14,274 matches
-
are de cele mai multe ori, o funcție moralizatoare; - drama este o specie a genului dramatic, În versuri sau În proza, cu un conținut și deznodământ grav. Specia Îmbină episoadele vesele cu cele triste, drama exprimă mai aproape de adevăr complexitatea vieții reale. Tinzând să exprime această complexitate, drama este mai puțin supusă convențiilor decât tragedia, și de aici, diversitatea formelor si dificultatea de a o defini. De fapt, În drama se Îmbină cele două trăsături ale comediei și tragediei. Drama a fost cultivată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
literară menită să promoveze echilibrul și armonia ființei umane, constituite În modele durabile, regăsite În timp. Clasicismului, definit ca atitudine estetică de observare și realizare a unui sistem armonios, stabil, proporțional, dominat de elementele frumosului, În concordanță cu norme specifice, tinde spre un tip ideal, echilibrat, senin, al perfecțiunii formelor. S-a manifestat În toate artele - literatură, pictură, muzică, arhitectură. ROMANTISMUL Romantismul este o mișcare literară, culturală și artistică, apărută În Europa la sfarșitul secolului al XVIII-Iea și Începutul secolului al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
stare Între viață și moarte. Dacă se urmăresc determinările cuvântului „plumb” se observă o anumită deosebire Între primul catren și cel de-al doilea. În primul catren distingem determinări concrete, „sicriele”, „flori”, „coroanele”. În cel de-al doilea catren, determinările tind către abstractizare, către o spiritualizare: „amorul”, „flori”, aripile”. Dacă se urmăresc toate determinările adiacente, se poate trage concluzia că Întreaga substanță lirică a poeziei gravitează În jurul cuvântului cheie „plumb”, cu valoare de mataforă simbol, prin plurivalența sa. Noțiunea nu poate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Arthur Schopenhauer, cunoscută În timpul studiilor de la Viena și Berlin.. Poemul Luceafărul de Mihai Eminescu dezvoltă o alegorie pe tema geniului. În același timp, receptorul descoperă o meditație pe seama condiției umane. În centrul atenției se află omul supus unui destin tragic, tinzând să-l depășească. O explicație este dată de poet Într-o notă de pe prima filă a ms 2275: „În descrierea unui voiaj În Țările române, germanul K. (Kunisch) povestește legenda Luceafărului. Aceasta este povestea. Iar Înțelesul alegoric ce i-am
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
planul al doilea, dar autorul continuă să-i urmărească destinul de- a lungul Întregii narațiunii. MIRCEA ELIADE: „LA ȚIGĂNCI” comentariu literar Cercetând proza de inspirație fantastică a lui Mircea Eliade, Ov. S. Crohmălniceanu afirma: „În epica sa fantastică, Mircea Eliade tinde să regăsească gustul prozei eminesciene. Imaginația poetică a autorului n-are Însă aripi cu toate că intenția misterului nu-i lipsește și nici darul evocării unui cadru propice ștergerii hotarului care desparte realitatea cotidiană de miraculos. Vie la Mircea Eliade este mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nou mod de administrare. Guvernul a început să adopte tot mai mult finanțarea pe programe. Programele de soluționare a problemelor locale/naționale, dezvoltate de autoritățile locale/comunitățile locale/organizații economice sau nonprofit, sunt selectate prin competiție, în funcție de calitatea lor. Administrarea tinde să dezvolte managementul pe programe ca instrument eficient. O asemenea abordare stimulează creativitatea în formularea unor soluții, participarea locală și crearea unei democrații participative locale. Din această perspectivă, elementele componente ale paradigmei sunt identificarea problemelor sociale și dezvoltarea unor programe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în care colectivitatea o consideră a fi prioritară: îi acordă atenție prioritară, investește resursele instituționale, colective și financiare. În poziția de centralitate se poate plasa doar o problemă socială sau, eventual, câteva probleme. Chiar dacă mai multe probleme sunt centrale, una tinde să fie prioritară. Teorema 1: De regulă, în poziția de centralitate este plasată la un moment dat o singură problemă; rar sunt plasate câteva probleme. Rezumând, putem caracteriza nivelurile unei probleme sociale astfel: Nivelul problemei sociale Caracteristici Potențială Are toate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
credințele și marile teorii politice care pretind că sunt capabile să îmbunătățească societatea. SHAPE \* MERGEFORMAT Schema 1. Dinamica unei probleme sociale. Linia punctată sugerează o tendință posibilă. Teorema 5: Legea „golul atrage plinul”: scoaterea unei probleme din poziția de centralitate tinde să atragă în această poziție o altă problemă. Cu alte cuvinte, poziția de centralitate tinde să nu rămână niciodată neocupată. SHAPE \* MERGEFORMAT Schema 2. Dinamica problemelor sociale Manipularea problemelor sociale Este necesar să examinăm o nouă întrebare: în ce măsură este conștiința
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Schema 1. Dinamica unei probleme sociale. Linia punctată sugerează o tendință posibilă. Teorema 5: Legea „golul atrage plinul”: scoaterea unei probleme din poziția de centralitate tinde să atragă în această poziție o altă problemă. Cu alte cuvinte, poziția de centralitate tinde să nu rămână niciodată neocupată. SHAPE \* MERGEFORMAT Schema 2. Dinamica problemelor sociale Manipularea problemelor sociale Este necesar să examinăm o nouă întrebare: în ce măsură este conștiința colectivă capabilă să realizeze o diagnoză adecvată a problemelor sociale? Se pot identifica două tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de doctorat la Sorbona; o altă idee importantă pentru concepția dezvoltării sociale a fost dezvoltată de Ralea în termenii unor mecanisme de transformare a claselor sociale (1926, p. 133): importanța numărului indivizilor care transformă sectele în clase sociale; creșterea cantității tinde să împartă o clasă în noi formațiuni, ca, de pildă, „elita uvrieră”; lupta de clasă - factor de transformare a claselor; sociologia poporanistă a constituit „prima critică radicală a evoluționismului sociologic marxist” și cea dintâi afirmare a „rolului evoluționar al clasei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
învăluite) de dinamismele „economiei mondiale”. „Statele centrale” luptă împotriva altor „state centrale”, acționând, astfel, ca niște „imperii mondiale”. Asemenea „războaie imperialiste” au marcat relațiile dintre Spania, Olanda, Franța și Anglia în raport cu operația de „cucerire a ariilor periferice”. În consecință, ele tind să fie prinse în cercul vicios al creșterii cheltuielilor militare și guvernamentale, al presiunilor spre impozitare și al revoltelor interne. Singura cale de a scăpa din acest cerc vicios este să cucerești și, astfel, să procuri venituri sporind securitatea în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
îndreptate deja în alte direcții prioritare, de la construirea NAFTA (1992) și întărirea Comunităților Europene către securizarea Orientului Apropiat și a piețelor asiatice. Nu a fost o simplă conjunctură. La mai bine de un deceniu de la prăbușirea comunismului, pe care noi tindem să îl considerăm cel mai important eveniment geopolitic al secolului, preocupările societăților occidentale dezvoltate rămân orientate prioritar spre cu totul alte perspective, după cum o dovedesc proiecțiile politico-economice ale viitorului (NIC, 2004). Efectul a fost faptul că tranziția postcomunistă a rămas
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1990 la numai 2,2 milioane în 1996, o scădere de 45%!), scade și productivitatea muncii în industrie. Structura consumului gospodăriilor se modifică dramatic, ca și modul de trai al populației, de altfel. Fluxurile migratorii își modifică sensul, migrația urban-rural tinzând să egaleze și să depășească migrația rural-urban. Șomajul este un fenomen economic nou, iar șomerii sunt o categorie socială nouă. Structura instituțională a economiei se modifică radical, ca urmare a apariției instituțiilor specifice economiei de piață, de la acționariatul societăților comerciale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
caracter social ale cetățenilor săi atâta vreme cât statele membre recunosc, de comun acord, că integrarea europeană comercială, economică și politică poate fi realizată printr-o angajare în direcția asigurării bunăstării și standardului de viață pentru toți cetățenii. Legislația socială europeană a tins întotdeauna să fie de natură minimală și să respecte principiul subsidiarității conform căruia fiecare funcție este „exercitată la cel mai descentralizat nivel posibil” (Andrew. 2001, p. 64). Deși liniile strategice mari, precum coeziunea economică și socială, au fost stabilite prin
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Polonia și Cehia și, mai nou, Slovacia, Bulgaria și Slovenia 4. Regionalizare politică sau autonomie regională (regionalism instituțional) Deosebirea esențială constă în puterile legislative acordate prin Constituție acestui tip de regiuni. Acest tip de regionalizare este considerat un model care tinde spre autonomia regională. Se regăsește numai în anumite state din Uniunea Europeană (Spania, Italia și Belgia) și funcționează și în anumite părți din Portugalia și Marea Britanie (Scoția și Țara Galilor) 5. Regionalism prin autorități de tip federal Federalismul, prin el însuși, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lui Romer sugereză că politica pașilor mici pe cărări umblate funcționează mai bine decât „mari salturi înainte”, „decolări” sau „străpungeri”. Tot în studiul lui Conrad Kottak există și descrierea unor proiecte imcompatibile din punct de vedere cultural. De obicei, acestea tind să fie insensibile la condițiile sociale, culturale și ecologice ale grupurilor-țintă. Rămânând în aceeași zonă geografică a lumii, un exemplu eșuat de dezvoltare a fost încercarea de a-i transforma pe păstorii din aceași zonă (Estul Africii) în agricultori. Proiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
început să meargă la lucru în Kuweit sau încearcă să atragă beneficiile modernizării. Acestea nu se distribuie însă în mod egal în rândul populației din Arabia Saudită; ele merg cu predilecție în mediul urban, transporturi și armată. În aceste condiții, beduinii tind să exceleze în transporturi (cele mai multe taxiuri sunt proprietatea lor - faptul că nu au șefi tinde să lucreze în această direcție) și să se integreze în structurile statului centralizat mai degrabă prin intermediul armatei. Agricultura le inspira însă puțină încredere, având o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se distribuie însă în mod egal în rândul populației din Arabia Saudită; ele merg cu predilecție în mediul urban, transporturi și armată. În aceste condiții, beduinii tind să exceleze în transporturi (cele mai multe taxiuri sunt proprietatea lor - faptul că nu au șefi tinde să lucreze în această direcție) și să se integreze în structurile statului centralizat mai degrabă prin intermediul armatei. Agricultura le inspira însă puțină încredere, având o atitudine disprețuitoare față de această practică. În acest context economic și politic, guvernul saudit a inițiat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
public în sine, facilitând sau putând frâna dezvoltarea socială (după cum sugerează Putnam, insistând asupra relațiilor orizontale, dar și asupra normelor ce susțin funcționarea instituțiilor guvernării). O a patra modalitate de definire, mai largă, sugerată în științele politice și în economie, tinde să includă în capitalul social toate caracteristicile structurii sociale ce contribuie la dezvoltarea economică și la funcționarea statului, cu accent pe normele ce susțin instituțiile guvernării (vezi Grootaert, 1998). Se încearcă, astfel, explicarea tuturor variaților gradului de dezvoltare economică a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sta ușor diferit. În fine, diferența dintre cele două cifre reprezintă un indicator al modului tipic al societății în cauză de a defini principalul grup de referință, dar și de selecție a grupurilor primare de apartenență. Cei din țările nordice tind să se raporteze mai des la alte grupuri decât cel familial, în timp ce sudul și mai ales estul promovează un model mai tradițional de relaționare și control. Relațiile intense cu prietenii și cunoștințele nu reprezintă în mod necesar un indicator pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu cei cu care interacționează, relația cu ei ar putea deveni mai degrabă un indiciu al capitalului relațional de închidere (bonding). Deși în sudul Europei prietenii sunt mult mai puțin importanți decât familia în comparație cu nord-vestul continentului, frecvența declarată a întâlnirilor tinde să fie în sud la fel de mare sau chiar mai ridicată decât în centru și în est (figura). Grecii, turcii, italienii, spaniolii și portughezii se numără printre europenii care își întâlnesc cel mai des prietenii. Norma socială este cea a sociabilității
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
turcii, italienii, spaniolii și portughezii se numără printre europenii care își întâlnesc cel mai des prietenii. Norma socială este cea a sociabilității ridicate, mai ales în raport cu fostele societăți comuniste, semnificativ mai închise în ce privește întâlnirea grupurilor de prieteni. Croația și Slovenia tind, în mare măsură, spre modelul sudic, ca și - mai moderat însă - Bulgaria. Românii sunt cei mai „neprietenoși” europeni, considerând exclusiv frecvența declarată a întâlnirilor cu prietenii, fără a diferi totuși semnificativ de Rusia, Lituania, Ungaria și Polonia. Doar unul din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trei români (34%) declară că își întâlnește prietenii măcar o dată pe săptămână, față de 46% dintre cehi, 49% dintre germani, 58% dintre francezi, 62% dintre italieni, 66-67% dintre suedezi, spanioli și olandezi, 70% dintre turci sau 72% dintre englezi. Același diferențe tind să fie reproduse și în ce privește frecvența întâlnirii colegilor de serviciu sau a colegilor din asociațiile în care indivizii sunt membri. Figura SEQ Figura \* ARABIC 1. Ponderea celor care declară că se întâlnesc săptămânal cu prietenii, (EVS’99; pentru țările colorate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
medii corupte, devenind imediat produsul acestora. Revenind la diferențele dintre Estul ex-comunist și restul Europei, este puțin probabil ca pe viitor situația să se modifice substanțial în absența unor transformări profunde. Cei mai puțin educați și, totodată, cei mai săraci tind să dezvolte moduri de viață tradiționale, în bună măsură agrare, cu relații întreținute mai ales - dacă nu exclusiv - în interiorul grupurilor primare de apartenență. Capitalul social relațional tip bridging se dezvoltă mai ales la vârful ierarhiilor educaționale și de avere al
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comuniste au ales adesea discursuri cu tentă naționalistă, desconsiderând problemele minorităților sau defavorizând sistematic anumite grupuri etnice. Aceasta a contribuit la dezvoltarea unei culturi a neîncrederii în alte grupuri etnice și a intoleranței etnico-religioase. În același timp, în vestul continentului tindea să se dezvolte societatea postindustrială marcată de nivele ridicate de toleranță identitară, încredere interumană și între grupuri. Încrederea în instituțiile centrale ale statului, deși în declin după crizele de legitimitate manifeste încă din anii ’70, își menținea niveluri mai ridicate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]