefii de careuri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cei dela punctul b. pe baza ordinului de rechiziționare pentru lucru ce posedă aceștia și pe care-l vor prezenta cercului de recrutare. c) O comisiune județeană pentru cei dela punctul c, d, e. Comisiunea Județeană va fi compusă din: delegatul Camerei de Comerț delegatul Ministerului Economiei Naționale d) Banca Națională a României pentru cei dela punctul 5. Odată stabilite excepțiunile dela punctul c, d, e, f (art. 2 de mai sus) propunerile nominale se înaintează Comandamentului Teritorial respectiv pentru aprobare și emiterea ordinelor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pe baza ordinului de rechiziționare pentru lucru ce posedă aceștia și pe care-l vor prezenta cercului de recrutare. c) O comisiune județeană pentru cei dela punctul c, d, e. Comisiunea Județeană va fi compusă din: delegatul Camerei de Comerț delegatul Ministerului Economiei Naționale d) Banca Națională a României pentru cei dela punctul 5. Odată stabilite excepțiunile dela punctul c, d, e, f (art. 2 de mai sus) propunerile nominale se înaintează Comandamentului Teritorial respectiv pentru aprobare și emiterea ordinelor de rechiziționare. Cei aflați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]