15,922 matches
-
încă de la apariție, lucru care i-a reușit într-o oarecare măsură . Le Monde a reprezentat o noutate în materie de informare postbelică și în scurt timp a ajuns la o distribuție considerabilă. Inițiativa a pornit de la un grup de intelectuali, printre care catolicul Hubert Beuve-Méry. În martie 1945, ziarul avea un tiraj de 71.000 de exemplare, iar în luna decembrie a aceluiași an a crescut la 170.000, deși vânzările reale se situau în jurul de 140.000 de exemplare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sud) 270.000, L'Aube (ziar oficial al MRP cel mai puternic partid) 100.000. Publicația La nouvelle critique, înființată în 1948, a fost și ea folosită în favoarea luptei ideologice comuniste. Interesant este felul în care s-a manifestat amprenta intelectualilor francezi asupra publicațiilor cu distribuție restrânsă, dar totuși foarte influente. În domeniul literaturii a luat ființă Preuves, cu un tiraj de 10.000-12.000 de exemplare 251, sprijinită de F. Bondi, J. Carat, J. Bloch-Michel. Revista punea accentul pe articolele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
revistă de muzică românească redactată de Iacobu Mureșianu (profesor la un liceu din orașul mai sus menționat), Cultura creștină (1912-1926) fondată de profesorii Academiei teologice locale, ce a abordat teme de teologie și știință și care era destinată preoților și intelectualilor (apărea o dată pe lună312). Revistele Predicatorul săteanului român (1879-1890) și Preotul român (ambele redactate de canonicul Nicolae Fekete Negruțius) și Predicatorul poporului (1894) condusă de preotul Vasiliu Budesco din Ciulești, au apărut la Gherla. La Satu Mare, monseniorul Vasile Lucaciu a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu mici excepții) să mai apară după Marea Unire. În perioada interbelică, în Transilvania circulau următoarele publicații (cu apariție săptămânală) în limba română: ziarul Unirea (organ politic bisericesc "pentru apărarea intereselor Bisericii Unite din România", se adresa deopotrivă clericilor și intelectualilor laici greco-catolici, apărea în 2000 de exemplare) fondat în 1892 de un grup de profesori de teologie și redactat în anii 30 de canonicul Alexandru Rusu și profesorul Augustin Popa; revista Unirea poporului (foaie pentru popor, era distribuită în 7000
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și de profesorii liceului "S. Vulcan". La Sighet a existat săptămânalul religios Dumineca, organul vicariatului unit al acestui oraș (cu un tiraj de 500 de exemplare, a avut rolul declarat "de a răspândi cultura religioasă catolică în popor și printre intelectuali"316) și Gazeta Maramureșeană,fondată în 1918 de un comitet de români uniți. La Bixad (Satu Mare) a fost publicată revista Cuvântul Adevărului, organ al călugărilor bazilieni care se ocupau în special de "predică"317. Publicația Clujul Creștin sau Viața Creștină
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Densusianu, Ioan Micu Moldovan, Nicolae Fekete Negruțius, Alexandru Geană, Nicolae Brânzeu, Alois Tăutu, Alexandru Rusu etc. Au existat și cotidiene în limba maghiară: Erdelyi Lapok (Foi ardelene), din Oradea, cu un tiraj zilnic de 8.500 de exemplare (se adresa intelectualilor) și Erdelyi Neplap (Foi populare ardelene), cu un tiraj cuprins între 10.000 și 12.000 de exemplare (destinat populației de la sate)318. Ambele ziare erau minoritare, aparțineau și se adresau comunității maghiare din Ardeal. Publicații săptămânale maghiare au fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la fondarea, susținerea și dezvoltarea revistei 364 și însemnătatea avută de aceasta, precum și scopul fondării ei: "Netzhammer a înființat în 1912 o revistă trimestrială care apărea în limba română, Revista Catolică. Caietele ei cuprindeau 160 de pagini și se adresau intelectualilor țării, depășind astfel granițele Bisericii Catolice. Revista catolică a prezentat în mod riguros (ridicându-se deasupra polemicelor politice cotidiene) aportul catolicilor la dezvoltarea și cultura României. Ea se bucura de o deosebită considerație datorită excelentelor contribuții, multe având caracter științific
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
îndrumări pentru păstrarea sănătății, leacuri ieftine și leacuri băbești, recomandări legate de cultivarea pământului, informații despre îngrășăminte, sfaturi pentru femeile însărcinate și pentru copii și altele. Au fost publicate povestiri moralizatoare cu oameni de la sate care intraseră în contact cu intelectuali, crâșmari, bețivi și cu persoane care înjurau (aceștia erau aspru dojeniți de preoți). Principalul autor al articolelor referitoare la chestiunile vieții de zi cu zi a fost preotul Tălmăcel. Succesul revistei a fost unul neașteptat, cititorii cerând apariția ei lunară
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
azi, viitorii sprijinitori și susținători ai intereselor bisericii noastre, nu mai este același în care s-au crescut generațiile trecutului și cele prezente. Curente dușmănoase îi încolțesc de pretutindeni și indiferentismul relativ la religie și biserici cucerește în număr mare sufletele intelectualilor noștri de azi și de mâine"921. Pentru contracararea realității descrise, redactorii proiectului au insistat pe necesitatea înființării cotidianului și pe rolul extrem de important al ierarhilor: "Trebuința unui organ care să le hrănească mintea și inima cu hrană sănătoasă și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și abordări diferite au existat mereu, iar când ele deveneau vizibile și nocive pentru Biserică, erau mediate prin intervenția Papei. Aceste modificări și mutații din cadrul Bisericii catolice au fost povocate și de presiunile unor centre catolice laice grupate în jurul unor intelectuali de prestigiu din statele occidentale (Spania, Italia, Franța, Germania etc.) ce au înființat ziare și reviste în care au apărat Biserica Catolică de atacurile la care a fost supusă. Rolul laicilor în cadrul Bisericii a devenit tot mai important (principiul turmei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Germania etc.) ce au înființat ziare și reviste în care au apărat Biserica Catolică de atacurile la care a fost supusă. Rolul laicilor în cadrul Bisericii a devenit tot mai important (principiul turmei și a păstorului nu a mai fost viabil). Intelectualii catolici au sprijinit Biserica, dezvoltând o presă favorabilă acesteia. Disputele existente între diferiți teologi erau mediate de ierarhia bisericescă, instanța supremă fiind Papa. În Occident, catolicii s-au organizat și în formațiuni politice, care însă nu au fost condamnate de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unor preoți și după un model importat din Occident. Însă spre deosebire de țările catolice de aici unde în procesul de dezvoltare a presei religioase (care a avut și o consistentă componentă politică ce a lipsit în România) au fost implicați și intelectuali laici care au susținut politica Bisericii în spațiul românesc, demersul de presă a aparținut aproape în totalitate clerului (nu a existat o inițiativă laică). Existența celor două rituri și a mai multor etnii catolice a făcut ca manifestarea în presă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
IX, Nostis et nobiscum, 8.XII.1849. 112 Papa a condamnat traducerile echivoce ale Bibliilor care ajungeau în mâinile credincioșilor, astfel că le-a propus episcopilor: Pentru a pune capăt pângăririi cărților ar fi bine, onorabili frați, ca fiecare dintre intelectualii cu credință curată pe care îi cunoașteți să publice alte cărți, pentru întărirea credinței și informarea corectă a poporului, pe care voi să le revizuiți înainte" (Ibidem). 113 Papa Pius IX, Quanta cura, 8.XII.1864. 114 Idem, Syllabus, 8
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
op. cit., pp. 1135-1151. 133 Șerban Turcuș, op. cit., p. 31. 134 Unele guverne liberale au reacționat virulent față de această declarație, expulzând episcopi (Elveția), interzicând publicarea decretelor conciliare (statele germanice și Portugalia) sau protestând formal (Austria, Anglia). Ba chiar unii profesori și intelectuali catolici germani au reacționat printr-o schismă, considerând că dogma era o revoluție în sânul Bisericii, iar ei erau reprezentanții Bisericii tradiționale. Astfel, au creat grupul așa-numiților catolici- vechi (cu un episcop ales în Olanda de către janseiștii schismatici), care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
științe ecleziastice, cum ar fi Exegeza biblică, Teologia Fundamentală sau oricare alta. Din acest motiv, modernismul se înfățișa într-un mod nestructurat și avea influență în medii foarte diverse, ceea ce explică dificultatea de a lupta contra lui, precum și exagerările unor intelectuali care vedeau urme moderniste oriunde (E. Poulat, Storia, dogma e critica nella crisi modernistica, Morcelliana, Brescia, 1967, p. 9). 143 În Franța, o importanță deosebită a avut-o M. Blondel (1861-1949). El a publicat L'Action (1893), care favoriza o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pp. 233-249. 538 D. Doboș, A. Despinescu, Episcopul Anton Durcovici. O viață închinată lui Dumnezeu și Bisericii, Iași, 2002. 539 V. Dancă, " A. Durcovici și neotomismul în România", în Pro Memoria, 3/2004, București, pp. 127-141, "Monseniorul Anton Durcovici. Pastorația intelectualilor din București între 1936 și 1940", în Parohia Catedralei Sf. Iosif din București, D. Doboș și Eugen Bartoș (editori), Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice, București, 2005, pp. 187-198. 540 Dănuț Doboș, Eduard Lucaci, "Documentule inedite...", p. 127. 541 AARC, Fond Netzhammer, cutia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de învățământ de domiciliu elevilor. Compoziția pe niveluri de studii și structură a populației sunt, de asemenea factori cu influență majoră în descrierea performanței elevilor. Categoriile de populație cu studii superioare sau liceale care în plan ocupațional corespund categoriilor de intelectuali și funcționari publici sunt generatoare stabile de performeri. Comportamentul categoriilor de populație cu studii generale, profesionale care în plan ocupațional corespund în general muncitorilor calificați și țăranilor este neomogen cu tendințe diferite de la o familie la alta, de la un segment
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
care l-au urmat înțeleg atingerea acestui obiectiv final. Pentru partizanii acestor abordări, emanciparea nu este posibilă în absența eradicării asimetriilor sociale, inclusiv a formelor de excluziune datorate patriarhalismului, dominației etnice și rasiale ori inegalităților sociale. Habermas și urmașii săi intelectuali consideră că pentru traducerea în realitate a emancipării trebuie înlăturată orice piedică pusă în calea participării politice a indivizilor. Pentru semnificația acestui deziderat în politica mondială, un exemplu potrivit este opera lui Andrew Linklater, unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
și tribulații politice nu poate fi înțeles. Umbra lui 1789 se întinde asupra întregii Europe, aducând, odată cu ea, spectrele unei ridicări generale în numele națiunilor și al progresului. Câmpul intelectual se ordonează gradual în funcție de tensiunea dintre reflecția „progresistă“ și „reacțiune“. Înșiși „intelectualii“ se nasc în acest creu zet din care nu sunt absente fanatismul, intransigența și monomania ideologică. Pasiunea cu care sunt dezbătute ideile este ea însăși un legat al acestei metode revoluționare pe care fervoarea anului 1789 o impune Europei. Ceea ce
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
de modernizare de după 1829. Dacă cei mai mulți au prețuit serviciile aduse de Junimea limbii române și literaturii românești, prea puțini au în țeles concepțiile ei politice. Greșit judecate au fost aceste concepții, nu numai de adversarii politici, dar chiar de unii intelectuali, ca spre pildă regretații Ibrăileanu și Zeletin, sau d. Lovinescu. În lipsă de cunoștințe exacte despre originea liberalismului de la noi, pornit de sus în jos, de la clasa conducătoare care, aproape în unanimitate, la adoptat în vre mea divanelor adhoc, el
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
numele de „roșii“. Vroind să transplanteze la noi ceea ce văzuseră la Paris, gândul lor constant a fost să creeze o burghezie românească. Decât că o burghezie nu se improvizează. [...] La noi tiers état era reprezentat de boierimea secundară, de câțiva intelectuali, medici și dascăli și de câțiva mari negustori. Pentru toți aceștia, principiile marii revoluții franceze nu puteau însemna decât ca fiecare să poată ajunge la cele mai înalte funcții. Junimismul se va contura, doctrinar, în epoca de după 1866, ca un
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
din cultura română au avut o posteritate mai încărcată decât articolul lui Maiorescu, În contra direcției de astăzi în cultura română. Și poate că Maiorescu ar fi anticipat el însuși cu dificultate poziția canonică pe care o va deține în imaginarul intelectual românesc campania sa de la 1868. Laconic și încărcat de acea vibrație ideatică ce îi definea stilul prozei de idei, articolul din 1868 nu doar introduce o paradigmă de lectură, ci oferă vocabularului cultural o sintagmă ce devine un veritabil loc
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
adapta la solul principatelor reflecția liberal conservatoare. Dincolo de fermitatea unui ton ce a părut atâtora excesivă, dincolo de vigoarea cu care este tăgăduită di recția progresului național, notațiile lui Maiorescu intro duc în producția ideologică locală câteva teme care aparțin imaginarului intelectual occidental post burkean. Căci este profund conservatoare, în viziunea lui Maiorescu de la 1868, această atenție la relația care se naște între grefa instituțională și contextul căruia ea i se adresează. Contextualismul liberal conservator al lui Maiorescu nu este, așadar, destinat
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
s-a produs o oarecare renaștere a interesului pentru Acton, pentru opera și avertismentele sale, în anii ’70 și ’80 s-a reafirmat tragicul hybris al omului modern. De câte ori vor mai trebui să plătească oamenii nevinovați pentru aroganța și eșecul intelectualilor lor? Luați aceste cuvinte ca pe o pledoarie pentru reconsiderarea încercării greșite și ratate a secolului al XIX-lea de a face din istorie o „știință”. Iată, așadar, câteva dintre sfaturile și directivele lui Acton: 1) CARACTERUL PRACTIC AL TRECUTULUI
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lucrurile stau așa, dar putem discuta implicațiile avute de o cultură și o economie dominate de stat pentru studiul istoriei recente a României. Care ar fi unele dintre consecințele acestui fapt? în primul rând, există, cu certitudine, o incapacitate a intelectualilor, politicienilor și liderilor de opinie români de a gândi în afara cadrului etatist. Aceasta înseamnă că puțini dintre ei au avut măcar în vedere ideile și soluțiile liberale clasice, ca să nu mai vorbim de a le încerca. în plus, ideile despre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]