14,795 matches
-
și implicit impozitul să fie comod de practicat, atât din punctul de vedere al contribuabilului plătitor, cât și din cel al organului fiscal care realizează acțiunile legate de mobilizare. Continuitatea trebuia asigurată prin folosirea unor tehnici fiscale adecvate și organizarea rațională a operațiunilor de așezare și colectare a impozitului. Astfel, derularea operațiunilor privind impunerea nu trebuie să stânjenească contribuabilul; preluarea resurselor financiare la dispoziția statului să fie corelată cu posibilitățile obiective de efectuare a plății de către contribuabil (de exemplu, legarea termenului
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
randament ridicat. În concepția clasică, o asemenea cerință, ca premisă a impunerii, presupunea asigurarea de resurse financiare la dispoziția statului, cu cheltuieli minime de administrare a impozitului. 37 Galavielle J. P., op. cit., p. 18 44 Aceasta implică și o organizare rațională a activității de stat, legată de stabilirea și Încasarea impozitelor, inclusiv din punct de vedere al personalului folosit În acest scop. Cel care a desăvârșit opera lui Smith, prelucrând-o și Încercând să o debaraseze de inconsecvențele logice și confuziile
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
majorată pentru a proceda la investiții, beneficiind de economii mai mari din impozitul aferent profitului reinvestit. În general, raporturile dintre amortizare, Înlocuirea activelor imobilizate și investiții, ce decurg din politica fiscală sunt foarte importante pentru conturarea unei politici de creștere rațională În cadrul unei Întreprinderi, iar pentru stat este necesar a se cunoaște efectul diferitelor modalități de amortizare, pe care le promovează. Ideea de bază, În alegerile ce se pot face rezidă În aceea că amortismentul diminuează profitul din exploatare și, implicit
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ceea ce creează posibilități mai mari de reinvestire pentru agenții economici. Un asemenea tratament fiscal este, În mod evident, avantajos la nivel microeconomic, deoarece sporește interesul agenților economici În obținerea de rezultate pozitive superioare, prin descoperirea și mobilizarea resurselor interne, folosirea rațională a resurselor și 216 Bucătaru D., Gestiunea financiară a Întreprinderii, partea I, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2002, p. 43 312 alegerea celei mai eficiente structuri de producție și de fonduri financiare. De asemenea, prin implicațiile acestuia, dezvoltarea Întreprinderii este subordonată
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ameliorează poziția financiară datorită faptului că anuitățile pe care le constituie legal se acumulează cu o viteză mai rapidă decât deprecierea economică a activelor. Relațiile dintre amortizare, Înlocuirea activelor și investiții sunt foarte importante pentru conturarea unei politici de creștere rațională În interiorul Întreprinderii, ținând cont de variabilele fiscale. Amortismentul se deduce din profitul impozabil al Întreprinderii, scopul acesteia fiind 321 maximizarea profitului net și, implicit, a autofinanțării. Așadar, amortismentul este o cale de diminuare a asietei impozitului și un promotor al
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
publice, ce ar favoriza atât minimizarea costului acestora, cât și maximizarea utilităților oferite consumatorului. Este de remarcat că atingerea optimului social, În această optică, presupune o creștere a eficienței alocative a resurselor, adică o distribuire și o redistribuire pe baze raționale a acestora, atât În sectorul privat, cât și În cel public, iar gradul de redistribuire a veniturilor private trebuie corelat cu dimensiunile raționale ale utilităților publice oferite, respectând cerințele raportării la utilitatea marginală. În acest sens, una din tezele afirmate
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
optică, presupune o creștere a eficienței alocative a resurselor, adică o distribuire și o redistribuire pe baze raționale a acestora, atât În sectorul privat, cât și În cel public, iar gradul de redistribuire a veniturilor private trebuie corelat cu dimensiunile raționale ale utilităților publice oferite, respectând cerințele raportării la utilitatea marginală. În acest sens, una din tezele afirmate de A. Pareto, cunoscut și ca economist al bunăstării, și anume aceea că, din punct de vedere al optimului social, alocarea resurselor este
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
oferite consumatorilor de o manieră diferită decât cele ce se procură și se consumă În baza raporturilor de piață. Aceste servicii publice se pot oferi gratuit, implicând un acces la consum public colectiv, după criterii mai mult sau mai puțin raționale, dar și posibilitatea unui 229 Văcărel I. (coord.), Finanțe publice, EDP, București, 2006, p. 178 369 consum excesiv nejustificat și uneori dăunător societății. De asemenea, serviciile publice se prestează la un nivel inferior costului și prețului ce sar forma pe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
epistemologia și metodologia sociologică actuale, sunt Încorporate În teoriile sociale și lucrările empirice asupra ordinii și acțiunii sociale, În sensul că acestea adoptă o poziție a priori asupra problematicii ordinii și acțiunii sociale (J. Alexander). De exemplu, tipologiile asupra acțiunilor raționale sau nonraționale, normative sau morale, instrumentale sau substanțiale conțin referințe intrinseci sau extrinseci ale comportamentelor umane care se transmit prin tradiție de la o generație la alta de sociologi. La fel se Întâmplă și În cazul abordării ordinii sociale. Tradițiile dominante
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
beneficiile percepute de ei. De altfel, unul dintre reprezentanții de frunte ai sociologiei mondiale din ce-a de-a doua jumătate a secolului XX, J. Coleman, profesor la Universitatea din Chicago, este printre primii fondatori și promotori ai „teoriei alegerii raționale” (TAR), devenită cunoscută și sub denumirea de rational actor paradigm (RAP), atât În științele socioumane, cât și În cele exacte (pentru o analiză critică a paradigmei, vezi, de exemplu, Jaeger et al., 2001). Teoria lui Coleman, amplu argumentată și ilustrată
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
când este vorba despre decizii majore, cum ar fi alegerea unui loc de muncă, a locului de rezidență, actorii nu numai că judecă În termeni de costuri și beneficii, ci sunt capabili ca, În ciuda aparențelor, să identifice și soluția optimă (rațională). Fără a intra aici În discuția amplă pe care operaționalizarea de către J. Coleman a mai vechii idei weberiene a raționalității individuale o angajează, ne referim, pe scurt, doar la o singură fațetă a ei: În ce măsură teoria este una normativă (ar
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
teoria acoperă o realitate, și nu numai o normă dezirabilă. Să observăm Însă că problema nu ar trebui să se pună În disjuncție binomică normativ-descriptivă. În primul rând, pentru că la aceiași indivizi unele comportamente se desfășoară, evident, sub semnul alegerii raționale (cele economice - de pildă, intrarea Într-o afacere, cumpărarea unui imobil etc.), În timp ce altele sunt condiționate de o gamă largă de factori, dintre care unii greu, uneori imposibil de detectat. S-ar putea stabili totuși anumite regularități la scară statistică
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și politice) la cele complexe și mai saturate de emoțional-afectiv (prietenie, dragoste, familie), pe atât aplicarea TAR este mai dificilă, dacă nu chiar irelevantă. În al doilea rând, disjuncția nu Își are justificarea, deoarece, pe ansamblu, unii oameni sunt mai raționali, iar alții mai puțin. Intră aici masiv În joc capitalul informațional și capacitățile de a prelucra informația. După cum, dacă privim viața individuală și colectivă mai larg și În procesualitatea ei, rămâne grava Întrebare: rațional pentru ce și pentru cine? De
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mult, ceea ce oficialitățile știu despre gradul de informare a cetățenilor obișnuiți, despre cultura lor În materie de relații intime contează În politicile sociomedicale pe care le adoptă. Analiza rolului informaționalului la nivelul opțiunilor individuale sau, altfel spus, al momentului alegerii raționale, cu prelungirile În arealul politicilor și programelor de nivel statal sau federal, trebuie completată În viziunea celor doi autori cu modelul instituțional. Acesta ia În considerare faptul că problemele sexuale sunt și o construcție socială și că respectiva construcție este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
publică, servicii sociale, organizații religioase, grupări politice și chiar guverne. Între acestea există competiții pentru a obține suport și resurse, conform felului În care ele definesc problema, Îi atribuie cauze și propun soluții. Spre deosebire de abordarea În termenii individualismului metodologic (alegerii raționale), În cea instituțională contează segmente specifice de populație. Un asemenea caz proeminent În SUA este cel al sexualității premaritale, materializată prin sarcini În rândul adolescentelor, În special din rândurile minorităților etnice, cu multiple efecte negative sociale, inclusiv părăsirea școlii, de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
natura științei Îndeobște și aceea a metodei de urmat În investigarea adevărului, Îndeosebi. I. Cea dintâi a noastră băgare de seamă este că alegerea științelor ale căror metode sunt studiate În volumul de care ne ocupăm, nu este cu totul rațională; căci, pe de o parte, sunt primite În el științe ce fac slujbă Îndoită; pe de alta, se leagă pe dinafară discipline ale căror cercetări metodologice ar fi condus la rezultate mult mai mulțumitoare. Așa mi se pare că s-
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și că noi le Întâlnim, le descoperim sau le studiem, ca și fizicienii, chimiștii sau zoologii” (p. 61). Pe de altă parte, d1 Painlevé, care reprezenta mecanica, adăuga În același sens: „Este un adevăr netăgăduit astăzi că nu există științe raționale În Înțelesul strâns al cuvântului. Nici o știință nu se poate Întemeia fără a Împrumuta de la percepția lumii din afară a oricărei noțiuni ce nu se pot defini. Științele abstracte În culme, ca aritmetica și analiza ce derivă din ea, se
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cauzal, acel al gravitației; căci dl Picard o spune chiar anumit, În introducerea pe care o consfințește științei Îndeobște, că „mecanica cerească are ca punct de plecare atracția newtoniană” (p. 19). Dl Bouasse zice și d-sa că „din mecanica rațională se desface, ca un caz particular, o formă care a luat o dezvoltarea particulară, mecanica cerească. Se presupune În ea că forțele sunt centrale și În raport invers cu pătratul distanțelor” (p. 102). Cu totul altfel stau lucrurile În științele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
trupul creat de El să aibă putere de viață, care s-a făcut în el în suflet viu, adică activ, care poate prin mișcarea mădularelor să-și arate măiestria sa. Uită-te câtă deosebire este între crearea acestei minunate ființe raționale și crearea animalelor! Când a creat animalele, Dumnezeu a spus: Să scoată apele târâtoare cu suflete vii (Fac. 1, 20) și îndată au ieșit din ape animale însuflețite. La fel și pământului i-a spus: Să scoată pământul suflet viu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
veche decât facerea lumii, potrivită puterilor celor mai presus de lume, o stare mai presus de timp, veșnică, pururea fiitoare; în ea, Ziditorul și Creatorul tuturor a făcut creaturi: lumină spirituală, potrivită fericirii celor ce-L iubesc pe Domnul, firile raționale și nevăzute și toată podoaba celor spirituale, câte depășesc mintea noastră, ale căror nume nici nu este cu putință să le descoperim. Acestea umplu lumea cea nevăzută, după cum învață Pavel, zicând: În El s-au făcut toate, fie cele văzute
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Acestea, deși fine prin firea și alcătuirea lor, sunt, totuși, trupuri, (trupuri) fine, după cum trupul (nostru cel văzut) este dens.” (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia a IV-a, 9, în PSB, vol. 34, p. 102) „... Duhurile raționale din cer ... sunt rânduite de Dumnezeu spre ajutorul nostru.” (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Patra, în PSB, vol. 38, p. 127) „Deși spunem că există unele naturi spirituale, cum sunt îngerii, arhanghelii și celelalte
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
bun și Fiul Lui adevărat este Puterea și înțelepciunea și Cuvântul Tatălui, nefiind acestea prin împărtășire, nici adăugându-I-se acestea din afară ca celor ce se împărtășesc de El și sunt înțelepțiți de El și făcuți puternici și cuvântători (raționali) în El, ci este înțelepciunea de Sine, Cuvântul (Rațiunea) de Sine, Puterea de Sine proprie a Tatălui, Lumina de Sine, adevărul de Sine, dreptatea de Sine, virtutea de Sine și pecetea și strălucirea și chipul și, pe scurt, rodul atotdesăvârșit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
faptă. Pentru că tot ce s-a făcut cu socoteală și tot ce pleacă de la Dumnezeu, nimic nu-i fără chibzuință, fără rânduială ori la întâmplare. De aceea trebuie să credem că la temelia tuturor lucrurilor existente zace câte un temei rațional și creator chiar dacă acesta întrece cu mult puterea noastră de înțelegere”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Cuvânt apologetic la Hexaimeron, în PSB, vol. 30, p. 97) „... Dumnezeu, Meșterul Cel desăvârșit al tuturor, s-a folosit de Puterea proprie și atotfăcătoare, adică
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de oameni ca să Se sălășluiască în trup omenesc și să Se arate în el”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. I, IV, în PSB, vol. 15, p. 93) „Văzând neamul rațional (cuvântător) pierdut și moartea împărățind asupra lui prin stricăciune, văzând amenințarea cu stricăciunea de pe urma neascultării stăpânind asupra noastră și că nu se cuvenea să se înlăture legea (morții) înainte de a se împlini, văzând că nu avea nici un înțeles să se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. V, 29.3.-29.4., în PSB, vol. 5, p. 492-493) „Sfânt e cortul (mărturiei - n.n.), dar în chip desăvârșit se bucură de sfințire altarul, nu ca unul ce participă la cele raționale (căci nu e sfânt ca de pildă firea îngerului, sau firea omului), ci din atingerea cu jertfa pusă pe el. Căci e sfânt și locul unde este Hristos 98“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]