19,182 matches
-
când a câștigat dragostea Cherei Duduca și Încrederea stăpânului, sau, categoric, atunci când el trebuie să facă „dreptate țăranilor”, dar toate acestea sunt puse În interesul parvenirii. Dinu Păturică este urmărit În complexitatea sentimentelor sale morale. El visează să ajungă precum stăpânul său, speculează slăbiciunile acestuia, ale Cherei Duduca, ale arendașilor de pe moșiile controlate; atrage de partea sa pe Chir Costea Chiorul, pentru a ajunge mai ușor În posesia averii stapânului sau. Este una dintre laturile caracterului lui Dinu Păturică. Atitudinea lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și apă vie și apă moartă de unde se bat munții În capete”. Dacă ar fi câștigat Întrecerea turturica, urma ca fata Împăratului Roș să nu-l mai urneze pe HarapAlb. Cele două făpturi se Înțeleg Însă Între ele pentru binele stăpânilor lor, pentru că fata a promis că, dacă Învinge calul, „merg cu tine, oriunde mi-i duce...” Punctul culminant În drumul către Verde Împărat, Harap-Alb Îi spune fetei povestea lui și astfel, Între cei doi se naște un puternic sentiment de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Își menține atitudinea realistă. Prefăcut, schimbându-și Înfățișarea, Spânul oferă o falsă comportare. El Îl determine pe fiul Craiului să-l ia În slujba sa, În ciuda sfatului părintesc. Odată ajuns slugă, el Își face un plan diabolic, de supunere a stăpânului. Prin viclenie reușește să-și Împlinească gândul, schimbând identitatea fiului de Crai. Impostorul se comportă ca un adevărat tiran, Înjosindu-l pe erou Într-un mod sălbatic. Neîndurător, il supune pe Harap Alb unor Încercări menite să-i aducă sfârșitul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
tânără și frumoasă”, „fragedă și subțirică”, „sprintenă și mlădioasă", Îl iubea pe bărbatul ei, „Înalt și spătos", se Înțelegeau bine și erau fericiți. Ghița este mulțumit când Își numără seara caștigul. Însă porcarii, cu apucături primitive, fioroși la Înfățișare, bandiții, stăpânii de turme, sau hoții și ucigașii plătiți alcătuiesc lumea ce se perindă pe la Moara cu noroc. Intriga Începe odată cu sosirea lui Lică Sămădăul la Moara cu noroc, socotit un real pericol. Ghiță aflase că era și el porcar, dar om
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
comisarului, Lică recunoaște că văzuse cuțitul la Săilă și că biciul este al lui, presupunând că Îl uitase la Moara cu noroc. Lică era grăbit să plece la treburile lui, iar comisarul n-a Îndrăznit să-1 rețină știind cine erau stăpânii lui. Între timp, jandarmii l-au adus pe Ghiță la Ineu și, Întâlnindu-se cu Lică, acesta i-a șoptit să nu-și facă griji și să aibă Încredere În el. În săptămâna următoare, au fost prinși Răuț și Acrișor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fi fost de presupus, având În vedere sângele de pe capra trăsurii și din jur. Săilă Boarul și Buză-Ruptă au fost prinși la Salonta și duși la Oradea-Mare, unde erau ceilalții arestați. Lică rămăsese În libertate, să-și caute de treburile stăpânilor. Ana s-a dus la Oradea cu popa, vărul lui Ghiță, să-și vadă soțul la Închisoare; n-a putut vorbi cu el și s-a Învinovățit că nu-1 ajutase cu nimic si nu stătuse aproape de grijile lui. Slavici descrie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Dibăcia cu care a abordat subiectul, ca un detectiv, l-a prins pe Bogza În propria lui capcană, iar dreptatea Înfăptuită, a urmat legile nescrise. De altfel În baza acestora trebuia să se infăptuiască dreptatea, animalul credincios, câinele răzbunându-și stăpânul. O altă calitate a Vitoriei Lipan o constituie sensibilitatea ei, oarecum cenzurată. Își iubește copii, mai ales pe Gheorghiță, explicația acestei relații ține de mitul oedipian, dar trebuie să dovedească față de ei o anumită asprime, pentru ca aceștia să crească În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
are un loc al lui, cum au toți ceilalți. Plânsul copilului e luat În seamă doar de mama. Aflat pe pragul de sus, dintre camera de curat și anexa folosită drept bucătărie, Moromete Își privește cu autoritate familia, precum un stăpân de trib. Episodul acesta este redat de autor cu o deosebită măiestrie artistică, Într-un text din care lipsesc podoabele stilistice. Dacă În plan familial Moromete trăiește, cum s-a văzut, Într-o permanentă stare de tensiune, conflictul cauzat de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și orice Încercare de a intra În posesia lor, ca să-și plătească dările, adică rata la bancă și foncierea, este sortită eșecului. Motivul lipsei banilor acutizează și starea conflictuală din familie, feciorii sunt iritați din pricina asta, iar vinovatul principal este stăpânul casei. În această secvență narativă mai au loc și alte evenimente cu ecou divers. Printre acestea se numără momentul Întâlnirii lui Moromete cu agernții fiscali și Întâlnirile țăranilor din poiana lui Iocan, unde el citește și comentează ziarul Împreună cu prietenul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
frumușel, spițelat... cu barba neagră...” (5) Artistele au numai trei rochii și le Îmbracă „În orice rol din fie orice piesă”. Nu există nici un criteriu În privința distribuirii rolurilor. „Părinții sunt mai tineri ca copiii și copiii mai bătrâni ca părinții”... „stăpânii sunt Îmbrăcați prost și slugile poartă haine strălucite...” Toate aceste neîmpliniri nu-i puteau scăpa lui I. L. Caragiale. Interpreții, cu mici excepții, sunt lipsiți de talent, iar unii dintre actori „sunt luați de nu se știe unde și aduși fără
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ani au marcat o creștere extraordinară a popularității filmelor de animație. Ele nu sunt, însă, singurele vizate. Paralel cu evoluția vizualului, literatura pentru copii a cunoscut și ea o dezvoltare considerabilă, făcând adeseori saltul spre ecran. Fenomenul Harry Potter sau Stăpînul inelelor sunt emblematice în acest sens: succesul fenomenal al cărții (care cunoaște nenumărate continuări și reeditări) este dublat de transpunerea pe ecran, lansată în stil hollywoodian și care va marca pentru multă vreme de acum încolo cinematografia. Așadar, animația este
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
hoți să-i demascăm urgent, Ori indigeni, ori cei păgîni, Ce escrochează-n mod curent Și scot pe oameni din țîțîni... "Șo, pe corupție, români !" Puterea cere insistent. Cînd Garda prinde pe hapsîni, Mutăm problema-n Parlament Iar grangurii, ajunși stăpîni, Preiau în sens de-avertisment : "Șo, pe corupție, români !"
RONDELUL ELUD?RII by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84330_a_85655]
-
într- adevăr ceva mă poseda, numai că vinovatul nu era vreun defect de caracter, ci micul monstru - nicotină. Credeam pe atunci că duc povara tuturor grijilor din lume, însă privind în urmă mă întreb unde era acel stres uriaș. Eram stăpân pe viața mea în toate privințele, mai puțin una: țigara era stăpână pe mine. Partea cea mai tristă este că nici astăzi nu-l pot convinge pe copiii mei că numai fumatul mă făcea nervos. Ori de câte ori aud un fumător care
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
de nefumători și a ideii că sunt vinovat față de ei. Și mai presus de orice, redobândirea respectului față de mine însumi. Majoritatea fumătorilor nu sunt persoane lipsite de voință și de coloană vertebrală, așa cum își închipuie și ei și societatea. Eram stăpân pe toate celelalte aspecte ale vieții mele. îmi era silă de mine că sunt dependent de o mahorcă blestemată, despre care știam că-mi distruge viața. E greu de exprimat bucuria fantastică de a te elibera de acele umbre sinistre
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
să se lase. Ei ar plăti imediat cât i-am cerut doamnei în cauză tocmai ca să poată fuma doar două țigări pe zi! Greșeala lor este că își imaginează că fumătorii ocazionali sunt mai fericiți și mai stăpâni pe sine. Stăpâni pot fi, dar fericiți nu. în cazul de care vorbesc, ambii părinți ai femeii muriseră de cancer pulmonar înainte ca ea să devină dependentă. Exact ca mine, îi fusese foarte teamă de fumat până să fumeze prima țigară. Exact ca
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
vremea aceea, îmi imaginam un tip gen Svengali, cu ochi pătrunzători și ținând în mână un pendul în mișcare. Aveam toate iluziile firești ale fumătorilor despre fumat, mai puțin una - știam că nu sunt un om lipsit de voință. Eram stăpân pe toate aspectele vieții mele, însă țigara era stăpână pe mine. Credeam că hipnoza are de-a face cu refularea dorințelor și, cu toate că nu mă opuneam (la fel ca majoritatea fumătorilor, voiam din toată inima să mă las), îmi spuneam
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
hoți să-i demascăm urgent, Ori indigeni, ori cei păgîni, Ce escrochează-n mod curent Și scot pe oameni din țîțîni... "Șo, pe corupție, români !" Puterea cere insistent. Cînd Garda prinde pe hapsîni, Mutăm problema-n Parlament Iar grangurii, ajunși stăpîni, Preiau în sens de-avertisment : "Șo, pe corupție, români !"
RONDELUL ELUD?RII by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84338_a_85663]
-
să vedem dacă se adeveresc spusele sătenilor despre năpasta care se apropie. Zvonul părea cumva neîntemeiat. Râul într-adevăr crescuse, dar nu arăta deloc periculos. Pe mijlocul albiei exista o ridicătură sub formă de insuliță, pe care rămăsese o vacă. Stăpânul, însoțit de un câine, s-a dus să-și scoată, pentru orice eventualitate, animalul. Omul și vaca au ieșit, însă câinele a mai zăbovit să adulmece o urmă. Chiar atunci, cineva începu să urle ca un nebun: „Milcoveluuu! Milcoveluu!“. Milcovelul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
mânia lui Dumnezeu, alții se bucurau, zicând că Dumnezeu face dreptate, luând de la cei care adunaseră prea mult. Doar insulița cu câinele rămăsese neacoperită și se vedea că asta va dura foarte puțin. „Tofloacă, marș de-acolo!“, a țipat speriat stăpânul câinelui.Tofloacă alerga cu disperare de la un capăt la altul al petecului de pământ din ce în ce mai neîncăpător. Lumea a început să-i plângă de milă. „Nici Dumnezeu nu-l mai scapă“, a șoptit o femeie. S-ar putea ca vorbele femeii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
însoțit de chiotele de îmbărbătare ale copiilor. Când apa l-a purtat pe sub pod, bietul animal mai avea de parcurs jumătate de distanță. Ne-am întors cu toții, urmărind cum a reușit, prin miracol, să se salveze, undeva mai în josul râului. Stăpânul câinelui nu mai putea de bucurie, se plimba fălos printre oamenii de pe pod și nu-și contenea laudele. „Ați văzut, băă, Tofloac-al meu!? Eu l-am crescut! O dată-i câine!“ COOLTURISME Mădălina COCEA Madonna, în ediție revăzută și adăugită Atunci când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
să se elibereze - asta te poate gâdila plăcut. Finalul e în același ton, când „badigardul“ (Dennis Quaid), care aleargă un sfert de film pe urmele răpitorilor, numa’ nu-și pune botul de dulău obosit în palma caldă, dar fermă a stăpânului. Singurul element să zic de noutate e faptul că o altă gardă de corp a președintelui e, de fapt, dată cu teroriștii, lucru care, zău așa, nici măcar talibanii nu l-ar crede. Vreau să mă fac țestoasă ninja Mihaela Michailov
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
la expresii diverse (astă vară, lunea trecută, după o oră etc.), timpuri verbale, adverbe (acum, atunci, azi, ieri, curând etc.), locuțiuni adverbiale (înainte de, în urmă cu, mai devreme etc.); • deixis social: prin utilizarea unor titluri de adresare în cazul vocativ (stăpâne, șefule, domnule), pronume de politețe (dumneavoastră, dumneata), unele particularități ale folosirii pronumelui personal și al realizării acordului subiectului cu predicatul; • deixis textual: cu ajutorul unor pronume demonstrative ( Acesta ar fi începutul romanului), adverbe și locuțiuni adverbiale de timp și loc (Aici
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Etapa de selecție este una foarte importantă, datorită trăsăturii sale creative și datorită faptului că o prezentare, pentru a atrage atenția, trebuie în primul rând să aibă o structură coerentă. Cunoașterea subiectului prezentat este deosebit de importantă; prezentatorul trebuie să fie stăpân pe informație, ridicându-se la nivelul de expert. Prima etapă în pregătirea discursului are o importanță deosebită pentru succesul prezentării, deoarece reprezintă documentarea. În cele mai multe situații, bibliotecile, librăriile, arhivele, internet-ul reprezintă sursele cele mai utilizate în adunarea informațiilor. Următorul
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
trădează un moment limită, o încununare a esteticii lui, o nouă orientare, poetul adoptând o atitudine lirică cu modalități de expresie nemaiîntâlnite sau reluate decât întâmplător mai târziu. Poetul Voiculescu se prezintă cititorilor săi ca un imagist de mare clasă, stăpân deplin al culorilor, realizând o poezie a naturii superioară peisagisticii și liricii de până atunci. Comentatorii văd în creația poetului altfel de poezie, o meditație profundă, inconfundabilă. Sufletul său parcă s-a împrospătat. Este vorba despre o poezie directă, cu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Ce greu ne ajută însă graiul nostru pentru o poezie lucidă și abstractă, cu imagini din lumea spirituală. Lucrezi ca într-un material tare, ca într-o piatră, urmărind vinele mai slabe, pe care să le scobești, și nu ești stăpân pe ceea ce vrei să faci, ci ca într-o migală de camee capriciile limbii îți impun figurile desenului poeziei. Această limbă admirabilă trebuie mereu lucrată, mlădiată, subțiată, intelectualizată, cu orice risc (nu pentru ea risc, ci pentru scriitor). Nu au
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]