14,578 matches
-
cu mine?! Hai pleacă de aici! (vrea să plece, dar se întoarce) Lua-te-ar dracu' cu mila ta cu tot, cu Biblia și cu iconițele tale! Mi-ai făcut cel mai mare rău cu iertarea ta, fir-ai al dracului să fii! (se duce la masa lui; Trimisul se întoarce la masa lui, îngenunchind) Sursa dublă: S-a speriat...! Uneori și iertarea te sperie... uneori... Dosar nr.: Acum își face la nesfîrșit pasiența și trage la rom..., numai o ceafă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
amantei sale, de vreme ce indiciile oricum existau. Dar, În sfertul de oră cât va trece până la venirea Poliției (e nouă fără un sfert, zice Milo), indiciile pot dispărea, dacă Andrew va ține cont de pistele sugerate de el: Andrew face pe dracu-n patru pentru a le Înlătura, și, În secunda dinaintea orei nouă, Îl găsește pe ultimul. Dar poliția nu vine. Exasperat pentru că fusese tras pe sfoară Încă o dată, Andrew scoate pistolul din sertar și, de data asta pe bune, trage
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
crește exponențial debitul pe măsură ce sfârșitul (pedeapsa) se apropie? - iată așadar funcția cathartică a lecturii, cea mai eficace dintre toate. Viel alternează, În filmul său, jocul funambulesc cu realitatea previzibilă, așa cum Dostoievski contrabalansa umanul supus religiosului cu demonicul “care crede În dracu personal” și ambii reinstaurează realitatea, respectiv religiosul, doar desenând figura ajutătoare a presupunerii prin absurd, Încheiată În sânge. Numai că dacă la Dostoievski moartea este o pedeapsă, la Viel moartea este o lovitură de maestru, o anecdotă (recunoaște la un
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
le-am citit nimănui ani de zile și într-o bună dimineață le-am citit unui prieten pe care-l iubeam foarte mult și i-am citit cum l-aș fi îmbrățișat fiindcă era și el pohet și el al dracului m-a ascultat în tăcere..." 4 Suprarealist integral în "Blănurile oceanurilor" (1945) și alte trei volume, începând cu "Scriu negru pe alb" (1955), V. Teodorescu scrie o poezie limpede, "diametral opusă" suprarealismului. De-altfel, într-un poem el încearcă să
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ci dintr-un sentiment de apropiere pe care ți-l dă noua raportare la timp. Diavolul constituie o strălucită invenție a omenirii menită să ascundă momentele de prostie, el fiind scuza ideală pentru proști. De câte ori rostim formula "Și-a băgat Dracul coada!" atunci când ceva nu merge dintr-o lipsă a noastră de cunoaștere?! Însă putem gândi în modalitatea aceasta atunci când avem o intuiție a posibilității lucrului făcut altfel, conștiința unei variante diferite, admiterea faptului că am fi putut face lucrurile mult
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
aglomerarea de tarabe unde facem cel mai dificil shopping cu putință e o distanță ca de la cer la pământ, dar nu vă lăsați copleșite, cu timpul vă veți obișnui. Și, dacă stau să mă gândesc un pic, nu e nici dracul chiar atât de negru; pentru mine, mersul la piață în calitate de gospodină a avut conotații sexuale pozitive: pe mai toți extratereștrii i-am cunoscut acolo, întreaga mea viață amoroasă a ajuns să graviteze în jurul acestui așezământ comercial... Ar fi deplasat să
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
ardeau ochii... Ne-am zvârcolit în pat frecându-ne pe mâini și pe ochi (el, și pe limbă) cu o cârpă înmuiată în apă rece, dar în scurt timp mi-a luat foc și pielea, parcă eram stropită cu acid! Dracu’ îl pusese să împrăștie feliile acelea pe mine... Când n-am mai rezistat, am sunat Salvarea și le-am zis că ne-am otrăvit... Am plătit intervenția pentru că nu intra în categoria urgențe, dar măcar ne-au dat niște alifii
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
ne certam, mă vrăjea cu bunătățile pe care urma să le gătesc cu mâna mea după rețetele de la el. Îi povestisem despre numărul șase, care în această privință mă dezamăgise crunt, dar expediase subiectul elegant în felul său: „Dă-l dracu’ de fraier“. Apoi îmi vorbise pe limba mea: rețete care îmi erau familiare din meniurile de patru sau cinci stele; asta ca să fie clar că se pricepe. Avea și o bucătărie superutilată, însă talentul făcea toți banii. Gătea niște tocănițe
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
la gimnaziu, în 1896, intenționează să alcătuiască, împreună cu un coleg, o monografie asupra lui Ștefan cel Mare, renunțând, însă, din lipsă de izvoare istorice. Urmează apoi cursurile Liceului Național din Iași, iar la București studiază dreptul. Debutează în revista bucureșteană Dracu în 1897. * În 1898 începe să colaboreze la foaia Viața nouă alături de Gala Galaction, N.D. Cocea, Tudor Arghezi ș.a., semnând cu numele său, dar și cu pseudonimul M.S. Cobuz. * Se stabilește la București, în 1904, se căsătorește, și va avea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
tinerețe Lipan, așa-I era drag șiacum. Fiind ea așa de aprigă și îndârjită, Lipan socotea că a venit vremea să-I scoată unii demoni ce o stăpâneau” * “Muierea îndura fără să crâncenească puterea omului ei și rămânea neînduplecată, cu dracii pe care-I avea; iar Nichifor își pleca fruntea și arăta mare părere de rău și jale. Apoi lumea li se prea iar bună și ușoară, după rânduiala lui Dumnezeu din povestea baciului” * “La copiii rămași amândoi se uitau cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
se concentreze asupra acestei umbre, de unde trebuia să iasă lumina” * “Abia acum înțelesese că dragostea ei se păstrase ca în tinerețe” * “Obrazul Vitoriei parcă era un portret neclintit” Caracterizarea făcută de alte personaje: * “Iar se oțărăsc în tine cei șapte draci!” Îi zicea râzând Nichifor * “Mama asta trebuie să fie fărmăcătoare; cunoaște gândul omului”, cugeta cu uimire Gheorghiță * “Munteanca asta de n-ar avea soț, iar eu n-oi fi ovrei și însurat, într-o săptamână aș face nuntă” (dl David
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Zoe: Cine e ăsta? Tipătescu: Ce poftești d ta? Cetățeanul: Eu?... (sughite.) Eu sunt alegător... Tipătescu: (nervos) Cum te cheamă? Cetățeanul: Cum mă cheamă? Ce trebuie să spui cum mă cheamă... vorba e, sunt alegător? (șovăie.) Zoe: E turmentat? Tipătescu: Dracul să-l ia! Nu e nimeni afară: lasă să-mi intre aici toți nebunii, toți bețivii... Aide, ieși! Cetățeanul: Nu sunt turmentat... (zâmbind) coană Joițico... Las' că ne cunoaștem... Mă cunoaște conul Zaharia de la 11 fevruarie... Nu e vorba, ținem
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
vorbește încet și cu multă mișcare. Cațavencu și Cetățeanul turmentat vorbesc de altă parte asemenea.) Tipătescu: Ei! Lăsați-mă toți în pace! Farfuridi: Te lăsăm, stimabile, dar mergem la București... Brânzovenescu: Și vom spune tot... Tipătescu: (aparte) Duceți-vă la dracul! (trece lângă Trahanache și Zoe.) Farfuridi: La ziare! Brânzovenescu: La Comitetul electoral central! Farfuridi: La guvern! Cetățeanul: (arătând pe Farfuridi și Brânzovenescu lui Cațavencu) Oleu!... Fugi că amețesc! (Cațavencu și Cetățeanul turmentat convorbesc foarte mișcat deoparte cu Farfuridi și Brânzovenescu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fi auzit în saloane („Este un monstru... închipuiți-vă că i-a părut rău de moartea copilului, dovadă că i-ar fi părut bine de-a mamei”)3), în mahala („Mizerabile! Mitocane!! Monstrule!!!”)4), în convorbirile dintre intelectuali („Policarp, dă dracului idealul! E un monstru viclean, un vampir nesățios de sîngele nostru și al copiilor noștri”)5). „Monstru”/”monstră” e, în același timp, acum, un superlativ dintre cele mai frecvente: „chef monstru” („Peste 3 săptămîni voi avea plăcerea să vă văd
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai evident în două „Balade”, care apar ca „altceva” , neașteptat, în poezia sa. în a doua dintre ele (de fapt, un sonet), atmosfera e de mînăstire, reconstituită cu ajutorul unor reminiscențe din Ion Heliade Rădulescu: „Clopot de alarmă la mănăstire.../ «Căderea dracilor», miazănoapte -/ Ale vremurilor fructe coapte/ închid trecutul ca mîntuire.// Ce zvoane călu1gărești și șoapte,/ Făclii ce fug, se-ntorc în neștire./ Desigur, cu a zorilor ivire/ Vom mai gîndi la această noapte!//... Și clopotul vibrează, vibrează.../ «Satan este-nvins» - nici o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în Dosarul Bacovia, II, Ed. Agora, 2004, p. 229-232. 8. Opere, ESPLA, 1960, p. 283. 9. Ibidem, p. 284. 10. Opere, Ed. Minerva, p. 347. „Călugărulpoet” 1.Opere, p. 343. 2. Ibidem, p. 338. 3. Ibidem, p. 185. Pentru „Căderea Dracilor”, vezi Ion Heliade Rădulescu, Opere, Ediție critică de D. Popovici, Tomul I, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, 1939, p. 196-197. 4. „Medievală”, în Murmurul cuvintelor, ediția cit., p. 157. 5. Istrati merită citat în acest context și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
încerc alte interpretări: „La unul din acele baluri ale lăutarilor am văzut pe nora marelui și prea modestului meșter al arcușului romînesc, Grigoraș Dinicu, în rochia ei de lamé prinsăn șold și în pantofii ei de argint, jucînd - cu toți dracii ei de țigancă”. Sînt convins că în pliurile altor memorii, încă necercetate, și nu într-ale unei povești, stă informația căutată: au fost „pantofi de aur, expuși în vitrin[e]”. Frigul e una dintre senzațiile evocate chiar în poemul „Plumb
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
întoarcerea acasă să nu-i fi făcut scurte dări de seamă asupra celor văzute și auzite. Ce cuprindeau de obicei programele serbărilor? O conferință, apoi cîntece, monoloage, recitări, însă mereu din alții: Vlahuță („Din prag...”), Coșbuc („Mama”, „Cetatea Neamțului”, „Calul dracului”), Goga („Rugăciune”, „Noi”, „Oltul”), Victor Eftimiu („Balada aurului”), Cincinat Pavelescu („Eroii”), Topîrceanu (parodii), și chiar din poeți minori, necunoscuți azi (de pildă, „Umbra lui Mihai Viteazu” de Grig.Mărculescu). Negreșit, ignorarea îl va fi durut. în general (am mai spus
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fasolea cu ciolan festiv, iar în zilele obișnuite practică dacă nu violul, crima și incestul, măcar bătaia și sudălmile ("simfonia râsetelor/ înfundate și-a paturilor scârțâind, peste care/ muzica de jazz a țipetelor "nu da, tată!"/ și "futu-ți, curva dracului, nu m-ai făcut tu pe mine!" e cea mai tare"). Firesc, retragerea în sine se conjugă de obicei cu o nouă dezamăgire, a certitudinii că propria interioritate se lasă văzută ca un cocon imperfect, reflex al imperfecțiunii celeilalte, a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
citită, așadar, și ca anticipare a viitoarei opțiuni auctoriale), această promisiune de detașare totală care este La patrie. adio se dovedește de fapt o lucidă mărturie a insuportabilului sentiment al ființei poetice: "pentru că sunt ateu/ pentru că nu mă tem de dracul/ pentru că mă tem de dumnezeu/ pentru că mor de foame într-un oraș străin/ pentru că m-au lăsat fără casă/ pentru că nu m-au omorât de tot/ pentru că dacă mă spânzur în vara aceasta/ sau mâine sau peste o sută de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
două atitudini aparent de neînchipuit împreună: conștiința ratării în toate și mândria unui destin singular. Pe de o parte, versurile exploatează în mod vizibil ideea de eșec existențial: "Poate că viața îmi este un șir de erori" (Cu inima); "Al dracului am fost, cu patimă în toate,/ greșind fundamental de-atâtea ori" (Trăiască poezia și marii visători!). Pe de altă parte, poetul manifestă tendința de a-și transforma chiar și această conștiință a ratării în emblemă a diferenței senioriale: "Am studiat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lirică a lui Ioanid Romanescu: regretul marii treceri, ciuda nemascată pentru pierderea iubirii, a prietenilor, a cuvintelor ce parcă au început să se emancipeze și, mai ales, a posibilităților de-a mai putea opta pentru o altă traiectorie existențială: "Al dracului am fost, cu patimă în toate/ viața mea a curs întâmplătoare / atâtea drumuri am avut în față/ dar am ales mereu câte-o cărare". Referințe critice (selectiv): Eugen Barbu, O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și piere, colina se umflă și plesnește ca o bășică uriașă, în fine, apare și un moșneag care, apoi, dispare. Personajul lui P., spirit lucid, nu poate să spună, în fața atâtor semne de irealitate, decât „Ei?, ce, m-au găsit dracii?!”. Mai subtilă, de un fantastic poesc, este povestirea Amiază de vară, scrisă mai târziu și inclusă de autor în ediția definitivă a nuvelelor sale. Într-o zi caniculară de vară o țărancă aude mașina de cusut mergând singură, e înspăimântată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Indică două elemente specifice oralității. 5.Încadrează, prin două trăsături, textul în dialog literar. (0,5p.) (1 p.) (1 p.) (1 p.) (1 p.) Text B ACTUL I, SCENA V Spiridon: (singur, intră din dreapta făcându-și o țigară) Măă! al dracului rumân și jupânul nostru! Bine l-a botezat cine l-a botezat "Titircă Inimă-Rea". Ce are el cu mine? Zău! Biata cocoană și cu nea Chiriac! Cu ei mai am noroc, ei mai mă scapă de afurisitul, că 9despre partea
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
au culcat găinile, și voi ați început? Ia stați oleacă, blestemaților, să vă dau eu! Noi, atunci, am pârlit-o la fugă. Iar el, zvârr! cu o scurtătură în urma noastră, căci era om hursuz și pâclișit popa Oșlobanu [...] - Măi, al dracului venetic și ceapcân de popă! zicem noi, după ce ne adunăm toți la un loc, înghețați de frig și speriați. Cât pe ce era să ne ologească boaita cea îndrăcită, vedea-l-am dus pe năsălie la biserica Sfântului Dumitru
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]