15,947 matches
-
35 m. La aproximativ 3,65 m de la rândul interior de stâlpi de piatră se află un alt cerc, dar de această dată constituit din 84 de stâlpi de lemn, așezați la 35 - 40 cm unul de celălalt, al căror diametru, la nivelul solului era de apoximativ 40 cm; acești stâlpi erau înfipți în pământ până la adâncimea de 1,40 - 1,60 m. Fiecare avea la bază câte un bloc de calcar, cu menirea de a susține stâlpul și de a
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
Stâlpii sunt identici cu cei din cercul precedent, fiind înfipți în pământ ceva mai sus și, de asemenea, sprijiniți pe câte un bloc de calcar. La câțiva metri de sanctuarul mare circular, s-a dezvelit sanctuarul mic circular, al cărui diametru este de 12,5 m. El este constituit din 114 stâlpi de andezit: 101 subțiri și înalți și 13 scunzi și lați. Accesul în acest sanctuar se făcea, ca și în cazul precedent, de pe o platformă orientată nord-est - sud-vest, care
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
Gârboului. Se află la est de Dej, la confluența Someșului Mare cu Someșul Mic. Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Cuzdrioara. La marginea de vest a satului se vede conturul șanțurilor unei vechi așezări fortificate (cetăți). Diametrul sanțurilor e circa 50 m, înălțimea acestora atinge pe alocuri 2 m. Azi teritoriul e ocupat de un cimitir reformat. În interiorul cetății s-au găsit obiecte ceramice neolitice, romane și medievale. E posibil ca fortăreața să fi fost utilizată încă
Comuna Cuzdrioara, Cluj () [Corola-website/Science/300325_a_301654]
-
mai erau vizibile, s-au făcut observații detaliate privind tehnicile de desprindere a blocurilor de calcar și de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
erau vizibile, s-au făcut observații detaliate privind tehnicile de desprindere a blocurilor de calcar și de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
roșie deschisă, cel interior de culoare cenușie. În interior vasul este acoperit cu un strat subțire de glazura de două nuanțe: castaniu în partea de sus și verzui în partea de jos. Înălțimea vasului este de 12,5 cm, iar diametrul maxim de 12,7 cm. Vasul era acoperit cu un capac de lut ars cu diametrul de 16 cm, din care s-a păstrat un fragment. Cele 1303 monede ale tezaurului sunt emise în perioada 1611-1648, în nu mai puțin
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
de glazura de două nuanțe: castaniu în partea de sus și verzui în partea de jos. Înălțimea vasului este de 12,5 cm, iar diametrul maxim de 12,7 cm. Vasul era acoperit cu un capac de lut ars cu diametrul de 16 cm, din care s-a păstrat un fragment. Cele 1303 monede ale tezaurului sunt emise în perioada 1611-1648, în nu mai puțin de 8 țări sau orașe, respectiv în Transilvania 80 piese, Ungaria 9 piese, Austria o singură
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
pentru realizarea unei amenanjări piscicole, pictorul Mircea Corpodean și geologul Mihai Cherecheș din Aruncuta au găsit intacte 5 bucăți tuburi de apeducte din argilă arsă cu interiorul rotund și exteriorul de forma hexagonala, avînd următoarele caracteristici: lungime tub = 320 mm., diametrul interior pentru circulația apei{fi}= 100 mm.,latura hexagon = 90 mm.,grosime perete (hexagona)= 25 mm. De altfel, la circa 60 metri nord - est de izvor s-a descoperit în anul 2010, în urma unor lucrări agricole, urmele unei cladiri române
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
mai - iunie )geologul Mihai Cherecheș din Aruncuta, în urma cercetărilor făcute în zona de graniță a satului cu Dealul Erdănima, pe o pajiște, a descoperit o floare rară, Jurinea mollis, plantă pe cale de dispariție cu înălțimea între 10 - 80 cm., iar diametrul capului florii de circa 30 - 45 cm., La data de 22 iunie 2004 a fost finalizată Hartă topografica a satului , scara 1:5000,ce cuprinde toate parcelele de teren agricol conform Titluri de proprietate emise în baza Legii fondului funciar
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
cauc mic de argint, de forma unei tigve, un colier de argint de 59 cm., două plăcuțe discoidale de argint, un cristal de stâncă șlefuit oval și 29 de nasturi sferoidali , tot din argint. Dacă vasul cu sfinți, cu un diametru de 155 mm și înălțimea de 42 mm, este datat leat 7023, adică 1515 AD, nu înseamnă că și satul datează din acel an sau din jurul lui. De asemenea nu pare să aibă legătură cu biserica-bordei, mai degrabă fiind vorba
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
a girusului precentral este reprezentată de șanțul precentral, iar cea inferioară de către fisura laterală ("fisura/scizura lui Silvius"). Partea lui medială este în contiguitate cu lobulul paracentral. Stratul piramidal intern al cortexului precentral conține neuroni piramidali giganți (70-100 microni în diametru) - celulele lui Betz. Prelungirile axonale ale acestor neuroni giganți descind în substanța albă cerebrală și converg la nivelul capsulei interne ("ramul posterior"), după care își continuă traiectoria descendentă. O parte a acestora, după ce se încrucișeză în trunchiul cerebral, fac sinapsă
Girusul precentral () [Corola-website/Science/298564_a_299893]
-
ar fi vizitat orașul Bolgrad, atunci când se afla în exil, cu permisiunea generalului Inzov. După aceeași legendă, el însuși ar fi plantat un copac în parcul orașului, acest stejar existând și astăzi și având mai mult de 2 m ca diametru. În memoria poetului, parcul a fost denumit Parcul Pușkin. Construcția catedralei a început în anul 1833 și a durat aproape 5 ani, fiind realizată cu cheltuiala coloniștilor bulgari care au strâns suma de 750 de mii de ruble. Finalizată în
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
apă din rețeaua de distribuție a orașului Iași, precum și un numar de 64 de probe din fântâni din mediul rural, în laboratorul de referință regional din cadrul Institutului de Sănătate Publică Iași.Probele au fost supuse filtrării prin filtre Millipore cu diametrul porilor de 0,45 μm, după care filtrele au fost așezate pe medii diferențiale specifice. Numărul total de colonii a fost calculat prin metode matematice standardizate de cuantificare.Rezultatele arată o netă îmbunătățire a calității detecției microorganismelor în diverse medii
METODE SIMULTANE DE DETECTIE SI CUANTIFICARE A MICROORGANISMELOR PATOGENE IN APA,PRIN MEMBRANE FILTRANTE SI MEDII DE CULTURA. by Urâtu Cristina () [Corola-other/Science/84282_a_85607]
-
1988), devenind în același timp și loc de depozitare a materialelor prelucrate. Morile de vânt americane pentru ferme erau ideale pentru pomparea de apă de la mare adâncime. Turbinele eoliene moderne transformă energia vântului în energie electrică producând între 50-60 KW (diametre de elice începând cu 1m)-2-3MW putere (diametre de 60-100m), cele mai multe generând între 500-1500 KW. Puterea vântului este folosită și în activități recreative precum windsurfingul. La sfârșitul anului 2010, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 194 400 MW. Toate
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
depozitare a materialelor prelucrate. Morile de vânt americane pentru ferme erau ideale pentru pomparea de apă de la mare adâncime. Turbinele eoliene moderne transformă energia vântului în energie electrică producând între 50-60 KW (diametre de elice începând cu 1m)-2-3MW putere (diametre de 60-100m), cele mai multe generând între 500-1500 KW. Puterea vântului este folosită și în activități recreative precum windsurfingul. La sfârșitul anului 2010, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 194 400 MW. Toate turbinele de pe glob pot genera 430 Terawațioră/an
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
vântului poate fi folosită pentru a roti turbine capabile de a genera electricitate. Turbinele eoliene pot fi împărțite în trei clase: mici, medii și mari. Turbinele eoliene mici sunt capabile de generarea a 50-60 KW putere și folosesc rotoare cu diametru între 1-15 m. Se folosesc în principal în zone îndepărtate, unde există un necesar de energie electrică dar sursele tradiționale de electricitate sunt scumpe sau nesigure.Unele mici turbine sunt așa compacte încât pot fi cărate în locații îndepărtate pe
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
energie electrică dar sursele tradiționale de electricitate sunt scumpe sau nesigure.Unele mici turbine sunt așa compacte încât pot fi cărate în locații îndepărtate pe spatele calului. Cele mai multe dispozitive eoliene sunt turbinele de dimensiune medie. Acestea folosesc rotoare care au diametre între 15-60 m și au o capacitate între 50-1500 KW. Cele mai multe turbine comerciale generează o capacitate între 500KW-1500KW.. Turbinele eoliene mari au rotoare care măsoară diametre între 60-100 m și sunt capabile de a genera 2-3 MW putere. S-a
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
calului. Cele mai multe dispozitive eoliene sunt turbinele de dimensiune medie. Acestea folosesc rotoare care au diametre între 15-60 m și au o capacitate între 50-1500 KW. Cele mai multe turbine comerciale generează o capacitate între 500KW-1500KW.. Turbinele eoliene mari au rotoare care măsoară diametre între 60-100 m și sunt capabile de a genera 2-3 MW putere. S-a dovedit în practică că aceste turbine mastodont sunt mai puțin economice și mai puțin sigure în raport cu cele de dimensiune medie Turbinele eoliene mari produc până la 1
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
desfășoară activitatea într-o nouă clădire situată în partea de sud a Grădinii Botanice. Observatorul beneficiază și de o bibliotecă care conține mai mult de 16.000 de titluri și care este deschisă zilnic. Echipamentul tehnic cuprinde un refractor cu diametrul obiectivului de 15 cm, o lunetă de pasaj, o stație de urmărire a sateliților artificiali, un laborator foto, o rețea de calculatoare cu conectare la Internet, precum și alte instrumente de măsură necesare activității specifice. Observatorul Astronomic este vizitat în fiecare
Universitatea Babeș-Bolyai () [Corola-website/Science/299674_a_301003]
-
de axa optică în "zona nazală" a fundului ochiului locul de emergență a nervului optic (papillele).Acest loc se caracterizează printr-o colorație roz sau roșu deschis în comparație cu restul fundului ochiului care are culoare brună, brună portocolalie.Papilele au un diametru de 1,5 mm putând avea o formă ovală sau rotundă. retina -10 straturi de celule: - celule cu con ---pentru vederea diurnă - celule cu bastonașe--- pentru vederea nocturnă "Pata oarbă" (Discus nervi optici sau Papilla n. optici) acest loc fiind
Retină () [Corola-website/Science/299052_a_300381]
-
Fovea centralis" (înconjurat de "Tapetum lucidum" zonă mai evidentă la tineri) se formează imaginea cea mai clară a vederii, denumirea de "pată galbenă" denumire datorită culorii sale, o primește în anul 1779 de la "Samuel Thomas von Soemmerring"."Macula" are un diametru de cca. 3 mm, aici se formează imaginea clară necesară cititului, regiunile înconjurătoare realizează o imagine mai neclară, această regiune realizează cercul vizual din jurul imaginii clare (ceeace este văzut cu coada ochiului). Prin observarea retinei la microscop se poate vedea
Retină () [Corola-website/Science/299052_a_300381]
-
orbitând în jurul unui centru de gravitație comun. În plus față de stele singuratice și de un mediu interstelar subtil, majoritatea galaxiilor conțin un număr mare de sisteme stelare, de roiuri stelare și de tipuri variate de nebuloase. Majoritatea galaxiilor au un diametru cuprins între câteva zeci și câteva sute de mii de ani lumină și sunt de obicei separate una de alta prin distanțe de ordinul câtorva milioane de ani lumină. Unele galaxii mari cuprind în structura lor complexă și un număr
Galaxie () [Corola-website/Science/299071_a_300400]
-
omite importanța anumitor caracteristici ale galaxiilor cum ar fi rata de formare a stelelor. Galaxia noastră, Calea Lactee, uneori numită pur și simplu "Galaxia" (prima literă cu majusculă), este o galaxie în spirală cu bare de forma unui disc, având un diametru de aproximativ 30 kiloparseci sau 100.000 ani-lumină și o grosime de aproximativ 3.000 ani-lumină. Ea conține aproximativ 3·10 stele și are o masă de aproximativ 6·10 ori masa Soarelui. La galaxiile spiralate, brațele spiralei au forma
Galaxie () [Corola-website/Science/299071_a_300400]
-
există în mod separat. Majoritatea galaxiilor sunt legate gravitațional de alte galaxii. Structurile conținând până la 50 de galaxii sunt numite grupuri de galaxii, iar structurile mai mari, conținând multe mii de galaxii înghesuite într-o arie de câțiva megaparseci în diametru sunt numite roiuri. Roiurile de galaxii sunt adesea dominate de o galaxie eliptică gigantică, care, cu timpul, distruge galaxiile satelit din jurul ei și le încorporează. Superroiurile sunt colecții gigantice conținând zeci de mii de galaxii, găsite în roiuri, grupuri și
Galaxie () [Corola-website/Science/299071_a_300400]
-
mii de galaxii, găsite în roiuri, grupuri și câteodată individuale. Galaxia noastră este membră a Grupului Local, pe care-l domină împreună cu galaxia Andromeda; per total, Grupul Local conține cam 30 de galaxii într-un spațiu de aproximativ un megaparsec diametru. Grupul Local este la rândul lui parte componentă a superroiului Virgo, care este dominat de roiul Virgo (din care galaxia noastră nu face parte). În 1610, Galileo Galilei a folosit un telescop pentru a studia banda strălucitoare de pe cerul nopții
Galaxie () [Corola-website/Science/299071_a_300400]