14,718 matches
-
pentru a însemna orice cuvânt sau expresie din literatură ce ar putea reprezenta o inovație lexicală. Fișelor cuvintelor ebraice le-a adăugat fișe ale cuvintelor străine aflate în uzul vorbitorilor de ebraică. Apoi s-a apucat de redactarea propriu-zisă a dicționarului, înșirarea cuvintelor și expresiilor, însoțită de etimologie, de exemplele din textele literare și, uneori, din limbajul jurnalistic și familiar, precum și redactarea definițiilor. În definițiile din anumite domenii a avut concursul unor specialiști - de pildă pentru termenii filozofici - ajutorul filozofului Nathan
Avraham Even-Shoshan () [Corola-website/Science/316640_a_317969]
-
anumite domenii a avut concursul unor specialiști - de pildă pentru termenii filozofici - ajutorul filozofului Nathan Rothenstreich, iar pentru sport pe cel al lui Michael ben Hanan. De asemenea unii termeni zoologici, botanici, tehnici etc., au fost acompaniați de viniete ilustrative. Dicționarul lui Even-Shoshan a ajuns la un tezaur de 70.000 de cuvinte (față de primul „Milon” al lui Eliezer Ben-Yehuda, care conținea 23.000 cuvinte și dicționarul lui Yehuda Gur din anii 1930-1940, care ajunsese la 33.000 cuvinte]]. Prima ediție
Avraham Even-Shoshan () [Corola-website/Science/316640_a_317969]
-
De asemenea unii termeni zoologici, botanici, tehnici etc., au fost acompaniați de viniete ilustrative. Dicționarul lui Even-Shoshan a ajuns la un tezaur de 70.000 de cuvinte (față de primul „Milon” al lui Eliezer Ben-Yehuda, care conținea 23.000 cuvinte și dicționarul lui Yehuda Gur din anii 1930-1940, care ajunsese la 33.000 cuvinte]]. Prima ediție a fost tipărită între anii 1948-1952 în 4 volume, iar în anul 1958 i s-a adăugat un volum de completări.
Avraham Even-Shoshan () [Corola-website/Science/316640_a_317969]
-
președinte al Societății Culturale și al Fundației "Școala Ardeleană", fondator și președinte de onoare al Societății Culturale "Alexandru Papiu Ilarian". A fost redactor al revistei "Vatra" și al publicației " Curierul de Transilvania". Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu-Mureș pentru cartea sa „Dicționar de personaje dramatice”
Serafim Duicu () [Corola-website/Science/316736_a_318065]
-
o cunoaște în prima peliculă semnată de Lucian Pintilie, "Duminică la ora 6" (1965), unde interpretează rolul unui adolescent ilegalist. Urmează în film mai multe roluri de tineri nonconformiști (devine „"durul-vulnerabil al cinematografiei anilor '60”", conform lui Tudor Caranfil în „Dicționar de filme românești”, ed. Litera, 2002), care îi aduc o mare popularitate. Plecat din țară prin 1979, se stabilește în Statele Unite ale Americii, unde practică inițial meseria de șofer de taxi. A mai încercat în această perioadă să păstreze legătura
Dan Nuțu () [Corola-website/Science/315062_a_316391]
-
din lume în care obezitatea nu este obișnuită este Africa Subsahariană. Termenul "obezitate" provine din limba latină, de la cuvântul "obesitas", care înseamnă „corpolent, gras sau rotofei”. "Ēsus" este participiul trecut al verbului "edere" (a mânca), precedat de prefixul "ob" (supra). "Dicționarul Oxford al limbii engleze" documentează prima utilizare a termenului în anul 1611 de către Randle Cotgrave. Grecii au fost primii care au recunoscut obezitatea ca afecțiune medicală. Hipocrate nota: „Obezitatea nu este doar o boală în sine, ci și premergătoare altor
Obezitate () [Corola-website/Science/315043_a_316372]
-
de o largă apreciere în țări ale Blocului estic, mai ales în Ungaria, Cehoslovacia și Polonia. În 1969 se stabilește în Statele Unite ale Americii, la Atlanta. Drept consecință, în România comunistă, numele muzicianului a fost dat uitării (nu figurează în "Dicționarul de jazz" de Mihai Berindei, din 1976). În decembrie 2006, la împlinirea vârstei de 80 de ani, Kőrössy a susținut un recital de patru ore la Ateneul Român din București. Programul, după spusele pianistului, a fost alcătuit în felul următor
János Kőrössy () [Corola-website/Science/315231_a_316560]
-
profesor asociat la Academia Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe. Este autor și co-autor a cinci cărți în domeniul integrării europene și a peste 30 de articole publicate în reviste de specialitate. Printre cărțile semnate de Ion Jinga se numără primul dicționar de drept comunitar publicat în România.În cartea să „Uniunea Europeană. Realități și perspective”, publicată în anul 1999, este menționat pentru prima dată scenariul aderării României la Uniunea Europeană în anul 2007.O altă carte a sa, “Uniunea Europeană în căutarea viitorului. Studii
Ion Jinga () [Corola-website/Science/315246_a_316575]
-
însă acest termen nu a fost general acceptat și este rareori utilizat. Există numeroase definiții ale creativității, fără să fie formulată o definiție general acceptată. Unele definiții sunt contradictorii sau subiective, de aceea, în continuare, sunt citate câteva definiții din dicționare de referință, precum și definiții propuse de experți în studiul creativității. În "Dicționarul enciclopedic (1993)" creativitatea este definită ca "trăsătură complexă a personalității umane, constând în capacitatea de a realiza ceva nou, original". "Dicționarul Webster (1996)" oferă trei semnificații ale creativității
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
Există numeroase definiții ale creativității, fără să fie formulată o definiție general acceptată. Unele definiții sunt contradictorii sau subiective, de aceea, în continuare, sunt citate câteva definiții din dicționare de referință, precum și definiții propuse de experți în studiul creativității. În "Dicționarul enciclopedic (1993)" creativitatea este definită ca "trăsătură complexă a personalității umane, constând în capacitatea de a realiza ceva nou, original". "Dicționarul Webster (1996)" oferă trei semnificații ale creativității: ٭starea sau calitatea de a fi creativ; ٭abilitatea de a transcende ideile
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
în continuare, sunt citate câteva definiții din dicționare de referință, precum și definiții propuse de experți în studiul creativității. În "Dicționarul enciclopedic (1993)" creativitatea este definită ca "trăsătură complexă a personalității umane, constând în capacitatea de a realiza ceva nou, original". "Dicționarul Webster (1996)" oferă trei semnificații ale creativității: ٭starea sau calitatea de a fi creativ; ٭abilitatea de a transcende ideile, regulile, modelele, relațiile tradiționale și de a crea noi și semnificative idei, forme, metode, interpretări etc.; originalitate sau imaginație; ٭procesul prin
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
creative: "creativitatea" este "abilitatea de a face sau, altfel spus, de a produce ceva nou, fie o nouă soluție a unei probleme, fie o nouă metodă sau un dispozitiv nou sau un nou obiect artistic ori o nouă formă artistică". "Dicționarul ROBERT (1996)" include o definiție concisă: "crėativitė" -după engl. "creativity" -putere de creație, de invenție. O definiție amplă a creativității a fost enunțată de Ellis Paul Torrance (1966): creativitatea este "un proces de sensibilizare la probleme, deficiențe, goluri în cunoștințe
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
Dreyfus, participă la înființarea Ligii Franceze a Drepturilor Omului, al cărei președinte va fi între anii 1913-1926. În 1905 a fost președintele comisiei parlamentare care a redactat legea separării statului de biserică. a fost de asemenea responsabilul unei lucrări remarcabile: Dicționarul pedagogic, pentru redactarea căruia a fost nevoie de mai mult de 350 de colaboratori. Prima ediție a fost publicată de editura Hachette între anii 1882-1887. O nouă ediție a apărut în anul 1911. Nelimitându-se doar la rolul de responsabil
Ferdinand Buisson () [Corola-website/Science/318524_a_319853]
-
ediție a fost publicată de editura Hachette între anii 1882-1887. O nouă ediție a apărut în anul 1911. Nelimitându-se doar la rolul de responsabil al lucrării, Buisson a scris articole emblematice, ca Laïcité (Laicitate), Intuition (Intuiție), Prière (Rugăciune) etc. Dicționarul său este considerat Biblia școlii laice și republicane. Partizan al Societății Națiunilor încă de la început, se dedică apoi apropierii franco-germane mai ales după ocuparea regiunii Ruhr din 1923, invitând în Paris pacifiști nemți și mergând în Berlin. În 1927, împreună cu
Ferdinand Buisson () [Corola-website/Science/318524_a_319853]
-
făcând parte și Grigore Nandriș. În Polonia se bucura de aprecierea intelectualității. S. Wędkiewicz îi socotește pe Nandriș și pe Panaitescu drept „tineri cercetători de cea mai bună tradiție Hasdeu-Bogdan-Iorga”. Datorită prestigiului științific căpătat, Grigore Nandriș devine membru al Comisiei Dicționarului Academiei de Științe din Cracovia și i se acordă Medalia de Argint a Academiei Poloneze pentru Literatură din Varșovia. În 1940 este deputat de Suceava în gruparea liberală. Căsătorit în 1937 cu Mabel W. Farley, fiica reverendului W. J. Farley
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
1980 7. Păscu Ștefan - Voievodatul Transilvaniei, Editura Dacia Cluj 1979 (vol. ÎI, III, IV) 8. Posea Grigore - Județul Maramureș, Editura Academiei RSR, București 1980 9. Prodan David - Iobăgia în Transilvania, Editura Academiei RSR, București 1968 (vol. ÎI) 10. Suciu Coriolan - Dicționar istoric al localităților din Transilvania, 1967 11. Tuns Vasile - Însemnări (manuscris) 12. Tuns Vasiliu - Spre aducere aminte (manuscris) 13. Ursu Viorica - Rugăciune pentru Pintea Viteazul, în Revistă “Graiul Bisericii Noastre”, nr. 2/1998 24. Viman Traian Valer - Autobiografie
Biserica de lemn din Peteritea () [Corola-website/Science/316038_a_317367]
-
Suceagu, cu momentele de formare a parohiei, dotarea acesteia cu pământ parohial dar și momentele delicate în care comunitatea oscila între ortodoxie și uniație. "Cronica parohiei", scrisă de Beniamin Rusu în anul 1917, pomenită de Marius Porumb în al său "Dicționar de pictură veche românească", reține câteva detalii ale vechi biserici de lemn. Pictorii Nistor din Feleac și Ioan din Feleac dar și anul 1771 sunt redați în acestă cronică care surprinde următoarea inscripție: „"să să știe când au zugravit biserica
Biserica de lemn din Suceagu () [Corola-website/Science/316066_a_317395]
-
Panero-Poezii din balamucul Mondragon (Traducere din limba spaniolă), , Editura Bârnă’S, 2015, Iași, Koichi Yakushigawa-Vorbind cu statuia lui Budha (Traducere după o variantă engleză), Editura StudIs, Iași 2016; Umor german (Traducere din germană), Editura Studis Iași, 2016. Prezent în antologii dicționare: Ion Cioba-Patruzeci de poeți bistrițeni contemporani, Aletheia, 2001, Bistrița; Teodor Țânco - Dicționarul scriitorilor din județul Bistrița Năsăud; Teodor Tanco-Istoria presei din județul Bistrița-Năsăud; Aurel Sasu - Dicționarul Biografic al Literaturii Române, Editura Paralelea 45, Pitești 2006; Un copac de sunete (Antologie
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
Iași, Koichi Yakushigawa-Vorbind cu statuia lui Budha (Traducere după o variantă engleză), Editura StudIs, Iași 2016; Umor german (Traducere din germană), Editura Studis Iași, 2016. Prezent în antologii dicționare: Ion Cioba-Patruzeci de poeți bistrițeni contemporani, Aletheia, 2001, Bistrița; Teodor Țânco - Dicționarul scriitorilor din județul Bistrița Năsăud; Teodor Tanco-Istoria presei din județul Bistrița-Năsăud; Aurel Sasu - Dicționarul Biografic al Literaturii Române, Editura Paralelea 45, Pitești 2006; Un copac de sunete (Antologie a scriitorilor bistrițeni în română și maghiară), coordinator Olimpia Pop, Editura Eikon
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
Iași 2016; Umor german (Traducere din germană), Editura Studis Iași, 2016. Prezent în antologii dicționare: Ion Cioba-Patruzeci de poeți bistrițeni contemporani, Aletheia, 2001, Bistrița; Teodor Țânco - Dicționarul scriitorilor din județul Bistrița Năsăud; Teodor Tanco-Istoria presei din județul Bistrița-Năsăud; Aurel Sasu - Dicționarul Biografic al Literaturii Române, Editura Paralelea 45, Pitești 2006; Un copac de sunete (Antologie a scriitorilor bistrițeni în română și maghiară), coordinator Olimpia Pop, Editura Eikon, 2006; întrebări, răspunsuri, întrebări. interviuri cu Gheorghe Grigurcu, Editura Pergamon, Bistrița, 2007; Dorel Cosma-Elena
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
Pergamon, Bistrița, 2007; Dorel Cosma-Elena M. Cîmpan-Scriitori Bistrițeni (în limbile română, engleză, franceza, germană, italiană, greacă și maghiară) Editură George Coșbuc 2007; Rodica Botezatu-Poetree (Antologie de poezie în română și engleză), Editura Mesagerul, Bistrița, 2007; Boris Crăciun, Daniela Crăciun Costin - Dicționarul Scriitorilor români de azi (din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America); Andrei Moldovan-Pretexte.Antologie, dicționar de scriitori din Bistrița-Năsăud, Editura Eikon, 2008; Antologia Arcade, editata în 2008 de Asociația Târgu-Mureș a Uniunii Scriitorilor din România
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
Coșbuc 2007; Rodica Botezatu-Poetree (Antologie de poezie în română și engleză), Editura Mesagerul, Bistrița, 2007; Boris Crăciun, Daniela Crăciun Costin - Dicționarul Scriitorilor români de azi (din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America); Andrei Moldovan-Pretexte.Antologie, dicționar de scriitori din Bistrița-Năsăud, Editura Eikon, 2008; Antologia Arcade, editata în 2008 de Asociația Târgu-Mureș a Uniunii Scriitorilor din România; Dumitru Munteanu-Scriitori români la frontiera mileniului III - Dicționar critic - volumul I Bistrița-Năsăud, Editura George Coșbuc Bistrița; Dumitru Munteanu-Al nouălea
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America); Andrei Moldovan-Pretexte.Antologie, dicționar de scriitori din Bistrița-Năsăud, Editura Eikon, 2008; Antologia Arcade, editata în 2008 de Asociația Târgu-Mureș a Uniunii Scriitorilor din România; Dumitru Munteanu-Scriitori români la frontiera mileniului III - Dicționar critic - volumul I Bistrița-Năsăud, Editura George Coșbuc Bistrița; Dumitru Munteanu-Al nouălea cer (Antologie a Grupării de scriitori Litera Nordului, Editura George Coșbuc Bistrița, 2009; Grigore Traian Pop - O mie și unu de poeți postdecembriști (Vol. I), Editura ,TipoMoldova” Iași
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
TipoMoldova” Iași. <nowiki>;</nowiki>Dorel Cosma-Elena M. Cîmpan-Conexiuni antologie de poezie, Editura Karuna, Bistrița, 2010; Dorel Cosma-Elena M. Cîmpan-Conexiuni antologie de proza, Editura Karuna, Bistrița, 2010; Ovidiu Pecican-Antologia prozei scurte transilvane actuale, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2011; Irina Petreș-Scriitori ai Transivaniei. Dicționar critic ilustrat, 2014; Dorel Cosma, Maria Petrescu Muguraș-Amintiri de pe o ilustrata (Antologie în limbile română și engleză), Editura Nosa Nostră, Bistrița, 2015; Ion Holban (coordonator)-Un dicționar al scriitorilor români, Editura Tipomoldova Iași , 2016 Au scris despre cărțile sale: Gheorghe
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
Pecican-Antologia prozei scurte transilvane actuale, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2011; Irina Petreș-Scriitori ai Transivaniei. Dicționar critic ilustrat, 2014; Dorel Cosma, Maria Petrescu Muguraș-Amintiri de pe o ilustrata (Antologie în limbile română și engleză), Editura Nosa Nostră, Bistrița, 2015; Ion Holban (coordonator)-Un dicționar al scriitorilor români, Editura Tipomoldova Iași , 2016 Au scris despre cărțile sale: Gheorghe Grigurcu, Larențiu Ulici, Al. Cistelecan, David Dorian, Icu Crăciun, Iulian Boldea, Ion Moise, Virgil Rațiu, Melania Cuc, Nicolae Prelipceanu, Vasile Vidican, Marian Dopcea, Olimpiu Nușfelean,Vasile Găurean
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]