19,447 matches
-
l-am gustat. Atunci poate ai mirosit vreun suflet? Nu, nu l-am mirosit. Dar poate ai simțit un suflet? Da, de simțit l-am simțit și încă foarte bine. Va să zică, zise doctorul cu un aer triumfător, din cele cinci simțuri ale omului, patru vorbesc împotriva sufletului. Pe care să le credem? Pe cele patru sau pe cel singur?! Dumneata ești medic, răspunse preotul. Ai văzut vreodată durere? Nu, zise medicul, n-am văzut. Dar de auzit, ai auzit-o? Nu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
poate ai gustat-o? Nu, nici n-am gustat-o. Atunci poate ai mirosit vreo durere? Nu. Dar, poate ai simțit durerea? Da, am simțit-o și încă foarte tare. Va să zică, spuse preotul cu un aer îngăduitor, din cele cinci simțuri patru vorbesc contra durerii. Ce-ai zice, dacă cineva s-ar întemeia pe acest raționament și ar afirma că nu există durere?! 10. Telefonul veșniciei În sala de telefoane a turnului Eiffel din Paris, în timpul expoziției din anul 1890, se
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
desăvârșirea modelului, justețea optică a acordurilor, sunt de cele mai multe ori, fie ignorate, fie trădate cu seninătate.” Rezultatul nu este, cum pripit s-ar putea decreta, kitsch-ul. Arta meșterilor populari ai realității - cum mai sunt numiți - se călăuzește după un simț îndeobște bun și această călăuză, în pofida primejdiilor ce pândesc la tot pasul, o scoate la liman. Se vorbește, într-un limbaj dezarmant de simplu și cuceritor de sincer, despre oameni, fapte și lucruri, pentru autor de cea mai mare însemnătate
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Tulcea Debut artistic - 1978 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 44, 48, 121. Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. „El se dovedește un fin analist, un artist dotat cu simțul umorului, atent totodată la calitatea materiei picturale, așa cum rezultă și din altă lucrare...” (Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 44) Balan Ion 1966 Sculptor Născut la 13 august 1966, în comuna Ciortești, județul Iași. Studii
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
1970 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 44, 46, 121. „Lucrarea premiată pune în lumină însă și daruri de portretist - chipul țăranului din centrul compoziției intitulată „La masă” fiind zugrăvit cu simț pentru complexitatea psihologică a eroului, precum și rafinate calități de colorist relevante în alte tablouri.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 44) Căpitan Iosif 1913 - ? Sculptor Născut în anul 1913, în localitatea Chișlaca, jud. Arad. Studii
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
1946 Pictor „Pictura pe sticlă înseamnă tratarea în imagini cu perspectivă a obiceiurilor din sat dar tot atât de bine în două dimensiuni a unor imagini iconografice sau o natură rustică. Este o evoluție a liniei și culorii după bunul plac și simțul personal, ceea ce îmi aduce trecutul mai aproape cu parfumul său.” Născut pe data de 5 februarie 1946, în localitatea Aruncuta, comuna Suatu, jud. Cluj. Studii: Facultatea de Geologie, Cluj. Debut - 1978 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
București, 1980, pag. 44, 47, 122. Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 48, 49, 206. „Mândria față de arborele-monument ce străjuiește comuna l-a îndemnat să-i evoce întreaga măreție, fidelitatea observației împletindu-se cu un simț deosebit de robust al plasticității.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 44) Clit Gheorghe 1933 Pictor Născut în data de 15 noiembrie 1933, în Bacău. Studii: Științe economice, contabil șef. Debut - 1958 Bibliografie și reprezentare grafică
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
ceea ce face în fiecare tablou prietenul nostru Mihai Dascălu, pentru noi și pentru sine. Pictura naivă pe care o stăpânește cu dezinvoltură, i se potrivește temperamental, rezultatul purtându-ne într-o lume cu personaje simpatice și întâmplări familiare. Cu un simț al observației bine dezvoltat, dl. Dascălu reușește să devină un fin povestitor al cotidianului sătesc și nu numai. Mânuiește pensula cu măiestria căpătată pe parcursul anilor și talentul nativ îl ajută într-o alcătuire compozițională inspirată. Un bun simț cromatic
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
un simț al observației bine dezvoltat, dl. Dascălu reușește să devină un fin povestitor al cotidianului sătesc și nu numai. Mânuiește pensula cu măiestria căpătată pe parcursul anilor și talentul nativ îl ajută într-o alcătuire compozițională inspirată. Un bun simț cromatic și de subiect îl ferește de capcana kitschului ( Asist. univ. drd. Anca Popescu Ratiu Consultant de specialitate Centrul Județean pt. Conservarea și Promovarea Culturi Tradiționale Bihor) Debreczeny Ștefan 1896 - 1988 Pictor Născut în 1896 în localitatea Dej, jud. Cluj
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
deschis și sincer cu care artistul își implica opera în viața de toate zilele.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 98) Hamat Ecaterina 1966 Pictor „Pictura este un dar ce trebuie prețuit și dăruit urmașilor. Simțul naivității se transpune în fiecare dintre noi. Avem nevoie doar curaj să punem pe pânză ce simțim cu inima și vedem cu ochii; omul, natura, iar în timp evoluăm ca artiști.” Născuta la 12 noiembrie 1966, Caransebes, jud. Caras-Severin. Studii
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
creeze situații amuzante, umorul fiind un element constitutiv al artei naive, în general. Totul are aerul unui joc matur unde copilăria ține de nevoia întoarcerii în illo tempore. Ceea ce vedem poate fi perceput și ca un fel de provocare a simțurilor adormite sau doar somnolente. O recuperare prin artă a unui trecut utopic închis în antologii de folclor sau în pictura naivilor.” (Valentin Ciucă) „Tablourile lui Costică Onuță arată că pictorul se respectă pe sine, ca făurar de frumos, și își
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
ceea ce numim creația artiștilor amatori în care ,,complexul de profesie” este foarte puternic și ridică pretenții de elaborare și stil. Domnul Gheorghe Opriș ni se destăinuie, fără prejudecată stilistică, pe sine însuși sau mai precis realitatea care îi cade sub simțuri. El nu utilizează în discursul său nici un cod anume, ci se arată dintr-o dată imagine totală. Pictura domnului Gheorghe Opriș este o trăire în absolut, un jurnal personal și al satului său natal, Sângeorgiu de Mureș. Este un act de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și în compunerea unor urări de strigăt pe la casele gospodarilor. Ele nu i-au adus însă o celebritate care să depășească sfera locală, până când, într-o împrejurare ieșită din comun (săpături arheologice efectuate în zonă) și-a pus la încercare simțul plăsmuirilor, în intenția de a-și concura strămoșii neolitici. Succesul a fost rapid. Experimentat în realizarea unor expresii datorită „tradiției” de mascagiu, Niculae Popa reușește dintr-o dată să intre în esențialul formei, să croiască în piatră caractere și să alcătuiască
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
tradițiilor și al sărbătorilor de iarnă ca prilej de creștere a ratingului. În concluzie, toată lumea profită de pe urma sfârșitului și începutului de an. Poate că succesul mediatic al sărbătorilor de iarnă ne va redeșteptă în cele din urmă gustul pentru lectură, simțul sacrului și sensibilitatea pentru înțelesul real, religios al acestora. Aceste mărețe descinderi ale sacrului în lume prilejuite de parfumul sărbătorilor de iarnă continuă parcă inefabilul unui timp apus a cărui mister a fost întrucâtva presimțit de Horia Bernea, Irina Neculau
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
o exalație subtilă a sângelui, își are sălașul în inimă și pătrunde de-a lungul trupului prin artere și nervi"172. Important este rolul fundamental al fanteziei omenești: acela ,,de a sluji ca receptacol al mesajelor venite de la cele cinci simțuri, de a le transforma în fantasme și de a le transporta la creier, unde sunt luate în primire de rațiunea analitică și de memorie"173. Inima - veritabil centru al spiritului sau fanteziei omenești - sintetizează toate informațiile venite din mediul înconjurător
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
în fantasme și de a le transporta la creier, unde sunt luate în primire de rațiunea analitică și de memorie"173. Inima - veritabil centru al spiritului sau fanteziei omenești - sintetizează toate informațiile venite din mediul înconjurător pe calea celor cinci simțuri și le transformă în fantasme accesibile rațiunii și intelectului. Manipularea acestor fantasme se face deseori cu ajutorul erosului, scrie Culianu. Mai mult, erosul este gradul zero al magiei, felul ei natural și inconștient de a fi. Realmente spectaculos este jocul erotic
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a se apăra"205. Cred cu tărie că și altfel decât juridic putem limita libertatea de expresie. Cum? Învățând carte la modul serios, profund, reflectând responsabil la conținutul spiritual al marilor religii. Pledez pentru o limitare morală, în conformitate cu legea bunului simț, a libertății de expresie. Mai clar: pledez pentru asumarea responsabilității propriei noastre libertăți. Or, responsabilitatea nu există pe fondul cunoașterii superficiale a Islamului și a marilor religii contemporane 206. Aici este, din punctul meu de vedere, cheia problemei. Unii jurnaliști
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
renunți "la o parte din libertate pentru a câștiga mai multă securitate"207. Trebuiau anticipate consecințele tragice ale maculării figurii Profetului. ,,Dacă reprezinți obscen figura Profetului, manifești un dispreț implicit față de toate comunitățile de musulmani. Or, responsabilitatea civică și bunul simț ar trebui să intervină tocmai în acest punct: a nu te aștepta ca aceia care aderă la o credință religioasă să aibă atâta ,,toleranță" încât să înghită politicos ofense cu nemiluita la adresa figurilor sau simbolurilor-cheie din imaginarul lor spiritual"208
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
diverse, de la Îmbrăcăminte și până la jargonul verbal sau gestual. Această caracteristică Îi poate face pe adolescenți extrem de virulenți În raportarea la cei aflați, sau considerați, a fi pe poziții minoritare. Devine dificilă menținerea eficienței activității și chiar a limitelor bunului simț Într-o interacțiune de grup. Dezbaterile, chiar pe o temă propusă de ei, pot degenera fie În zeflemea funcțională (bataia de joc, de dragul acțiunii În sineă, fie În cea anti-persoană sau grup. Băieții intră mai des În faze de exagerare
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
diverse, de la Îmbracăminte și până la jargonul verbal sau gestual. Aceasta caracteristică Îi poate face pe adolescenți extrem de virulenți În raportarea la cei aflați, sau considerați, a fi pe pozitii minoritare. Devine dificilă menținerea eficienței activității și chiar a limitelor bunului simț Într-o interacțiune de grup. Dezbaterile, chiar pe o temă propusă de ei, pot degenera fie În zeflemea funcțională (bataia de joc, de dragul acțiunii În sineă, fie În cea anti-persoană sau grup. Băieții intră mai des În faze de exagerare
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
diverse, de la Îmbracaminte și până la jargonul verbal sau gestual. Aceasta caracteristică Îi poate face pe adolescenți extrem de virulenți În raportarea la cei aflați, sau considerați, a fi pe poziții minoritare. Devine dificilă menținerea eficienței activității și chiar a limitelor bunului simț Într-o interacțiune de grup. Dezbaterile, chiar pe o temă propusă de ei, pot degenera fie În zeflemea functionalî (bataia de joc, de dragul acțiunii in sine), fie În cea antipersoană sau grup. Băieții intră mai des În faze de exagerare
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
antagoniști, despre poziția segmentelor în deplasare și despre echilibrarea generală a corpului și variațiile sale. Concomitent, scoarța cerebrală primește pe căile sensibilității conștiente, informații de același ordin cu privire la executarea și desfășurarea mișcării. În concluzie, la orice mișcare, participă aproape toate simțurile, într-o măsură mai mare sau mai mică. Excitațiile pe care le recepționează organele de simț sunt transmise spre sistemul nervos central la care ajung și stimulii plecați de la organele interne în activitate. Pe baza tuturor acestor impulsuri aferente, centrii
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
scoarța cerebrală primește pe căile sensibilității conștiente, informații de același ordin cu privire la executarea și desfășurarea mișcării. În concluzie, la orice mișcare, participă aproape toate simțurile, într-o măsură mai mare sau mai mică. Excitațiile pe care le recepționează organele de simț sunt transmise spre sistemul nervos central la care ajung și stimulii plecați de la organele interne în activitate. Pe baza tuturor acestor impulsuri aferente, centrii nervoși, sub controlul scoarței cerebrale, reacționează și declanșează contracțiile musculare statice sau dinamice corespunzătoare pentru corectarea
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
este nou. Puțini sunt cei care se adaptează acestei activități în mod instinctiv. Aceasta le reușește poate doar celor cu adevărat predestinați viorii, marilor talente, din a căror mulțime de priceperi nici una nu iese atât de clar în evidență ca simțul intuitiv pentru coordonarea mișcărilor. Cei cu aptitudini mijlocii nu au un start atât de fericit. De aceea ei nu trebuie lăsați la început de drum în arta noastră, să orbecăiască la întîmplare, fără sfaturile necesare. Aceste sfaturi trebuie să urmărească
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
Poate fi folosit ca argument însăși citatul său din Karl Klingler — “Uber die Grundlagen des Violinspiels”. “Pentru a sta sigur și fix nu trebuie să se împartă greutatea corpului pe picioarele crăcănate cum se întâmplă deseori printr-o neglijare a simțului frumosului”. În legătură cu poziția corpului și ținerea viorii, pedagogul american de origine japoneză Shinichi Suzuki susține că nasul, coardele, cotul și piciorul stâng trebuie să urmeze aceeași linie dreaptă. Pedagogii ruși demonstrează eficacitatea distribuirii egale a greutății corpului pe ambele picioare
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]