14,387 matches
-
la dispoziție. În acele momente, generalul Fox-Pitt primise deja ordinul de evacuare iar toate mijloacele de comunicații fuseseră întrerupe de francezii lui Lanquetot. [[File:Boulogne-sur-Mer - Porte Gayolle.jpg|thumb|Una dintre porțile cetății medievale, care a fost apărată de soldații Diviziei a 21-a de infanterie]] În seara zilei de 24 mai, germanii au atacat de două ori orașul la ora 18:00 și respectiv 20:00. Atacurile au fost respinse, iar mai multe tancuri germane au fost distruse. Vasele de
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
a Corpul XIX a atacat Boulogne până la ora 12:40 a zilei de 22 mai, conform ordinelor generalului [[Paul Ludwig Ewald von Kleist|Ewald von Kleist]], comandantul "Panzergruppe von Kleist", a fost criticată în jurnalul de acțiuni a Corpului, deoarece Divizia a 10-a Panzer a fost ținută în rezervă în timpul atacurilor împotriva orașelor Boulogne și Calais. Rezultatul a fost acelă că germanii nu au atacat simultan din mai multe direcții pozițiile aliate. Dacă atacul blindatelor germane nu ar fi fost
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
pentru unitățile din compunerea Corpului III Armata. Comandamentul avea în subordine cercurile de recrutare: Ploiești, Mizil, Buzău, Râmnicu Sărat, Focșani, Tecuci, Galați și Bârlad. La mobilizare și pe toată perioada războiului, comandamentul trebuia să asigure completarea efectivelor unităților active din Diviziei 5 Infanterie, Diviziei 6 Infanterie și Diviziei 13 Infanterie. Totodată, comandamentul înființa la război următoarele unități de rezervă: Regimentul 47 Infanterie, Regimentul 72 Infanterie, Regimentul 48 Infanterie, Regimentul 49 Infanterie, Regimentul 50 Infanterie, Regimentul 64 Infanterie, Regimentul 51 Infanterie, Regimentul
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
compunerea Corpului III Armata. Comandamentul avea în subordine cercurile de recrutare: Ploiești, Mizil, Buzău, Râmnicu Sărat, Focșani, Tecuci, Galați și Bârlad. La mobilizare și pe toată perioada războiului, comandamentul trebuia să asigure completarea efectivelor unităților active din Diviziei 5 Infanterie, Diviziei 6 Infanterie și Diviziei 13 Infanterie. Totodată, comandamentul înființa la război următoarele unități de rezervă: Regimentul 47 Infanterie, Regimentul 72 Infanterie, Regimentul 48 Infanterie, Regimentul 49 Infanterie, Regimentul 50 Infanterie, Regimentul 64 Infanterie, Regimentul 51 Infanterie, Regimentul 52 Infanterie și
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
Comandamentul avea în subordine cercurile de recrutare: Ploiești, Mizil, Buzău, Râmnicu Sărat, Focșani, Tecuci, Galați și Bârlad. La mobilizare și pe toată perioada războiului, comandamentul trebuia să asigure completarea efectivelor unităților active din Diviziei 5 Infanterie, Diviziei 6 Infanterie și Diviziei 13 Infanterie. Totodată, comandamentul înființa la război următoarele unități de rezervă: Regimentul 47 Infanterie, Regimentul 72 Infanterie, Regimentul 48 Infanterie, Regimentul 49 Infanterie, Regimentul 50 Infanterie, Regimentul 64 Infanterie, Regimentul 51 Infanterie, Regimentul 52 Infanterie și Regimentul 23 Artilerie. La
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
Infanterie, Regimentul 49 Infanterie, Regimentul 50 Infanterie, Regimentul 64 Infanterie, Regimentul 51 Infanterie, Regimentul 52 Infanterie și Regimentul 23 Artilerie. La decretarea mobilizării din 14/27 august 1916, comandantul comandamentului, generalul de brigadă Alexandru Socec a fost mutat comandant al Diviziei 13 Infanterie iar în funcția de comandant al Comandamentului III Teritorial a fost numit generalul de divizie (rz.) Constantin Cică. În subordinea să au intrat nou înființatele Comandamente Teritoriale ale Diviziilor 5 și 6 Infanterie, comandate de generalii de brigadă
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
Regimentul 23 Artilerie. La decretarea mobilizării din 14/27 august 1916, comandantul comandamentului, generalul de brigadă Alexandru Socec a fost mutat comandant al Diviziei 13 Infanterie iar în funcția de comandant al Comandamentului III Teritorial a fost numit generalul de divizie (rz.) Constantin Cică. În subordinea să au intrat nou înființatele Comandamente Teritoriale ale Diviziilor 5 și 6 Infanterie, comandate de generalii de brigadă (rz.) Benone Anastasiu și Constantin Orezeanu. În anul 1917 la comanda comandamentului s-a aflat generalul de
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
de brigadă Alexandru Socec a fost mutat comandant al Diviziei 13 Infanterie iar în funcția de comandant al Comandamentului III Teritorial a fost numit generalul de divizie (rz.) Constantin Cică. În subordinea să au intrat nou înființatele Comandamente Teritoriale ale Diviziilor 5 și 6 Infanterie, comandate de generalii de brigadă (rz.) Benone Anastasiu și Constantin Orezeanu. În anul 1917 la comanda comandamentului s-a aflat generalul de divizie Constantin Tănăsescu, iar Comandamentele Teritoriale ale Diviziilor 5 și 6 Infanterie au fost
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
rz.) Constantin Cică. În subordinea să au intrat nou înființatele Comandamente Teritoriale ale Diviziilor 5 și 6 Infanterie, comandate de generalii de brigadă (rz.) Benone Anastasiu și Constantin Orezeanu. În anul 1917 la comanda comandamentului s-a aflat generalul de divizie Constantin Tănăsescu, iar Comandamentele Teritoriale ale Diviziilor 5 și 6 Infanterie au fost comandate de generalul de brigadă (rz.) Claudian Floru Ionescu și generalul de brigadă Constantin Teodorescu.
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
intrat nou înființatele Comandamente Teritoriale ale Diviziilor 5 și 6 Infanterie, comandate de generalii de brigadă (rz.) Benone Anastasiu și Constantin Orezeanu. În anul 1917 la comanda comandamentului s-a aflat generalul de divizie Constantin Tănăsescu, iar Comandamentele Teritoriale ale Diviziilor 5 și 6 Infanterie au fost comandate de generalul de brigadă (rz.) Claudian Floru Ionescu și generalul de brigadă Constantin Teodorescu.
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]
-
Dunării. La 27 mai primii ruși, în frunte cu generalul Kurnosov, trec Dunărea, concomitent trec în înot Dunărea și detașamentele de cazaci sub comanda lui Sekretov și Stupacevski care au creat condiții pentru debarcarea brigăzii a II-a și a diviziei a 9 pedestre. Către orele 11.00 lagărul turc se afla în mîinile rușilor. La 30 mai sunt definitivate lucrările pentru montarea podului pe Dunăre, după care pe malul drept trece corpul al III-lea. În aceeași zi generalul Madatov
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]
-
este îndreptat spre cetatea Ațhur, care controla drumul spre Gruzia. Ajungînd la porțile cetății în aceeași zi (cetatea se afla la o distanța de numai 29 verste de Ahalțiha), în urma tratativelor cetatea este cedată fără luptă de către turci. O altă divizie, sub conducerea lui Berhman, se îndreaptă la 21 august spre Ardagan, care, părăsită de turci, este ocupată de ruși la 22 august. În urma asediului cetății Poti (litoralul Gruziei) de către generalul Ghesse, la 15 iunie comandantul garnizoanei turcești Aslan-bec ia înmînat
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]
-
a decis contopirea celor două unități într-un singur regiment și resubordonarea acestuia Brigăzii 21 Infanterie, alături de Regimentul 43/59 Infanterie. În campania din anul 1917, Regimentul 43/59 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 11 Infanterie, luând parte la Bătălia de la Mărășești. În această campanie, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul "Constantin Lăzărescu".
Regimentul 42/66 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337332_a_338661]
-
Xabier Prieto Argárate, cunoscut ca (29 August din 1983, Sân Sebastián, Guipúzcoa, Spania) este un jucător de fotbal și căpitan al Real Sociedad, club istoric din Prima Divizie din Spania. Precedent de la ikastola Sânto Tomas Lizeoa, și-a început cariera la Hernani împrumutat de la Real Sociedad, ce îl semnase fiind tânăr. După trecerea pe la Real Sociedad B, unde a jucat 48 de meciuri și a marcat 8 goluri
Xabi Prieto () [Corola-website/Science/337338_a_338667]
-
a decis contopirea celor două unități într-un singur regiment și resubordonarea acestuia Brigăzii 24 Infanterie, alături de Regimentul 62/70 Infanterie. În campania din anul 1917, Regimentul 44/68 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 12 Infanterie, luând parte la Bătălia de la Mărășești. În această campanie, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul "Ilie Marinescu".
Regimentul 44/68 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337333_a_338662]
-
celor două unități într-un singur regiment și păstrarea acestuia acestuia în organica Brigăzii 28 Infanterie, alături de Regimentul 55/67 Infanterie. În campania din anul 1917, Regimentul 54/56 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 14 Infanterie, luând parte la Bătălia de la Mărășești. În această campanie, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul "Gheorghe Dragu".
Regimentul 54/56 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337342_a_338671]
-
din Sevilla Atlético, echipa filialului. Prima s-a convocare la prima echipă în liga a fost pe 8 februarie 2009, în fața lui Real Betis Balompié, dar nu a debutat. Pe 15 februarie 2009 a debutat cu prima echipă în Prima Divizie, într-un meci a lui Sevilla cu RCD Espanyol pe Stadionul Olimpic Lluis Companys și s-a încheiat cu victorie pentru Sevilla 0-2. Ulterior, un gol al său a clasato pe Sevilla pe poziția a 3-a în Liga. Pe
Diego Perotti () [Corola-website/Science/337351_a_338680]
-
Peter Gallo în Veneția. În sezonul 1941-1942 și 1942-1943, Reyer a câștigat două titluri naționale consecutive. În anul 1944, echipa a câștigat de asemenea campionatul italian, dar victoria nu a fost aprobată de către Federația Italiană. În 2006-07, Reyer a câștigat divizia de amatori din Italia și a promovat în LegaDue. În sezonul 2010-11, echipa a promovat în cele din urmă în Lega Basket Serie A. De-a lungul anilor, clubul a avut mai multe nume, datorate sponsorilor:
Reyer Venezia Mestre () [Corola-website/Science/337406_a_338735]
-
a îndeplinit funcțiile de comandant al Regimentului 9 Călărași, comandant al Brigăzii 2 Călărași și al Brigăzii 5 Călărași, remarcându-se pe timpul acțiunilor militare din Dobrogea din campania anului 1916 și în Bătălia de la Oituz. În perioada 1919-1924 a comandat Divizia 1 Cavalerie, în fruntea căreia a participat la operațiile militare postbelice din Transilvania (1919-1920).
Romulus Scărișoreanu () [Corola-website/Science/335869_a_337198]
-
(n. 27 noiembrie 1865 - d. ?) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcții de comandant de brigadă și de divizie de cavalerie în campaniile anilor 1916, 1917 și 1918. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de aghiotant
Petre Greceanu () [Corola-website/Science/335870_a_337199]
-
fiind cele de aghiotant regal în Casa Militară Regală și de comandant al Brigăzii 6 Roșiori. În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcția de comandant al Brigăzii 6 Roșiori (în perioada 15 /28 august 1916 - 15/ 28 ianuarie 1917) și al Diviziei 2 Cavalerie (în perioada 15 /28 ianuarie 1917 - 10/ 23 aprilie 1918).
Petre Greceanu () [Corola-website/Science/335870_a_337199]
-
(n. 14 iunie 1867, București - d. 1945, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcții de comandant de regiment, brigadă și divizie în campaniile anilor 1916, 1917 și 1918. a fost al doilea copil - dintr-o sarcină gemelară - al cuplului "Constantin-Eustache" și "Elena Schina". Tatăl său a fost prim-președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. A avut trei frați: "Albert
Mihail Schina () [Corola-website/Science/335866_a_337195]
-
militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Mihail Schina a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 9 Roșiori și ofițer în statul major al Diviziei 3 Infanterie. În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcțiile de comandant al Regimentului 9 Roșiori, șef al Etapelor Armatei de Nord și comandant al Diviziei 1 Infanterie, în perioada 23 decembrie 1916/5 ianuarie 1917 - 1/13 iulie 1918, remarcându-se
Mihail Schina () [Corola-website/Science/335866_a_337195]
-
mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 9 Roșiori și ofițer în statul major al Diviziei 3 Infanterie. În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcțiile de comandant al Regimentului 9 Roșiori, șef al Etapelor Armatei de Nord și comandant al Diviziei 1 Infanterie, în perioada 23 decembrie 1916/5 ianuarie 1917 - 1/13 iulie 1918, remarcându-se pe timpul Bătăliei de la Oituz. La 28 octombrie/11 noiembrie 1918 Divizia 1 Cavalerie este remobilizată, generalul Mihail Schina fiind numit comandant al acesteia, rămânând
Mihail Schina () [Corola-website/Science/335866_a_337195]
-
al Regimentului 9 Roșiori, șef al Etapelor Armatei de Nord și comandant al Diviziei 1 Infanterie, în perioada 23 decembrie 1916/5 ianuarie 1917 - 1/13 iulie 1918, remarcându-se pe timpul Bătăliei de la Oituz. La 28 octombrie/11 noiembrie 1918 Divizia 1 Cavalerie este remobilizată, generalul Mihail Schina fiind numit comandant al acesteia, rămânând în fruntea acesteia până la 1 iulie 1919. Pentru modul în care și-a susținut ideile și convingerile, a intrat în câteva ocazii în conflict cu superiorii săi
Mihail Schina () [Corola-website/Science/335866_a_337195]