16,713 matches
-
semantic principal: Nu are (este) cine veni. Timpurile infinitivuluitc "Timpurile infinitivului" Infinitivul cunoaște două forme temporale: prezent și perfect, prin care se exprimă opoziția aspectuală imperfectiv/perfectiv: Nu-i pot ierta greșeala de a elogia un ticălos. Nu-i pot ierta greșeala de a fi elogiat un ticălos. Prezentul Este, de fapt, un „timp” sintactic, dependent, ca aspect imperfectiv, de relația contextuală în care se află înscris: „Spre a merge la Almaș pe drumul mare, ar fi trebuit să suim dealul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să fii implică un lanț întreg de renunțări.” e. propozițional (propoziția subiectivă) „Ea trebui de el în somn / Aminte să-și aducă.” (M. Eminescu) „Pe cine întrebam dădea din umeri.” (M. Preda) „Ceea ce zici tu îmi hotărăște soarta.” (M. Eminescu) „Iertat să fie cel ce la mânie / Mi-a împlântat cuțitul pân-la os.” (N. Labiș) f. multiplu: „Nisip, cenușe și lut / Sunt un trecut?” (T. Arghezi) „Dar curând începe să viscolească și să geruie și coborâm către miazăzi.” (M.Caragiale) Dubla
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dacă zici că nu ți-e frică, reluă cea dintâi. Ghicește. Care-i țiganca?” (M. Eliade) Identitatea sa concret-lexicală poate fi transferată unui vocativ, pronominal, de persoana a II-a, sau substantival, care rămâne în afara unei funcții sintactice propriu-zise: „Tu, iartă-mă, fecioară, tu, căprioara mea!” (N. Labiș) Subiectul subînțelestc "Subiectul subîn]eles" Când verbul-predicat (sau component al predicatului) se află la persoana a III-a, pentru realizarea fără echivoc a înțelesului global al enunțului, persoana verbală se prelungește, de regulă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
însușirea căreia i se adaugă, în caracterizarea, prin predicat analitic, a subiectului, o altă însușire, printr-un nume predicativ: „El era orfan... și afară de aceea determinat prin naștere de nepozitivism.”, (M. Eminescu, P.L., 27) sau prin predicat: „Și nu-mi iertaseră, probabil, că după ce eram prost mai aveam și tupeul să-i judec.” (O. Paler, Viața..., 63) • circumstanța (temporală sau spațială) căreia i se adaugă, în desfășurarea acțiunii verbale, un alt circumstanțial: „În afară de marți, a mai venit și joi.”, • acțiunea (starea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
expresia planului subiectiv, prin care subiectul vorbitor își exprimă atitudinea, afectivă sau intelectuală, față de obiectul comunicării sau față de interlocutor: „În materie de gust literar - ce e drept - discuția e totdeauna grea.” (T. Maiorescu, 417), „Și mama, D-zeu s-o ierte, strașnic se mai bucura când se întâmpla oaspeți la casa noastră.” (I. Creangă, 9), „Atunci iedul de sub chersin, să nu tacă? îl păștea păcatul și-l mânca spinarea, sărăcuțul!” (I. Creangă, 137), „A fost, fără îndoială, un vânător inspirat și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
referă la păcat, straduindu-ne să-l explicăm pe înțelesul tuturor. Se știe că bolile au multiple cauze printre care și păcatul, la care se referă chiar rugăciunea Tatăl Nostru. Soluția curățirii de păcate este iertarea. Că păcatele să fie iertate, păcătosul trebuie să-și ceară iertarea pe care preotul o dă după spovedanie. După învățătură Sfintei Scripturi, păcatul este “calcarea cu bună știință și de bună voie a voii lui Dumnezeu, numindu-se și fărădelege” (Invatarura de credință Ortodoxă, pag
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
83). Păcate împotriva Duhului Sfint sunt cele mai grave păcate făcute de oameni pe pămînt pentru că îl hulesc pe Dumnezeu și alunga Harul Duhului Sfânt de la om. Acestea sunt: păcătuirea cu încredere prea mare și nesocotita că Dumnezeu mă va ierta și pentru această pot păcătui mereu. neînfrânarea de la păcat și aminarea pocăinței până la bătrânețe sau pe patul de moarte. credință că voia lui Dumnezeu mă va mintui și nu voia mea. Altfel spus, Părintele Cleopa le prezintă ca fiind: necredința
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
poate fi considerată că o prima încercare de curățare a sufletului, ea constând în mărturisirea păcatelor. Taină spovedania a fost instituită de Mântuitorul Hristos când s-a arătat apostolilor și a suflat asupra lor zicând: “Luați Duh sfânt, cărora veți ierta, păcatele le vor fi iertate și cărora le veți ține, vor fi ținute” (Ioan 20, 22, 23,). Conform rânduielilor bisericești spovedania se face după fiecare dintre cele patru posturi din an. Se mărturisește fiecare păcat cât mai repede pentru că păcatele
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
prima încercare de curățare a sufletului, ea constând în mărturisirea păcatelor. Taină spovedania a fost instituită de Mântuitorul Hristos când s-a arătat apostolilor și a suflat asupra lor zicând: “Luați Duh sfânt, cărora veți ierta, păcatele le vor fi iertate și cărora le veți ține, vor fi ținute” (Ioan 20, 22, 23,). Conform rânduielilor bisericești spovedania se face după fiecare dintre cele patru posturi din an. Se mărturisește fiecare păcat cât mai repede pentru că păcatele vechi slăbesc inima și ne
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
mult cu Dumnezeu. De aceea să o primim cu mare evlavie și credința că este foc mistuitor care curăță doar pentru cei vrednici, iar pe cei nevrednici îi arde și-i osândește . Următoarele sunt efectele harice ale Sfintei împărtășanii: ne iartă păcatele mărturisite la duhovnic ne dă Duhul Sfânt la botez ne ajută să înlăturăm patimile, ne iluminează, desăvârșește, ne deschide calea spre mântuire. Prin sfântă împărtășanie se manifestă puterea spirituală a Mântuitorului Hristos cu care a vindecat multe boli și
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
suferință? Să se roage... Este cineva bolnav între voi? să cheme preoții bisericii și să se roage pentru el ungandu-l cu untdelemn în numele Domnului. Rugăciunea credinței va mântui pe cel bolnav, si de va fi făcut păcate, se vor ierta lui” (Iacob 5,13-15). Participanții la Taină Sfanțului Maslu sunt atat bolnavii, cât și rudele acestora, care trebuie să aducă făină,ulei și un obiect pentru binecuvântare și să asculte cu credința slujba Sfanțului Maslu. Din făină și uleiul sfințit
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
în picioare pe pădurarul cu nume predestinat (Minciună) - cu cine ți-am spus eu să votezi?” Minciună nu mă văzuse până atunci, ia poziție de drepți, mă privește în ochi și mă asigură ferm: „Cu dumneavoastră, tovarășe Hatmanu.” L-am iertat. Băuse Cotnari. Și nu numai licoarea în sine este deturnată, ci și simpla ei evoc are. Până și un reputat specialist oenolog, academicianul Val eriu D. Cotea și-a abandonat uneltele la atingerea temei și, în loc să î nșire cifre și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
19 septembrie 1886 și a fost asasinat de bolșevici prin întemnițare la Ocnele Mari. A murit demn, preferând bezna ocnei pe viață în locul compromisului cu fiar a bolșev ică atee, în ziua de 8 iulie 1959. Bolșevicii nu l-au iertat pentru că, fiu de țărani fiind, cu doar patru clase primare, țăranii plugari și păstori din cele mai izolate cătune îi doineau/plângeau cântecul ( Ionica AlconstantBuică ): „M-am născut într-un bordei învelit cu paie... Doinitor mi-a fost un tei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
doar patru clase primare, țăranii plugari și păstori din cele mai izolate cătune îi doineau/plângeau cântecul ( Ionica AlconstantBuică ): „M-am născut într-un bordei învelit cu paie... Doinitor mi-a fost un tei, Leagăn - o copae”. Nu l-au iertat pentru că el a scris cea mai frumoasă poezie „MAMA” : „A venit aseară mama, din sătucu-i de departe, Să mai vadă pe fecioru-i, astăzi «Domn cu multă carte»!” Nu l-au iertat pentru că a scris volumele „Cântarea neamului” și „Chiot către
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fost un tei, Leagăn - o copae”. Nu l-au iertat pentru că el a scris cea mai frumoasă poezie „MAMA” : „A venit aseară mama, din sătucu-i de departe, Să mai vadă pe fecioru-i, astăzi «Domn cu multă carte»!” Nu l-au iertat pentru că a scris volumele „Cântarea neamului” și „Chiot către Neamul meu”, închinând versurile celor care s au jertfit pentru NEAM și pentru ȚARĂ. Nu l-au iertat pentru că a fost și va fi cel mai mare fabulist al neamului românesc
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Să mai vadă pe fecioru-i, astăzi «Domn cu multă carte»!” Nu l-au iertat pentru că a scris volumele „Cântarea neamului” și „Chiot către Neamul meu”, închinând versurile celor care s au jertfit pentru NEAM și pentru ȚARĂ. Nu l-au iertat pentru că a fost și va fi cel mai mare fabulist al neamului românesc. Nu l au iertat pentru că a fost un adevărat sfânt al românismului și a scris PSALTIREA în versuri, operă premiată de Academia Română, dar și volumul cu rugăciuni
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
volumele „Cântarea neamului” și „Chiot către Neamul meu”, închinând versurile celor care s au jertfit pentru NEAM și pentru ȚARĂ. Nu l-au iertat pentru că a fost și va fi cel mai mare fabulist al neamului românesc. Nu l au iertat pentru că a fost un adevărat sfânt al românismului și a scris PSALTIREA în versuri, operă premiată de Academia Română, dar și volumul cu rugăciuni în versuri „Spre împărăția lui Iisus”. Nu l au iertat pentru că el, ca nimeni altul, a scris
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fabulist al neamului românesc. Nu l au iertat pentru că a fost un adevărat sfânt al românismului și a scris PSALTIREA în versuri, operă premiată de Academia Română, dar și volumul cu rugăciuni în versuri „Spre împărăția lui Iisus”. Nu l au iertat pentru că el, ca nimeni altul, a scris poezia „ȚARA MEA - Scrisoare unui străin”: „...De-ai venit pe aici odată, ai vedea că am o țară Ca un fagure de miere strâns din flori de primăvară...” După aceste aprecieri ale autorului
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
tihnă o țigară. Îl recunosc imediat după pozele din cărți: ESTE PĂSTOREL! Cum de nu l-a simțit Bambucea, câinele meu? Apoi îmi dau seama că e doar duhul lui Păstorel, iar duhurile nu sunt simțite de câini. “Să mă iertați, maestre, sunt cam matrafoxat”. “Nu i nimic, ce crezi că eu duceam paharul la ureche? în tagma asta a noastră se bea temeinic, cu toate că scriitorii nu beau mai mult ca alte categorii de oameni ai muncii. Numai că noi amestecăm
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-l aprobă cu desăvârșită îngăduință. Atunci, pășind cuviincios, se înfățișă oaspeților săi și dumnealui șătrarul Lăzărel Griga. E ra cu capul gol și cu pletele pieptănate. Ochii și-i stropise cu apă rece. Se închină către oaspeți și le zise: - Iertați ne și primiți ce avem. Fără să se așeze se îndreptă spre boier. - Măria ta, am două rugăminți și te poftesc umilit să-mi îngăduiești a le arăta. Măria ta, baba mea, c a muiere ce se află și cum
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
muierilor, nu s-a putut stăpâni să nu înceapă c un șirletic, punând pe masă bucate reci și pr oaste înainte de a aduce zeama și sarmalele pe care le ține în spuză, pregătite pentru soțul său. Te rog s-o ierți. Cum sfârși șătrarul aceste cuvinte, jupâneasa Avramia intră cu zama de găină aburind în străchini, având ș i pe servele sale cu sine, cu alte străchini de zamă și de sarmale . Domnul de Marenne primi în nări mireasma și ochii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Director de editură , care a promovat și încurajat mulți tineri scriitori, de țăra nul cu d oar patru clase primare Vasile Militaru, autorul celei mai frumoase poezii despre MAMA - mort în temnițele de la OCNELE MARI în anii comunismului, neputându-l ierta pentru că ne-a dat și lăsat pagini nemuritoare de literatură autentică. Primul FESTIVAL de VIN, 3-6 noiembrie 2011, organizat la Iași, punând în valoare zicerea “Dacă vi nul nu are poveste nu are nici preț” - aduce în actualit ate păre
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
profunzimile gândirii noastre, de tărâmurile noi pe care le-ar putea descoperi și dezvălui umanității. Ne întâlnim cu tot mai mulți oameni cu chipul îngrijit, dar cu sufletul neîngrijit... Între atâtea proveri, există și aceea de a nu ne putea ierta pe noi înșine. Cât suntem în cultură avem mereu un sens, avem un drum. Se întâmplă să ne afundăm în gânduri și să nu mai putem trăi obișnuit și conformist viața. Ce binecuvântare! Să ne putem retrage în lumea noastră
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
gândurile deșarte de iubire din anii de odinioară și în acest sens a scris chiar și o retractare; o mea culpa: sosi pe‑o mare prinsă în furtună, viața mea, cu‑o barcă aproape spartă, în portul ce păcatele nu iartă și nu primește decât fapta bună. Văd bine că gre‑ șit‑am împreună și eu și fantezia mea deșartă, ce idol și monarh făceam din artă și tot ce mintea vrea spre rău nebună. Nu‑mi dă odihnă pensula, nici
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
gândurile deșarte de iubire din anii de odinioară și în acest sens a scris chiar și o retractare; o mea culpa: sosi pe‑o mare prinsă în furtună, viața mea, cu‑o barcă aproape spartă, în portul ce păcatele nu iartă și nu primește decât fapta bună. Văd bine că gre‑ șit‑am împreună și eu și fantezia mea deșartă, ce idol și monarh făceam din artă și tot ce mintea vrea spre rău nebună. Nu‑mi dă odihnă pensula, nici
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]