17,773 matches
-
l-a împins pe Eliade spre o răscruce, alegând nuvela fantastică, singura modalitate de expresie literară. "În acei ani '50 nu ne dădeam seama că alegerea va fi atât de tranșantă, dar eram martorii zbuciumului său constant pentru a rupe, fura, câștiga pentru scriitorul din el dreptul de a exista și altfel decât cu intermitențe, ca o rudă săracă, admisă pe ușa din dos"10. Proza scurtă a fost soluția ieșirii din dilema care-l frământa pe Eliade. "Nu-mi dau
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
creatori cosmogonici, ci "fecundatori și procreatori în ordinea biologică", iar "hierogamia devine funcția lor esențială"431. Substratul mitologic (Oana / Marea Zeiță) se împletește cu credințele din mitologia românească; Oana amintește de fata de uriași (din studiile lui Marcel Olinescu) care fură copilele oamenilor de rând și le ține în poala sa. Fiecare personaj aduce cu sine o mitologie; de Oana se leagă mitologia uriașilor (implicit a comorilor neprețuite din mormintele acestora, comori inaccesibile omului pentru că sunt închinate diavolului), precum și cea a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
socială, vizir, ajutorul sultanului, după Ciru Partenie (care chiar poartă numele marelui rege persan), dar în esență, el este cel care a înțeles sensul vieții, deci cel încoronat (în gr. stephanos = coroană)". 4.13. Nume și identitate Oricând personajele eliadești "fură" uniforme pentru a-și atribui o altă identitate, o fac pentru a se refugia în ceea ce simbolizează uniforma militară (mod de ieșire din cotidian, asemeni costumului, însemn al celor inițiați, reunire a sensurilor confreriei și ale eroului 723): Ieronim Thanase
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
poate să fie, așa cum "se-ntâmplă/ câte o toamnă cu suflet și mâini de zeiță tăcută,/ se-ntâmplă, știam, o dată într-o vecie,/ câte o toamnă în care nimeni nu mai cunoaște pe nimeni,/ în care viorile mint și te fură oglinzile,/ în care cuvintele umblă cu fețe și măști"? Imagine a întâmplătorului, a ceea ce s-ar putea să survină, neașteptat și totuși știut, extraordinarul excepției iluminative care irumpe de nicăieri. Toamna nu pune în vedere o priveliște, ci neasemuita sa
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
77, Marseille, 1988, p. 126). 15 Anca Vasiliu, "Autour d'un anonyme aristotélicien. Nouvelles perspectives sur le diaphane", în Christian Trottmann et Anca Vasiliu (dir.), Du Visible à l'Intelligible, Honoré Champion, Paris, 2004, p. 59. 16 "Ca un chip furat într-o oglindă" (Suspin, vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., p. 387). 17 Vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., p. 361. 18 "Glasul când a tremurat / am auzit în el singurătatea" (Sunet, vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și mențiune elev Iancu Beatrice clasa a VII a A - 2008 Concursul județean de reviste școlare - Iași 2008- Mențiune cu revista “Puls pentru viața”- făcând parte din colectivul redacțional prof. Șerban Genoveva - 2008 Certificat de participare LeAF proiectul “Nu ne furați oxigenul” coordonator prof. Șerban Genoveva - 2008 Certificat de participare YRE proiectul “Water for life » coordonator prof. Șerban Genoveva - 2008 Olimpiada de Biologie fază județeană premiul al III lea Spătaru Ilinca clasa a VII a, premiul al III lea Ilașcu Răzvan
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
să știm, dându-ne în dar ceea ce au primit tot de la noi. − Ții minte că Minos trebuia să-i sacrifice lui Poseidon taurul superb trimis lui de zeu din adâncul mării? Parșivul! Refuzând să-l mai dea înapoi, și-a furat practic darul, căzu Ondine pe gânduri. Trees cochetă mai departe cu imaginara situație evocată: − Ce se întâmplă când o parte din misterul tău încă neîngrădit de forme îți năvălește în lumină prin privirea unui artist primit în ospeție intimă? Ei
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pentru el a-și exhiba somptuar tezaurul fără fund al negației. A refuza ca un nabab ce stă pe o grămadă de aur dătător de nepăsare... Asta da, domnie! În direcția ei, cel numit Rică (de la "Spărgerică") se lăsa deseori furat de visare. Numai că, de obicei, realitatea îl trăgea abuziv înapoi, afară din reverie, înșfăcându-i ființa din pântecul dulcii libertăți onirice și înfășându-i-o silnic în niște contururi tenace, sufocant de înguste și de nepotrivite aspirațiilor lui. Ei
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a repetitivului - o temporalitate matern-răbdătoare, elastică și, mai mult decât atât, fiabilă în răbdarea ei. Venirea somnului atestă o minimă încredere în regularitatea maternă a lumii, ce permite somnolentului să anticipeze inutilitatea prelungirii stării sale de veghe: el se lasă furat de somn, încrezător fiind că revenirea la conștiință nu ridică probleme. A se regăsi pe sine: iată cel mai mare lux și, în același timp, cea mai inexorabilă necesitate, pe care somnul le confundă. Tocmai lăcașul acestei reîntoarceri la sine
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
însă că, indiferent de natura traumatică ori benefică a acestei inserții prin excelență marcante, omul se leagă de țăruș cu atât mai trainic cu cât îl ignoră mai profund. Ca și calul, fără să bage de seamă, el poate fi furat de o mână nevăzută și priponit din nou altundeva, de țărușul altui habitus. Și există, pare-se, un fel expert de a acoperi nările omului, în așa fel încât să nu-și audă propriul fornăit de alarmă. Dar pentru cei
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fusese iarăși brusc ridicată și lumina puternică a reflectoarelor sfâșiase aparența de continuitate disputată a spațiului. Zărise atunci două mâini mari și străine rătăcind întrebător pe șoldurile mamei sale, ale cărei priviri rămâneau inexplicabil pierdute în cu totul altă direcție, furate de clovnul nătâng, rostogolindu-se în tumbe caraghioase și hohote stridente, după isprava-i gustată inegal de public. Le smulsese furios de pe flanela moale și prea îngăduitoare a fustei ei, în care își afundase apoi fața pentru tot restul spectacolului
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în jurul lui cu sâcâitorul lor "Ce ne-ai adus?" răspunzându-le și lor în același limbaj prozaic al obiectelor. Brățara și-o scoase Marieta imediat și-o puse la păstrare într-un loc tăinuit, de frică să nu i-o fure careva; dar mâna o frigea rău în locul unde o atinsese, poate din cauza pietrelor mari și fățuite de pe ea, ce luceau de-ți luau ochii; dacă luceau ca Soarele trebuie să fi fost foarte cald înăuntrul lor - ca în Soare, nu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
spre a-i tempera protector atracția asupra privirii, făcătoare și desfăcătoare de noduri alunecoase (unii spuneau chiar că ar fi inventat spânzurătoarea) și îmblânzitoare a șerpăriei gestuale ce mișuna liber prin limpezime! Tot ea lansase moda cu sânii dezveliți, care furau pe față ochii bărbaților, împiedicându-i astfel să scruteze prea indiscret chipurile expuse ale femeilor, cu tot cu tainele disimulate în ele. Cu siguranță că-i pusese oareșice gând meșterului atenian... Încercând zadarnic să-și ferească privirea de augustele sfârcuri ațintite imperativ
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
reptilă nu făcea decât să le afâneze vitalizant un spațiu intim altfel amenințat de pietrificare, săpându-le cu foamea-i de altceva convingerile identitare cele mai adânci. Deviza celor mai lucizi era "lasă-te furat, ca să n-ai cu ce fura"; dar a vorbi de furt în cazul unei asemenea însușiri, ce nu face decât să astupe gura voracei dorințe cuibărite în om mai înainte ca ea să-l smulgă violent de la locul său, părea multora deplasat de culpabilizant. Ca să spun
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ceruse o mașinărie în care să se împreuneze cu taurul lui Poseidon, iar el avea s-o construiască atât de meșteșugit încât ea să păstreze urma hierogamiei chiar după împlinirea faptului, asemeni unui instrument muzical cu vibrație nefiresc de prelungă. Furând secretul ne consolam de limitările propriei spontaneități. Își zise că, dacă un animal avea să preia trupul reginei acordat muzical de el cu atâta pasiune, măcar ulterior umilita-i ureche de artist să se împărtășească din neomeneștile armonii astfel stârnite
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pot și obstrucționa pe cele existente; analogia cu un sistem de pompe aspiro-respingătoare pentru posibilități existențiale ridică imediat problema racordării lor sinergetice între ele. Create pentru a conlucra la asanarea unui pământ suprasaturat de apă, morile de vânt ale Olandei fură exemplul ce se prezentă firește în mintea lui Ian. Și totuși, de ce conlucrarea lor e mai eficientă, de-aceea solul zvântat se afundă mai adânc sub nivelul mării, devenind astfel mai inundabil. Totul ca și cum fundația civilizației nu ar fi deloc
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lăsate în seama diplomaților de meserie. Sunt pentru un internaționalism jungian, la nivelul fantasmelor și arhetipurilor, unde diferențele culturale se estompează. În somn trecem prin orice ziduri și veșminte; vecinătatea devine promiscuitate. − Eu zic să n-aștepți chiar până te fură somnul, în cazul în care distanța dintre voi s-ar surpa subit! Luc se arătă interesat: − Și cum ne-ai scuzat tu că ne zgârcim la perdele, aș vrea s-aud? − Ce era să zic? Din lipsă de inspirație, m-
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
încă un altul, și tot așa. La malul ei împânzit de mătasea broaștei, libertatea nu-l speria; dovadă că nu se dădea înapoi de la șutit portofele, de la spart felinarele nepăzite de pe șosea, de la înghesuit câte-o fată prin boscheți, de la furat ici-colo câte-o mașină (dar numai cu chei cu tot) și multe altele, echivalente cu intrarea cam până la glezne în stihia vorace a posibilului înconjurător. Cea mai tare lovitură din palmaresul lui, ce-i adusese și porecla, fusese spargerea cu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ar scutura un câine de-o apă moartă. Tot ca un câine, fluidul umoral are un cap și-o coadă ce se-aleargă fără-ncetare, făcând să alterneze confuz în el viața și moartea. Vinele i se goliseră până la imponderabilitate; furase startul furului său, fusese înaintea lui cu un infinitezimal pas pe care, înfășurându-l ghem pe după sinele-i efilat cu o iuțeală suveran vremuitoare, îl lungise securizant. Altfel spus, își furase strălucit darul plumburiu mai înainte ca acesta să-i
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
viața și moartea. Vinele i se goliseră până la imponderabilitate; furase startul furului său, fusese înaintea lui cu un infinitezimal pas pe care, înfășurându-l ghem pe după sinele-i efilat cu o iuțeală suveran vremuitoare, îl lungise securizant. Altfel spus, își furase strălucit darul plumburiu mai înainte ca acesta să-i parvină, înstrăinându-l, redestinându-l; îl luase deja în primire mai înainte de a-i fi dat de-a binelea. Unii descoperă continente, alții oceanul primordial subcutanat. Rică avusese revelația că, în forja
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de Rică vremuind în postură de sceptru al schimbării. Inițial, căutase mai mult să verifice o ipoteză personală legată de optimizarea modului său de-a opera: la zicala "frica păzește pepenii", ceva îl îmboldea irezistibil să adauge "iar siguranța îi fură" - o contribuție care, deși n-ar fi reținut efectiv atenția nici unui tribunal din lume și n-ar fi reușit să disculpe nici un făptaș, ar fi stârnit ceva dezbateri deloc sterile printre eleați. Dac-ar fi știut ce-i inerția, s-
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
reflux eluziv ca ea să ți se umple de prinosul lui debordant; fără discuție, pentru a i-o lua înainte trebuia însă să te miști, nu glumă! După cum, deasemeni, era o chestie de bun simț să remarci că lucrurile se fură, că sunt mereu pe cale de ducă într-un sens impersonal, lipsit de orice conotații morale. Bun, le priponește omul cât poate de posesiv, dar zadarnic... Apa le ia inevitabil, chiar dacă nu pe toate o dată. Ajuns cu raționamentele la acest impas
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pe spinarea ei încăpătoare. Dar câți ar fi avut subtilitatea să înțeleagă că un nou orizont e de fapt un nou buzunar în care se intră și din care se iese în virtutea legilor mai înalte ale Firii? Complice, jocul metaforelor fură și el mintea al naibii... Acceptând condescendent limitele înțelegerii științifice ale epocii sale, Rică se hotărâ să-și mai amâne bunăvestirea de descobridor până după eventuala absolvire a școlii generale. Ceea ce, desigur, nu invalidă nicidecum intuițiile sale. Riguroase și sistematice
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
vasele comunicante ale lumii îi părea nebunește de ambițios. Cine caută puritatea și urcă în amonte, către izvoare, cine se trage evoluționar pe mal, afară din supa primordială nedistinctă a vieții, vădește un exclusivism îngrijorător. Pas cu pas, malul te fură în altitudine cu posibilitățile lui noi, poate mai ceva chiar decât adâncul cu-al lui cântec temut. Nu e uimitor cât de mult a supraviețuit în fosa-i abisală coelacantul refuzând consecvent pariul schimbării - excluzând, adică, excluderea la fel de încăpățânat ca
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Cui îi fusese hărăzit al ei? se întreba, înverșunat precum un han mongol uzurpat. Și de ce-am fost mușcați cu dorințe chinuitoare, a căror împlinire nu ne stă în puteri? Nu dorea decât să-i aducă el focul înalt furat în prealabil cu riscul suprem, să-i devină el însuși făclia incendiară - traficantul susceptibil de inimaginabile suplicii al unei imortalități pentru uzul muritorilor de rând. Asta admițînd că ar fi crezut cu-adevărat în furt și în miraculoasa lui putere
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]