15,855 matches
-
2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 17 iunie 2005. Totodată, prin Decizia nr. 670 din 18 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 16 iunie 2011, Curtea a statuat că principiul accesului liber la justiție implică și adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, care să cuprindă cu precizie condițiile și termenele în care justițiabilii își pot exercita drepturile lor procesuale. Curtea a mai reținut, prin Decizia
DECIZIE nr. 97 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194, 197 şi 200 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261187_a_262516]
-
în cuprinsul art. 3, aceasta constă în dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii. Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 154 din 30 martie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 mai 2004, că principiul autonomiei locale "nu presupune totala independență și competența exclusivă a autorităților
DECIZIE nr. 96 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 223/2008 privind unele măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261177_a_262506]
-
condițiile în care nu exista o astfel de urgență, încălcându-se, astfel, principiul separației puterilor în stat. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Instanța arată că, așa cum a statuat și Curtea Constituțională în jurisprudența sa, impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege, în sensul că este dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili impozitele datorate bugetului de stat, precum și cuantumul acestora
DECIZIE nr. 44 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 78 şi 79 din Ordonanţa Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261232_a_262561]
-
prevăzute de dispozițiile legale criticate, prin raportare la critici similare, în sensul constituționalității acestora. Astfel, prin Decizia nr. 118 din 1 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 5 mai 2011, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile legale ale art. 253 alin. (6) din Codul fiscal reglementează plata impozitului pe clădiri în cazul clădirilor care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință. Nu se poate ignora motivul esențial al
DECIZIE nr. 44 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 78 şi 79 din Ordonanţa Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261232_a_262561]
-
adoptare a legilor, o nouă categorie de acte normative, și anume legile prin care este restrâns exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți, în condițiile art. 53 din Constituție. 249. Este adevărat că, potrivit jurisprudenței sale constante, Curtea Constituțională a statuat că restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți nu se poate realiza decât prin lege, ca act juridic adoptat de Parlament, și cu respectarea condițiilor strict și limitativ prevăzute de art. 53 din Constituție. Însă interpretarea noțiunii de lege
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
menține competența prefectului de a ataca în fața instanței de contencios administrativ actele pe care le consideră nelegale emise de anumite autorități ale administrației publice. Spre deosebire de actuala prevedere constituțională, cuprinsă în art. 123 alin. (5) din Legea fundamentală, în care se statuează că actul atacat este suspendat de drept, se propune ca actul atacat să poată fi suspendat numai de instanța competentă, potrivit legii. 355. Curtea constată că includerea unei astfel de precizări în textul constituțional este inutilă, de vreme ce nu evidențiază nicio
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
Curtea constată că aceasta este neconstituțională pentru considerentele ce urmează a fi expuse. 451. Prin Hotărârea din 9 martie 1978 pronunțată de Curtea de Justiție a Comunităților Europene (în prezent a Uniunii Europene) în Cauza C-106/77, s-a statuat că, "în temeiul principiului preeminenței dreptului comunitar, dispozițiile tratatului și actele instituțiilor direct aplicabile au ca efect, în raporturile lor cu legislația națională a statelor membre, prin simplul fapt al intrării în vigoare, inaplicabilitatea ipso jure a oricărei dispoziții contrare
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
recunoașterea unor zone cu tradiții istorice ca fiind subdiviziuni ale regiunilor. În aceeași ordine de idei, prin Decizia nr. 80 din 15 septembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 280 din 30 noiembrie 1995, Curtea a statuat că "existența unor acte normative diferite pentru anumite zone ale țării nu este de natură să afecteze caracterul unitar al statului, ci pune numai problema aplicării în spațiu a respectivelor acte". Nu ar afecta cu nimic caracterul de stat unitar
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
căror examinare nu face cu nimic necesară o dezbatere cu citarea părților. De asemenea, Curtea reține că, prin Decizia nr. 31 din 21 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 14 februarie 2014, a statuat că încheierea de anulare a cererii astfel pronunțate este supusă căii de atac a reexaminării, cererea de reexaminare putând fi făcută de reclamant în 15 zile de la data comunicării. Soluționarea cererii de reexaminare se face de către un alt complet decât
DECIZIE nr. 94 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (6) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260926_a_262255]
-
2013, care este primul înregistrat. 9. Excepția de neconstituționalitate fiind de ordine publică, prin invocarea ei punându-se în discuție abaterea unor reglementări legale de la dispozițiile Legii fundamentale, soluția asupra excepției este de interes general. În jurisprudența sa, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că forța obligatorie ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, Curtea a reținut că atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor
DECIZIE nr. 88 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260934_a_262263]
-
notificare, prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XX din 19 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 12 noiembrie 2007, pronunțată cu prilejul soluționării unui recurs în interesul legii, s-a statuat că instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond contestația astfel formulată. 32. Potrivit Legii nr. 10/2001 , persoana îndreptățită avea posibilitatea notificării persoanei juridice deținătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului. Nedepunerea notificării în termenul cuprins între 14
DECIZIE nr. 88 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260934_a_262263]
-
principiului neretroactivității legii, necesită o apreciere diferențiată a acestora. Astfel, în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 546 din 18 octombrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.004 din 11 noiembrie 2005, Curtea a statuat că, dacă reglementarea în discuție se referă la o situație juridică cu caracter de continuitate, constitutivă de facta pendentia, asupra căreia legiuitorul poate interveni în viitor, nu poate fi vorba de o încălcare a principiului neretroactivității. 41. În continuare, Curtea
DECIZIE nr. 88 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260934_a_262263]
-
2013 se aplică "cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor", conferă noilor norme procedurale efecte retroactive, ceea ce contravine prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție. 46. În continuare, Curtea reține că, relativ la principiul neretroactivității legii, a statuat că acesta este valabil pentru orice lege, indiferent de domeniul de reglementare al acesteia. Singura excepție pe care o îngăduie norma constituțională privește legea penală sau contravențională mai favorabilă (în acest sens, Decizia nr. 90 din 1 iunie 1999 , publicată
DECIZIE nr. 88 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260934_a_262263]
-
nu susțin prin ele însele neconstituționalitatea textelor de lege criticate. 60. În ceea ce privește critica privind încălcarea dreptului de proprietate, Curtea apreciază că aceasta nu poate fi reținută. Instanța de contencios constituțional, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, a statuat că dispozițiile privind garantarea și ocrotirea proprietății se aplică numai titularilor dreptului de proprietate (a se vedea în acest sens Decizia nr. 23 din 8 ianuarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 27 ianuarie
DECIZIE nr. 88 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260934_a_262263]
-
Guvernului de a emite ordonanțe poate opera în temeiul Constituției, potrivit art. 115 alin. (4), în cazul ordonanțelor de urgență, sau în temeiul legii de abilitare adoptate cu respectarea alin. (1) al aceluiași articol, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că interdicția reglementării de către Guvern în domeniul legii organice privește numai ordonanțele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare, această interdicție decurgând direct din textul constituțional. O asemenea limitare nu este prevăzută însă de alin. (4) al art.
DECIZIE nr. 51 din 4 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 145^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260957_a_262286]
-
8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994), stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie o încălcare a dreptului la acces liber la justiție. Mai mult, s-a statuat în jurisprudența citată, liberul acces la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, fiind de competența exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce rezultă din dispozițiile art.
DECIZIE nr. 66 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260969_a_262298]
-
al spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință, din cadrul unei clădiri, nu poate fi îngrădit printr-un text ce privește scutirea de la plata taxei de timbru a asociațiilor de proprietari. De asemenea, arată că, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că instituirea unor excepții de la regula generală a plății taxelor judiciare de timbru (scutiri de plata taxei) nu constituie o discriminare sau o atingere adusă acestui principiu constituțional. Mai mult, potrivit art. 139 alin. (1) din Constituție, "Impozitele, taxele și
DECIZIE nr. 81 din 18 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 lit. a), b) şi d) şi art. 50 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260698_a_262027]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 896 din 16 decembrie 2011, sau Decizia nr. 393 din 19 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 280 din 29 aprilie 2009, prin care Curtea a statuat că aceste prevederi de lege sunt constituționale. În prezenta cauză, referitor la prevederile art. 47 lit. a), b) și d) din Legea nr. 230/2007 , Curtea observă că autorii excepției nu motivează în ce anume ar consta neconstituționalitatea acestor prevederi
DECIZIE nr. 81 din 18 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 lit. a), b) şi d) şi art. 50 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260698_a_262027]
-
prevederi potrivit cărora " Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate", motiv pentru care excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. De altfel, prin Decizia nr. 393 din 19 martie 2009 , precitată, Curtea a statuat că aceste prevederi de lege nu sunt de natură să contravină vreuneia dintre normele constituționale sau dintre cele consacrate la nivel internațional, ele nefăcând altceva decât să enumere cheltuielile asociației și să precizeze modalitățile de stabilire și repartizare a acestor
DECIZIE nr. 81 din 18 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 lit. a), b) şi d) şi art. 50 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260698_a_262027]
-
reconstituire a dreptului de proprietate, iar nu cazurile de constituire a dreptului de proprietate. ... b) Problema de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre, astfel cum rezultă din extrasul de pe portalul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Informații referitoare la dosare și ședințele de judecată. ... c) Problema de drept nu face obiectul unui
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260694_a_262023]
-
într-un sens sau altul, cu privire la această chestiune, nu prezintă caracterul unei practici judiciare conturate și constante, astfel încât mecanismul cu funcție de prevenție al hotărârii prealabile să fie înlăturat. De asemenea, trebuie subliniat că asupra acestei chestiuni Înalta Curte nu a statuat, litigiile privind fondul funciar nefiind cuprinse în sfera de competență materială a instanței supreme și nu există un recurs în interesul legii cu un obiect similar, în curs de soluționare. Prin urmare, se constată că sunt îndeplinite toate condițiile de
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260694_a_262023]
-
state membre. 7. Camera Deputaților este conștientă de faptul că există un moment la care se ating limitele teoretice ale eficienței energetice și că emisiile tehnologice sunt inevitabile în unele sectoare, dar atrage atenția că nu există motive pentru a statua că tehnologia de stocare a carbonului (CSC) ar putea fi singura opțiune disponibilă pentru reducerea emisiilor directe provenite din procesele industriale cu amploarea necesară pe termen lung. Chiar dacă, așa cum întemeiat afirmă Comisia Europeană, intensificarea eforturilor în materie de cercetare-dezvoltare și
HOTĂRÂRE nr. 17 din 8 aprilie 2014 privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Un cadru pentru politica privind clima şi energia în perioada 2020-2030 - COM (2014) 15. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260723_a_262052]
-
judecată să fie trasă la răspundere penală, considerând-o, în acest fel, vinovată de săvârșirea infracțiunilor reținute în actul de sesizare a instanței. În aceste condiții persoana trimisă în judecată este prezumată a fi vinovată, situație ce încalcă principiul constituțional statuat la art. 23 alin. (11) din Constituție. Se arată că, de altfel, dacă persoana în cauză ar fi prezumată a fi nevinovată, procurorul ar face aplicarea prevederilor art. 10 alin. (1) lit. d) și e) din Codul de procedură penală
DECIZIE nr. 82 din 18 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, art. 9, art. 14, art. 23, art. 25-28^1, art. 30, art. 65, art. 68^1, art. 69-74, art. 136-138, art. 143-152, art. 160-160^b, art. 161-170, art. 200-264, art. 270, art. 274, art. 287, art. 385^9 alin. 1 pct. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi, în special, ale art. 262 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 5, art. 18^1 alin. (1) şi art. 18^2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Având însă în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului
DECIZIE nr. 82 din 18 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, art. 9, art. 14, art. 23, art. 25-28^1, art. 30, art. 65, art. 68^1, art. 69-74, art. 136-138, art. 143-152, art. 160-160^b, art. 161-170, art. 200-264, art. 270, art. 274, art. 287, art. 385^9 alin. 1 pct. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi, în special, ale art. 262 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 5, art. 18^1 alin. (1) şi art. 18^2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
29 noiembrie 2005 , Curtea a constatat că prerogativele încredințate procurorului de către legiuitor, privind administrarea și aprecierea probelor în cursul urmăririi penale, reprezintă o expresie a rolului Ministerului Public stabilit de prevederile art. 131 din Constituție. Prin aceeași decizie, Curtea a statuat că, potrivit Legii fundamentale, Ministerul Public este o parte componentă a autorității judecătorești, și nu a puterii executive sau a administrației publice și că, în calitatea sa de reprezentant al intereselor generale ale societății și de apărător al ordinii de
DECIZIE nr. 82 din 18 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, art. 9, art. 14, art. 23, art. 25-28^1, art. 30, art. 65, art. 68^1, art. 69-74, art. 136-138, art. 143-152, art. 160-160^b, art. 161-170, art. 200-264, art. 270, art. 274, art. 287, art. 385^9 alin. 1 pct. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi, în special, ale art. 262 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 5, art. 18^1 alin. (1) şi art. 18^2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]