14,928 matches
-
libertății academice; ... c) principiul răspunderii publice; ... d) principiul asigurării calității; ... e) principiul echității; ... f) principiul eficienței manageriale și financiare; ... g) principiul transparenței; ... h) principiul respectării drepturilor și libertăților studenților și ale personalului academic; ... i) principiul independenței de ideologii, religii și doctrine politice; ... j) principiul libertății de mobilitate națională și internațională a studenților, a cadrelor didactice și a cercetătorilor; ... k) principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor; ... l) principiul centrării educației pe student. ... (2) În învățământul superior nu sunt admise discriminări pe
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]
-
juridic al actelor emise de Președinte care generează probleme în ceea ce privește determinarea competenței materiale a instanțelor la care pot fi atacate (instanțe de contencios administrativ pentru actele administrative sau, în mod izolat, instanțe de drept penal - de exemplu, situația identificată în doctrina de specialitate cu privire la decretele de grațiere). Scopul cuprinderii în mod coerent în textul proiectului Codului administrativ a unor prevederi legale referitoare la anumite aspecte privind funcționarea instituției prezidențiale determină necesitatea codificării prevederilor legale în vigoare care vizează organizarea și funcționarea
HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270455_a_271784]
-
de Politici Publice, Transparency Internațional România, Societății Academice din România, Asociației pentru Implementarea Democrației, Academiei de Studii Economice și ai Universității din București - Facultatea de Drept. IV. Descrierea succintă a soluțiilor și a variantelor propuse de actul normativ preconizat În doctrina de specialitate dreptul administrativ este definit ca acea ramură a dreptului public care reglementează relațiile sociale din sfera administrației publice - forma de realizare a persoanelor juridice de drept public: statul și unitățile administrativ-teritoriale. Astfel, Codul administrativ, în virtutea obiectului său de
HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270455_a_271784]
-
Publice, care va actualiza permanent studiile și analizele pe care le-a elaborat în contextul codificării legislației din administrația publică și va monitoriza aplicarea prevederilor legale ale Codului administrativ. XII. Rezultate preconizate în urma implementării modificărilor propuse Este unanim acceptată în doctrina administrativă românească necesitatea codificării dreptului administrativ, implicit a legislației administrative, dar și a procedurii administrative. Codul administrativ este privit ca o reuniune a celor mai importante domenii ale activității din administrația publică, ca un act normativ ce înglobează principalele norme
HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270455_a_271784]
-
plenitudinii lor decizionale cu privire la aceste aspecte, să hotărască în mod corespunzător. 36. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că, în domeniul dreptului parlamentar, principala consecință a naturii elective a mandatului reprezentativ și a pluralismului politic o constituie principiul pe care doctrina l-a consacrat în mod sugestiv "majoritatea decide, opoziția se exprimă". Acest principiu presupune ca prin organizarea și funcționarea Camerelor Parlamentului să se asigure ca majoritatea să decidă numai după ce opoziția s-a exprimat, iar decizia pe care aceasta o
DECIZIE nr. 223 din 13 aprilie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat, precum şi pentru efectuarea recepţiei în faza unică a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente acestora la obiectivul de investiţii Palatul Parlamentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271590_a_272919]
-
atât la ucenicii - elevi ai unei școli profesionale, cât și la ucenicii care s-au pregătit la locul de muncă, pentru argumente rezultate din sesizarea formulată de Avocatul Poporului, dar și din principiile de retribuire a muncii, unanim admise de doctrină. De aceea, perioada în care o persoană a fost ucenic cu plată și a urmat cursurile unei școli profesionale între 1 ianuarie 1949-1 ianuarie 1954 va fi considerată vechime în muncă și, implicit, stagiu de cotizare, indiferent dacă în privința ucenicilor
DECIZIE nr. 18 din 5 octombrie 2015 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale privind includerea perioadei de ucenicie în calculul vechimii în muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265831_a_267160]
-
legislativă asupra căreia Curtea nu se poate pronunța, apreciem că această susținere este în contradicție vădită cu principiile și normele constituționale. Este evident că, potrivit principiilor generale ale impunerii, astfel cum acestea sunt deduse din normele Codului fiscal și din doctrina de specialitate, impozitarea este permisă pentru veniturile pe care contribuabilul le realizează și pentru bunurile (averea) pe care le deține. Acest "principiu de bază" este o consecință firească a prevederilor art. 56 din Constituția României, potrivit cu care "cetățenii au obligația
DECIZIE nr. 162 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 138 lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272160_a_273489]
-
să fi creat o anume practică judiciară ori chiar o practică neunitară. 29. Inexistența unei practici cristalizate în timp a instanțelor și lipsa unei orientări majoritare a jurisprudenței spre o anumită interpretare a normelor analizate, lipsa unor argumente oferite de doctrină fac ca, pe de o parte, chestiunea de drept supusă dezbaterii să își reliefeze caracterul de noutate în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă, iar, pe de altă parte, ca problema de drept să prezinte o dificultate suficient
DECIZIE nr. 7 din 4 aprilie 2016 privind dezlegarea chestiunii de drept referitoare la modul de interpretare a dispoziţiilor art. 61 lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272140_a_273469]
-
civilă. Pe fond s-a concluzionat că dispoziția legală cu privire la care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile nu poate fi interpretată decât în sensul limitării reprezentării convenționale a persoanelor juridice în fața instanțelor de judecată exclusiv prin avocat sau consilier juridic, doctrina în materie fiind unanimă în acest sens. IX. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: ASUPRA ADMISIBILITĂȚII SESIZĂRII
DECIZIE nr. 9 din 4 aprilie 2016 referitoare la examinarea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept privind modul de interpretare a dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272161_a_273490]
-
dezlegarea unor chestiuni de drept constată că dispoziția legală cu privire la care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile nu poate fi interpretată decât în sensul limitării reprezentării convenționale a persoanelor juridice în fața instanțelor de judecată exclusiv prin avocat sau consilier juridic, doctrina în materie fiind unanimă în acest sens. 26. Soluția legislativă conținută în art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu este întru totul nouă, ci constituie particularizarea unei soluții de principiu statuate în sistemul nostru juridic anterior intrării
DECIZIE nr. 9 din 4 aprilie 2016 referitoare la examinarea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept privind modul de interpretare a dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272161_a_273490]
-
să cuprindă soluțiile diferite date problemei de drept și motivarea acestora, jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, opiniile exprimate în doctrină relevante în domeniu, precum și soluția ce se propune a fi pronunțată în recursul în interesul legii. ... (3) Cererea de recurs în interesul legii trebuie să fie însoțită, sub sancțiunea respingerii ca inadmisibilă, de copii ale hotărârilor judecătorești definitive din care
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271473_a_272802]
-
drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și opinia specialiștilor consultați, dacă este cazul, precum și doctrina în materie. Totodată, judecătorul sau, după caz, judecătorii raportori vor întocmi și vor motiva proiectul soluției ce se propune a fi dată recursului în interesul legii. ... (7) Ședința completului se convoacă de președintele acestuia, cu cel puțin 20 de zile
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271473_a_272802]
-
să cuprindă soluțiile diferite date problemei de drept și motivarea acestora, jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, opiniile exprimate în doctrină relevante în domeniu, precum și soluția ce se propune a fi pronunțată în recursul în interesul legii. ... (3) Cererea de recurs în interesul legii trebuie să fie însoțită, sub sancțiunea respingerii ca inadmisibilă, de copii ale hotărârilor judecătorești definitive din care
DECIZIE nr. 6 din 16 mai 2016 privind stabilirea întinderii efectelor Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale a României, cu referire la infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272968_a_274297]
-
respectiv enunțarea soluțiilor diferite date problemei de drept și motivarea acestora, jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curții de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, opiniile relevante din doctrină, precum și soluția ce se propune a fi pronunțată în recursul în interesul legii, aspecte care formal se regăsesc în cuprinsul prezentei sesizări. Condiția esențială pentru promovarea recursului în interesul legii ce rezultă din analiza coroborată a dispozițiilor art. 471 alin
DECIZIE nr. 6 din 16 mai 2016 privind stabilirea întinderii efectelor Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curţii Constituţionale a României, cu referire la infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272968_a_274297]
-
să cuprindă soluțiile diferite date problemei de drept și motivarea acestora, jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, opiniile exprimate în doctrină relevante în domeniu, precum și soluția ce se propune a fi pronunțată în recursul în interesul legii. ... (3) Cererea de recurs în interesul legii trebuie să fie însoțită, sub sancțiunea respingerii ca inadmisibilă, de copii ale hotărârilor judecătorești definitive din care
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272321_a_273650]
-
drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și opinia specialiștilor consultați, dacă este cazul, precum și doctrina în materie. Totodată, judecătorul sau, după caz, judecătorii raportori vor întocmi și vor motiva proiectul soluției ce se propune a fi dată recursului în interesul legii. ... (7) Ședința completului se convoacă de președintele acestuia, cu cel puțin 20 de zile
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272321_a_273650]
-
cu ușurință de aflat, să ne mulțumim a observa, din punctul nostru de vedere, puterea ei de seducție intelectuală. E, în fond, un poem al speculației ideologice, și, de o privim și alt fel, ca încercare de a crea o doctrină unitară, cu legi care să explice fenomene din mai multe domenii, ea reprezintă un fapt spitual impunăzor. Preocuparea lui Lovinescu e dea pune în acord evoluția socială cu cea culturală, artistică, și punctul său de vedere e că acestea două
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
Alianța D.A., PC și UDMR. Se formează două tabere, una care susține acțiunile președintelui, iar alta care acuză din ce în ce mai puternic implicarea președintelui în viața politică și în activitatea guvernului dincolo de limitele impuse funcției de Constituția României. La aceasta se adaugă doctrina declarată a lui Băsescu de a fi un "președinte jucător", care nu asistă pasiv la derularea afacerilor politice, ci intervine activ în procesele politice. Traian Băsescu a acționat în diverse moduri care au stârnit nemulțumiri în rândul unora dintre actorii
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
-se la guvernare, guvernarea devine mai solidă dacă cele două partide fuzionează. Sigur, aici apar discuțiile și s-ar putea ca aceste discuții interne să facă ca cele două partide să rămână în linia protocolului”, însă tot el observa problema doctrinei partidului rezultat din fuziune, „dacă cele două partide se înțeleg asupra locului unde se pot așeza.” Ziarul „Jurnalul Național” a scris că în perioada în care a deținut diferite funcții publice între 1994 și 2001, Traian Băsescu și familia sa
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
La 20 august 1968, trupele Pactului de la Varșovia, exceptând România lui Ceaușescu, au invadat Cehoslovacia, punând capăt experimentului care se anunță un succes. Dubcek și echipa sa au fost înlăturați, iar militarii au rămas în țară. Brejnev a elaborat o doctrină care-i poartă numele și care presupunea suveranitate limitată. URSS se simțea nevoit să intervină oriunde socialismul era amenințat. Dar intervenția să i-a pătat imaginea, incetandu-se să se mai creadă în avantajele sistemului sovietic și în capacitățile sale
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
a fost recunoscută din 1862, iar ateismul ca opțiune de gândire a fost adăugat explicit în textele legale în 1951. Societatea suedeză este una foarte laică, religia fiind privită ca un lucru privat, nu public. Nu se studiază cursuri de doctrină religioasă în școli, dar se predau cursuri de etică și morală, unde se discută atât valori laice cât și valori religioase, cât și istoria religiilor. În Suedia, majoritatea sărbătorilor se serbează în ajun (de exemplu, festivitățile de Crăciun au loc
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
câștigate împotriva domnului Moldovei, Vasile Lupu, care se încăpățâna să revenidice tronul lui Matei Basarab. Tot Matei Basarab (1632-1654) a fost inițiatorul și comandantul general al Ligii antiotomane, constituită din Țările Române, Polonia și Rusia. Cel care a fundamentat ideologic doctrina poporului român a fost savantul domnitor al Moldovei, Dimitrie Cantemir (1693, 1710-1711), membru al Academiei din Berlin. Liga antiotomană a eșuat în cele din urmă din cauza lipsei de coordonare. Lunga domnie a lui Matei Basarab a fost o epocă de
Matei Basarab () [Corola-website/Science/297415_a_298744]
-
similare. La fel de importante erau " Ecnebi Devletler Defterleri (Condicele Statelor Străine), Ser ive Sicilleri (Condicele tribunalelor religioase), Cizye Defteri (Condici despre capitație), Name-i humayun Defterleri (Condici de scrisori imperiale), care cuprindea scrisori oficiale emise în anii 1687-1908. Sursele dreptului islamic erau doctrinele preislamice, că dreptul cutumiar arab și obiceiurile specifice . Juriștii otomani consideră că existau patru surse fundamentale: al-Kur' an, Sunna ( suma de practici și reguli nescrise care rezultă din acțiunile și vorbele profetului Muhammad ), idjma' și kiyas. Al-Kuran (Coranul) era cartea
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
întrerupere temporară a ostilităților, pentru a estompa caracterul defavorabil al acestei păci pentru Imperiul Otoman). Disjuncțiile fundamentale ( mumin-kafir, muslim-harbî, dar al-Islam, dar al-harb). Important este Djihad că bellum justum ( legimitarea războaielor dintre musulmani), trecerea de la djihad ofensin la defensiv, stimulentele doctrinei și somația ( da wa). Singurele discriminări utilizate în vremea Profetului sunt cele dintre „credincioși” sau musulmani, si necredincioși, sau nemusulmani ( politeiștii - musrikun și „oamenii Cărții” - ahl al-kitab). Exstă infideli care locuiau în Casa războiului, și cei care locuiau în Casa
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
războiului sfânt). La musulmani singurul război justificabil era djihad-ul: un război dus în afara în folosul religiei și comunității musulmane și unul intern reprezentat în acțiunile armate de repriamre a rebeliunilor. Nu era nevoie de fetva-le pentru a declara djihad-ul. Conform doctrinei sunnite, orice individ avea 5 obligații religioase: profesiunea de credință, rugăciunea, dania, postul și pelerinajul la Mecca. Djihad-ul era o obligație, însă nu făcea parte din cele 5 principale religioase. Au existat totuși grupări religioase fundamentaliste care considerau djihad-ul că
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]