15,885 matches
-
și firesc, iar limbajul, bogat în imagini, este, de cele mai multe ori, cel al vieții de fiecare zi. Temperament de luptător pentru mari și adesea utopice idealuri, cărora le dă glas cu un zel inutil, punându-se, astfel, la dispoziția unei ideologii de comandă, I. etalează și preocupări pentru dezvăluirea unor stări și atitudini mai puțin convenționale, de la nestăvilitul entuziasm vital până la melancolicul presentiment al sfârșitului. Este și autorul unor librete de operetă (Plutașul de pe Bistrița, 1956, Carpații, 1966, și Târgul de
IANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287482_a_288811]
-
IDEEA ROMÂNEASCĂ, periodic apărut la București din mai 1935 până în decembrie 1937. În primul an de existență I.r. are subtitlul „Revistă de critică, poezie și ideologie”, iar unicul redactor este Pavel Costin Deleanu. Acesta este desigur autorul articolului-program intitulat Ideea românească, nesemnat, în care se formulează năzuința ca revista să fie „printre altele, o concentrare a tineretului de azi în vederea propriei sale definiri și expresii”. Orientarea
IDEEA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287503_a_288832]
-
la doctrina legionară este evidentă. În ton encomiastic, redactorul, dar și Traian Herseni, Ștefan Ion George, Arșavir Acterian, Alexandru Constant ș.a. scriu despre „jertfa” legionarilor ori despre generalul Gh. Cantacuzino Grănicerul. Versuri și poeme în proză, cele mai multe ocazionale, mustind de ideologie de dreapta, dau Horia Stamatu, Iordache Nicoară, Ion Vasile, Ciril Vârnav. Mai publică articole, studii, comentarii Nicolae Roșu, arhitectul Mihai Urzică (Așezările românești în cuprinsul lor urbanistic, Reînnoirea satelor românești prin specificul lor), Andrei Flor (Fenomenul istoric), Alexandru Constant (Saint
IDEEA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287503_a_288832]
-
persoană, corelat în primul rând cu lumea a doua a lui POPPER, nu poate fi complet rupt de felul în care se organizează lumea a treia, în corelația cu cea dintâi. Progresul tehnologic, schimbările în structura societății, rapiditatea manifestărilor, noile ideologii și valori ce ajung să fie promovate în societate pretind de la persoana umană un alt stil de comportament decât cel promovat în Europa la începutul secolului XX, atunci când Freud își organiza psihanaliza. Chiar dacă persoana umană - ca pol individual al umanului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
comunitatea psihologilor și psihopatologilor atunci când se comentează tulburările de personalitate, deși o serie de sugestii, date, metodologii și concepții îl pot inspira pe psiholog, clinician sau pe antropolog. Acest fapt se cere subliniat, deoarece, în ultimul timp, mulți susțin o ideologie a importanței și primatului „datelor empirice”, a fundamentării pe „evidențe faptice”, reproductibile. Dar orice fapt științific, în toate domeniile - deci inclusiv în psihologia persoanei și în domeniul tulburărilor de personalitate -, se obține printr-o metodologie și e solidar cu o
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
precădere în cele occidentale (Kagan, 1994; Paris, 1997Ă. În cazul lor se confirmă o continuitate intergenerațională scăzută, coeziune socială scăzută, roluri sociale instabile și puțin definite (Millon, 2000; Paris, 1996Ă. Viața social-economică e dominată de pragmatism și mai puțin de ideologii stabile. Industrializarea rapidă, urbanizarea, nivelul ridicat de tehnologizare, mobilitatea populațională care include și fenomenul imigrației alături de diversitatea și calitatea mijloacelor de informație și de comunicare au determinat erodarea vechilor tradiții și norme comunitare. Relațiile interpersonale de factură individualistă scad interesul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
diminuat al super-egoului individual influențează caracteristicile personale la adult. Acești adulți imaturi așteaptă, la rândul lor, „părinții comunitari” acea autoritate anonimă care coalizează știința, tehnica, religia și bunul-simț comunitar. Cultura occidentală nu a reușit să producă una sau mai multe ideologii care să corespundă creșterii economice și hiperindividualismului. Normele tradiționale ale liberalismului, confesionalismului și socialismului au dispărut aproape total. Individualitatea se reduce la egoism, iar identitatea la narcisism. Dezordinea ideologică a determinat apariția de cluburi, fundații, asociații care să dezvolte sentimentul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Se cere și la acest nivel făcută diferența - cel puțin până la un punct - între agresiunea morală și fizică realizată în planul relațiilor directe cu o altă persoană și cea realizată în planul grupurilor sociale, ca expresie a unor politici sau ideologii. Diferențierea se estompează în cazul funcțiilor, a celor plasați în statute și roluri sociale specializate în conceperea și practicarea torturii, a chinuirii și exterminării. În astfel de funcții sau profesii se autoselectează de obicei persoane predispuse, care în principiu ar
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de descentrare, de plasare în situația celuilalt, de milă, de compasiune, sentimentul de vinovăție poate fi redus sau chiar poate lipsi. Rușinea și vinovăția sunt cultivate de socio-cultură în diverse grade. În unele cazuri, cum e cel al creștinismului, însăși ideologia religioasă accentuează educarea acestor trăiri. În alte societăți ele sunt mai puțin cultivate. În prezent, chiar în țările euro-atlantice creștine, stilul de viață contemporan pune un accent tot mai mare pe asertivitatea sinelui și succes în detrimentul rușinii și culpabilității. Totuși
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Manole), Bucur Țincu, Axente Sever Popovici, Radu Dragnea, Al. Dima, O. Vuia, Ilie Olteanu, D.B. Ionescu, Vasile Cotruș, Ilie Dăianu, Ionel Neamtzu. Articolul Aron Cotruș sau Retrăirea istoriei semnalează apariția la Madrid a volumului Rapsodie valahă, încercând încadrarea autorului în ideologia legionară. Tot în acest sens este salutat gestul lui Ion Barbu de a se fi adresat tinerilor poeți în revista „Pan” printr-un articol (Către poeți), din care se reproduce un fragment. M.Pp.
INALŢAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287538_a_288867]
-
aspect; • adaptare - ajustarea unui organism la condițiile interne și externe, asigurându-i perenitatea. Un impact important asupra strategiilor firmei Îl au factorii: - psihologici - corespund noilor așteptări ale oamenilor, de exemplu În domeniul calității vieții, induse de creșterea competențelor și conțin ideologii individualiste; - culturali - sunt legați de dezvoltarea cunoștințelor, de schimburi, de mijloace de comunicare și asigură transformarea valorilor și mentalităților tradiționale (declinul motivării securității economice În favoarea căutării plăcerilor și autoexprimării salariaților); - sociologici - sunt legați de evoluția normelor și a modurilor de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
flexibilitatea și reabilitarea sistemului. Tandem Computers consideră că nici o altă firmă nu are această capacitate. Crezul firmei Tandem Computers, conceput de președintele fondator, James G. Treybig, reprezintă punctul de convergență a capitalismului Într-un mecanism ce Încorporează un amestec de ideologie și stimulente. El cuprinde cinci principii de conducere: 1. toți oamenii sunt buni; 2. muncitorii, managerii și compania sunt unul și același lucru; 3. fiecare salariat al firmei trebuie să Înțeleagă esența afacerilor; 4. fiecare salariat trebuie să beneficieze de pe urma
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
o tradiție de cooperare Între firmele naționale și unele Întreprinderi care sunt descendente ale fostelor Zaibatsu de dinainte de război. Formele de cooperare care rezultă de aici sunt adesea orchestrate de puterea publică sau de bănci. Statele Unite se caracterizează printr-o ideologie concurențială și o legislație defavorabilă acordurilor Între concurenți. Cadrul juridic s-a conturat odată cu adoptarea National Research and Development Act, care autoriza efectuarea de activități de cercetare-dezvoltare Între firme concurente numai În anumite condiții. Europa este Încă un mozaic de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
al activităților fragmentate, orice creștere a firmei va conduce la scăderea ratei randamentului investițiilor. Avantajul concurențial se obține pe baza strategiei diferențierii. Deciziile pasional sentimentale, intuitive, luate din credințe și confesiuni ideologice sunt puțin raționale. Desigur, omul este influențat de ideologie și personalitate, ceea ce face ca majoritatea problemelor să fie rezolvate stohastic, cu o imensă risipă de forțe și timp. Raționalitatea este Însă În creștere și va prelua o cantitate din ce În ce mai mare de probleme spre rezolvare. Totuși, adevăratele probleme sunt Întotdeauna
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
dintre omul ce joacă un rol de prim ordin într-o etapă de „crucificare a neamului românesc” și monumentala sa operă, definită astfel: „Timp de patru decenii literatura aceasta de inspirație și sensibilitate patriarhală a format succesivele generații, alimentând o ideologie specific românească, ale cărei origini se găsesc în paginile lui Eminescu. Insuccesul ideologiei comuniste în România se datorește acestei fizionomii spirituale a intelectualului român.” La rubrica „Note pe marginea cărților”, Pamfil Șeicaru publică, sub inițiale, cronici literare consacrate cărților românești
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
crucificare a neamului românesc” și monumentala sa operă, definită astfel: „Timp de patru decenii literatura aceasta de inspirație și sensibilitate patriarhală a format succesivele generații, alimentând o ideologie specific românească, ale cărei origini se găsesc în paginile lui Eminescu. Insuccesul ideologiei comuniste în România se datorește acestei fizionomii spirituale a intelectualului român.” La rubrica „Note pe marginea cărților”, Pamfil Șeicaru publică, sub inițiale, cronici literare consacrate cărților românești din exil (Mângâierea dorului de țară. Cartea de cântece românești a lui Vasile
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
și diferențiere. Subiectele astfel delimitate sunt abordate sintetic și pregnant, sub semnul ponderației dialectice, fără exces de cazuistică și cu știința formulării concluziilor pe cât de nuanțate, pe atât de limpezi și convingătoare. Spirit disociativ și echilibrat, C. dovedește aplicație pentru ideologia literară. Considerațiile conțin aserțiuni care, cu trecerea anilor, pot părea „banalizate” - ori prea timide, reținute -, dar care vădeau o binevenită combativitate, inteligent „autoprotejată”, la adresa derivei ultrapolitizate și vulgar sociologizante a criticii din perioada 1948-1960, a domniei „realismului socialist”. Ele au
CESEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
contribuit, alături de alte demersuri similare, la normalizarea (limitată, desigur, dar totuși accentuată) a statutului și rostului criticii literare ca activitate specifică, distinctă de propaganda și publicistica de partid. Era epoca reconsiderării factorului estetic în evaluarea literaturii, a redefinirii raportului dintre ideologie (politică) și artă, a renunțării și chiar a denunțării sociologismului din anii ’50, la adresa căruia, în spiritul de „deschidere” propriu sfârșitului deceniului al șaptelea, C. lansează un atac violent, dar formulat cu urbanitate, uneori cu ironie. Astfel, vorbește cu dezinvoltură
CESEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
aspecte notabile ale fenomenului. Tipărește Discursul de la Blaj al lui Simion Bărnuțiu, descoperind în textul politic structuri de expresie literară apropiate de marea retorică europeană a anului 1848. Istoriografia momentului este tot atât de tributară prozei romantice, fapt demonstrat în lucrarea monografică Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian (1983). Filonul beletristic se trădează în cele mai neașteptate texte ale vremii, un loc aparte ocupându-l corespondența între actorii scenei sociale și cultural-literare. Mircea Zaciu caracterizează dialogul epistolar din Corespondența lui Alexandru Papiu
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
unice în felul lor prin retorism și reverie meditativă, aceste „parentalii” sunt adunate în volumul cu un titlu împrumutat parțial de la Vasile Pârvan: Memoriale. 100 (1998). SCRIERI: Alexandru Papiu Ilarian și Academia Română, Cluj, 1973; Chipuri din hronicul neamului, București, 1977; Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian, București, 1983; Figuri de cărturari, București, 1987; Naționalismul modern, Cluj-Napoca, 1996; Memoriale. 100, Cluj-Napoca, 1998; Simion Bărnuțiu. Suveranitate națională și integrare europeană. O hermeneutică de texte, Cluj-Napoca, 1999; Cultură și societate în contextul Școlii
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
Vlad, Epistolarium transilvănean. „George Bariț și contemporanii săi”, TR, 1975, 25; Mircea Popa, O generație luptătoare, TR, 1981, 33; Georgeta Antonescu, Nicolae Pauleti, „Scrieri”, MS, 1982, 1; Z. Ornea, Contemporanii lui George Bariț, RL, 1983, 39; Al. Zub, Ioan Chindriș, „Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian”, AIX, t. XXI, 1984; Gh. Platon, Ioan Chindriș, „Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian”, AUI, 1984; Șerban Cioculescu, „Decodarea” unei complexe personalități: George Bariț, RL, 1985, 38; Ioan Bizău, Ortodoxia liturgică a lui
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
luptătoare, TR, 1981, 33; Georgeta Antonescu, Nicolae Pauleti, „Scrieri”, MS, 1982, 1; Z. Ornea, Contemporanii lui George Bariț, RL, 1983, 39; Al. Zub, Ioan Chindriș, „Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian”, AIX, t. XXI, 1984; Gh. Platon, Ioan Chindriș, „Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian”, AUI, 1984; Șerban Cioculescu, „Decodarea” unei complexe personalități: George Bariț, RL, 1985, 38; Ioan Bizău, Ortodoxia liturgică a lui Inochentie Micu-Klein, „Renașterea”, 2001, 2. M.Pp.
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
, grupare înființată în anul 1943. Afirmat într-un moment istoric convulsionat (anii 1943-1947), printr-o scrisoare-manifest și o „ideologie” artistică proprie, Cercul se legitimează prin modelul lovinescian. Gruparea apără, în descendența lui Maiorescu, autonomia esteticului, însă configurarea și articulațiile sale doctrinare au fost condiționate de un context istoric special. Cercul a luat naștere dintr-un „creuzet” universitar transbordat, în urma
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
situează, astfel, pe o poziție contrară celei susținute cu ani în urmă, schimbare datorată, probabil, experienței literare acumulate. Câștigând în echilibru și luciditate, spiritul critic al lui C. dobândește rigoare și disciplină. De altfel, el se străduie să-și limpezească ideologia (secțiunea Probleme, din volumul Basoreliefuri), pledând pentru o critică normativă, de orientare a scriitorului și de formare a gustului public. Propunând o înțelegere a literaturii axată pe un așa-zis „bun-simț comun”, acceptă cu rezerve curentele și manifestările moderniste, iar
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
Contribuiseră la aceasta critica publicată în „Scânteia” din 1947 de ultradogmaticul Traian Șelmaru, intitulată Să smulgem din noi înșine pozițiile de autoapărare ale capitalismului, articol în care poeta era considerată, prin suprarealismul, ermetismul, ludicul versurilor sale, o demnă reprezentantă a ideologiei nonproletare, ca și antipatia fermă manifestată de Leonte Răutu. Deși se străduiește, după propriile mărturisiri, să scrie tot atât de prost precum alți confrați, corifei ai proletcultismului în acel moment, contribuțiile ei nu sunt nici atât de mediatizate, nici atât de lăudate pe cât și-
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]