15,061 matches
-
Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și cu aprobarea mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, a fost reînființat Schitul Oneaga, cu obște de călugări, avându-l ca egumen pe ieromonahul Teodosie Bahnă. Deoarece Mănăstirea Vorona avea atunci obște de maici, schitul a fost pus în ascultare canonică față de Mănăstirea Sihăstria Voronei. În anul 1995 s-a pus piatra de temelie pentru o nouă biserică, care a fost sfințită la 1 octombrie 1999. În aceeași perioadă s-au realizat icoanele, catapeteasma
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]
-
Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din Mănăstioara, cunoscută și ca Schitul Mănăstioara, este un lăcaș de cult ortodox construit în secolul al XVIII-lea în satul Mănăstioara din comuna Udești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
Mănăstioara, cunoscută și ca Schitul Mănăstioara, este un lăcaș de cult ortodox construit în secolul al XVIII-lea în satul Mănăstioara din comuna Udești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Intrarea Maicii Domnului în Biserică", sărbătorit la data de 21 noiembrie. Accesul către biserică este anevoios, realizându-se pe o potecă prin pădurea Plăvălari, până pe dealul din vecinătatea satului, unde se găsește lăcașul. Biserica de lemn din Mănăstioara a fost inclusă pe
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
de sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului (6 august). În prezent, în biserica de lemn din Mănăstioara se slujește de patru ori pe an (în sâmbăta a patra din Postul Mare, de Sânziene, de Schimbarea la Față și de hramul bisericii, Intrarea Maicii Domnului în Biserică) de către parohul din satul Plăvălari. În curtea bisericii se află o cruce veche de piatră cu o inscripție cu caractere chiriclice din care se distinge numai: "„Aciestă S. Cruce sau făcutu de Toader...”". Biserica de lemn din
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
Biserică de lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din Agapia a fost construită în anul 1780 în afara incintei Mănăstirii Agapia (aflată în județul Neamț). Mai este cunoscută și sub denumirea de biserică bolniței. Biserică de lemn "Adormirea Maicii Domnului" de la Mănăstirea Agapia a fost inclusă, sub denumirea
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Agapia () [Corola-website/Science/317543_a_318872]
-
Biserică de lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din Agapia a fost construită în anul 1780 în afara incintei Mănăstirii Agapia (aflată în județul Neamț). Mai este cunoscută și sub denumirea de biserică bolniței. Biserică de lemn "Adormirea Maicii Domnului" de la Mănăstirea Agapia a fost inclusă, sub denumirea de Bolnița de lemn "Adormirea Maicii Domnului", pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . În anul 1780 a fost construită în afara incintei, dar în imediata apropiere
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Agapia () [Corola-website/Science/317543_a_318872]
-
construită în anul 1780 în afara incintei Mănăstirii Agapia (aflată în județul Neamț). Mai este cunoscută și sub denumirea de biserică bolniței. Biserică de lemn "Adormirea Maicii Domnului" de la Mănăstirea Agapia a fost inclusă, sub denumirea de Bolnița de lemn "Adormirea Maicii Domnului", pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . În anul 1780 a fost construită în afara incintei, dar în imediata apropiere a acesteia (spre est), Biserica bolniței cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Ulterior a primit și
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Agapia () [Corola-website/Science/317543_a_318872]
-
de Bolnița de lemn "Adormirea Maicii Domnului", pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . În anul 1780 a fost construită în afara incintei, dar în imediata apropiere a acesteia (spre est), Biserica bolniței cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Ulterior a primit și un al doilea hram, "Sfântă Varvară". În anul 1854, biserica a fost refăcuta de către vornicul Iordache Miclescu și de surorile sale, monahiile Epraxia și Agapia Miclescu , fiind sfințită la 14 iulie 1854 de către mitropolitul Sofronie
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Agapia () [Corola-website/Science/317543_a_318872]
-
fost refăcuta de către vornicul Iordache Miclescu și de surorile sale, monahiile Epraxia și Agapia Miclescu , fiind sfințită la 14 iulie 1854 de către mitropolitul Sofronie Miclescu. Ca urmare a deteriorării sale, lăcașul de cult a fost reparat în 1885, în timpul stăreției maicii Elisabeta Cerchez. Biserică a fost pictată în interior în anul 1946 de către pictorul Constantin Negrescu din Român, cu cheltuiala mitropolitului Irineu Mihălcescu al Moldovei. Biserică de lemn a fost reparata din nou în 1981, când a fost căptușita cu scândura
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Agapia () [Corola-website/Science/317543_a_318872]
-
o troița de lemn construită în anul 1975 de către Antal Irimia și soția sa, Ioana din Toplița (județul Harghita), în amintirea eroilor căzuți pe câmpurile de luptă în anii 1914-1918 și 1944 pentru libertatea neamului și a patriei. Biserică "Adormirea Maicii Domnului" din Agapia este construită din lemn, pe temelie de piatră de rău. Ea are trei turle de forma octogonala, acoperișul fiind din tablă și sita.
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Agapia () [Corola-website/Science/317543_a_318872]
-
mulți din țară au ieșitu la turci și la léși și printr-alte țări, vrându să-și ție légea sa. Cu aceasta vrându Ștefan vodă să astupe faptele frăține-său, de lucruri ce făciia, cu nevoință siliia." În ziua Adormirii Maicii Domnului, domnitorul a poruncit ca toate bisericile armenești din Suceava, Botoșani, Roman, Hotin, Siret, Vaslui și Iași să fie dărâmate sau închise, să fie confiscate vasele și veșmintele liturgice, să fie arse cărțile bisericești și să fie prinși episcopul armean
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
de cult se mai află 13 icoane pictate pe lemn în 1812 și 11 în ulei pe pânză. Catapeteasma este confecționată din lemn, fiind prevăzută cu două uși împărătești. Ea are 15 icoane, iar în centrul ei se află icoana „Maica Domnului cu pruncul”, ce are o compoziție frumoasă, într-un autentic stil armenesc. După stilul bisericilor armenești, și Biserica armenească din Iași are pe lângă altarul central și două altare laterale, în care se află câte o icoană. La începutul secolului
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
a doua adnotare cu următorul cuprins: "Amintiți-vă de ultimii cari au primit sfânta evanghelie, de Agopșa, de fratele său Ariudz și de părinții lor, cari au primit-o din avutul lor propriu și au dăruit-o ca pomenire Bisericei Maicei Domnului din Iași. Scris în anul 900 (=1451)". Din cea de-a doua adnotare rezultă că această evanghelie a fost cumpărată în Crimeea de către frații Agopșa și Ariudz (Leul), care au donat-o Bisericii armenești din Iași în 1451, la
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
una dintre cele mai valoroase biserici de lemn din Oltenia. Se distinge mai întâi prin șerpii uriași încolăciți în jurul intrărilor, apoi prin picturi exterioare și interioare, prin pisanii cu numele ctitorilor, inscripții, și prin multe sculpturi decorative. Poartă hramul „Nașterea Maicii Domnului” și datează din anul 1746-1747. Biserica are valoare de patrimoniu cultural și istoric fiind înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Istoria de peste două veacuri și jumătate a acestui lăcaș este surprinsă în mai multe pisanii și
Biserica de lemn din Floreșteni () [Corola-website/Science/317661_a_318990]
-
, comuna Căbești, județul Bihor, datează din secolul XVIII. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Îndată după anul 1750, cei câțiva locuitori ai satului Goila și-au construit o bisericuță modestă de lemn pe care au înzestrat-o cu toate cele necesare
Biserica de lemn din Goila () [Corola-website/Science/317682_a_319011]
-
, comuna Craiva, județul Arad, datează din anul 1725. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Prima mențiune documentară a satului Ciuntești este din anul 1581, într-un document privitor la dijmele satelor bihorene. Satul se află într-o „fundătură”, la umbra pădurii
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
spre Defileul Crișului Negru. Pe aici mergeau oamenii din satele de câmpie spre vestitul târg al Beiușului ce avea loc în fiecare zi de joi. Pe un deal din mijlocul satului se înalță o bisericuță de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Tradiția, după unii săteni, spune că ar fi fost construită în 1648. Planul navei este dreptunghiular, iar absida are planul pătrat, decroșată pe laturile de nord și sud față de linia longitudinală a pereților navei. Spre deosebire de alte biserici din zonă
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
centrale , Fecioara cu Pruncul sunt portretele Mucenițelor. Cele trei uși ale altarului sunt și ele pictate cu temele: Sf.Arhidiacon Ștefan, Bunavestire și Sf.Ioan Zlataust. Există icoane pe lemn valoroase: Mormântul Domnului (sec.XVIII), Sfântul Apostol Ioan (sec.XVIII), Maica Domnului (sec.XVIII), Iisus Hristos (sec.XVIII), Bunavestire (sec.XVIII).
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
turnului, căruia i s-a adăugat, cu totul inadecvat, bulbul prelung pe care îl are la ora actuală. S-au mai păstrat ușile împărătești traforate cu vrejuri de inspirație barocă și două icoane pe lemn, piese artistice de mare valoare: Maica Domnului cu Pruncul și Iisus Propovăduitorul. Situația actuală-Satul Budești, izolat și greu accesibil, datorită drumului aproape impracticabil, este supus dezafectării, populația fiind într-o continuă scădere. Biserica, aflată în stare de ruină, necesită reparații urgente, altfel este amenințată cu dispariția
Biserica de lemn din Budești () [Corola-website/Science/317748_a_319077]
-
mai lung timp. Într-o însemnare de pe coperta unui Catavasier tipărit la Râmnic (1750), zugravul Nicolae notează că a terminat pictura bisericii din Roșia pe data de 17 aprilie 1820. Acest an este incizat pe spatele celor două icoane împărătești, Maica Domnului cu Pruncul pe tron și Iisus Hristos Învățătorul, de pe iconostas, iar în altar, același an este menționat la finalul textului de pe rotulusul pe care îl ține în mână Sfântul Ioan Botezătorul, înfățișat într-o icoană de mari dimensiuni, adosată
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
jos) de la nord, cu o desfășurare de la est la vest: Bunavestire; 2. Nașterea lui Iisus Hristos; 3. Tăierea împrejur; 4. Botezul Domnului (în acest caz zugravul sa orienta după ordinea calendaristică); 5. Întâmpinarea Domnului(Stretenia); 6. Intrarea în Biserică a Maicii Domnului; 7. Duminica Floriilor. Această narațiune sfântă continuă în registrul II (de sus) de la sud, cu evenimentele din ultima săptămână (a patimilor) petrecută de Mântuitorul Iisus Hristos pe pământ: (de la sud la vest) 1. Cina cea de taină; 2. Rugăciunea
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
, comuna Urmeniș, județul Bistrița-Năsăud datează din secolul al XVIII-lea (cca 1798). Lăcașul are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și nu figurează pe noua listă a monumentelor istorice. Localitatea Șopteriu este situată în Câmpia Transilvaniei, într-un teritoriu ce abundă în denivelări, la o altitudine de peste 400 de metri. Actualmente, localitatea aparține comunei Urmeniș, care se află în
Biserica de lemn din Șopteriu () [Corola-website/Science/317781_a_319110]
-
electric și a gazului metan, acoperirea cu tablă a bisericii, renovarea clopotniței, construirea pe locul fostei mănăstiri a unui altar de vară, unde se slujește Sfânta Liturghie în fiecare an cu ocazia hramului bisericii, dar și al vechii Mănăstiri „Adormirea Maicii Domnului”. În prezent biserica necesită reparații capitale în ceea ce privește renovarea exterioară și pictarea interiorului, întrucât nu există posibilitatea financiară de a construi alta nouă, populația fiind îmbătrânită și prea săracă. Biserica a fost resfințită în anul 2002 de către P.S. Vasile Someșanul
Biserica de lemn din Șopteriu () [Corola-website/Science/317781_a_319110]
-
trimis la inchisoare. Miron Costin precizează că vornicul Vasile Lupu le-a spus turcilor că Barnovschi va da țara pe mâna leșilor. În testamentul său din 22 iunie 1633, scris la Constantinopol, fostul domnitor al Moldovei menționa că Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Iași nu era terminată de construit. El a dat dispoziții executorilor săi testamentari (postelnicul Iancu Costin - tatăl cronicarului Miron Costin - și marele logofăt Matei Gavrilaș) să-i vândă proprietățile sale din Polonia și cu banii obținuți să finalizeze
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
nu era terminată de construit. El a dat dispoziții executorilor săi testamentari (postelnicul Iancu Costin - tatăl cronicarului Miron Costin - și marele logofăt Matei Gavrilaș) să-i vândă proprietățile sale din Polonia și cu banii obținuți să finalizeze construcția Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Iași, a Bisericii „Sf. Ioan Botezătorul” din Iași și a bisericilor din Toporăuți și Liov. Construcția bisericii a fost continuată "„de la vârful ferestrelor în sus”" de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653), care reușește să o finalizeze, biserica fiind sfințită
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]