14,684 matches
-
sunt arhivate sistematic, pe teme majore (furie, umilință etc.), formând conglomerate de experiențe condensate, denumite generic sisteme Coex. Menționăm că o asemenea formațiune are în structura sa o experiență miez, care se comportă ca un magnet ce atrage în viitor trăirile similare. Altfel spus, tema centrală tinde să se reediteze, ca urmare, o traumă achiziționată prenatal sau perinatal, se poate replica în ontogeneză, mai ales în copilăria timpurie. Dat fiind că un sistem Coex poate fi reactivat de o întâmplare cotidiană
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
forță parcă inumană. Inevitabil, arterele uterine suferă compresiuni severe, care jugulează primejdios fluxul de oxigen, hrană și căldură către fetus. Este un coșmar claustrofob în care suferința, anxietatea, disperarea și neputința ating paroxismul. Apariția unor monștri arhetipali, devoratori potențează aceste trăiri agonizante. Traversând un asemenea calvar, individul respectiv se poate identifica și empatiza cu martirii din istoria umană. Decodificând simbolic, matricea perinatală II, ea înseamnă experimentarea plenară a infernului, când, așa cum scria Grof (1998, p. 141), omul traversează „o tortură emoțională
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
spus, persoana experimentează o stare intermediară, cea a purgatoriului. Așa se explică de ce întreaga experiență este invadată de imagini ale unei naturi dezlănțuite (cutremure, tornade etc.) sau ale unor bătălii acerbe (războaie, revoluții etc.), imagini care rimează perfect cu propria trăire. Tiparul perinatal III desfășoară însă un repertoriu experențial variat: episoade sado masochiste, momente de intensă excitație sexuală (induse de o suferință insuportabilă), secvențe scatologice (provocate de posibilul contact cu diverse produse biologice materne), dar și experimentarea focului, în diverse ipostaze
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de arabescuri minunate, asemenea cozilor imperiale de păun. Scena devine și mai fascinantă datorită unor apariții arhetipale benefice și proiectarea unor tărâmuri feerice. E o suită de emoții elixirante, care alungă toate tenebrele celui care își retrăiește nașterea, pentru că această trăire înaltă să se dilate imens, învăluind restul ființelor, lumea, întregul univers. Descrierea rezumativă a celor patru matrici prenatale, descoperite de Grof, reclamă restructurarea imaginii și atitudinii noastre față de naștere. Raportându-ne permanent la dezideratul central al cărții de față, este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unei relații terapeutice cu un bolnav terminal, indiferent sub pavilionul cărei școli defilează specialistul, reclamă nu numai dobândirea din partea acestuia a unei expertize specifice, dar și un anume nivel de maturizare psihică. Printre obiectivele psihoterapeutice esențiale menționăm: explorarea și prelucrarea trăirilor afective ale muribundului față de boală, retușarea imaginii de sine, dobândirea unui sentiment de control, măcar minimal al situației, scăderea tendinței de însingurare. Condiția peremptorie pentru a atinge toate aceste deziderate este ca terapeutul să se comporte ca un veritabil container
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sine, dobândirea unui sentiment de control, măcar minimal al situației, scăderea tendinței de însingurare. Condiția peremptorie pentru a atinge toate aceste deziderate este ca terapeutul să se comporte ca un veritabil container (containment), care preia și depozitează spre păstrare toate trăirile poluante ale pacientului său, pentru ca, printr-o deschidere sinceră, afabilă și empatică să poată exercita o influență binefăcătoare asupra acestuia (Vekolka, 2004). Cât privește tratamentul medical al bolnavilor aflați la finalul vieții, adeseori se pune problema alegerii între un tratament
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
apatiei. în principiu, însă, ea poate acționa în oricare dintre intervalele menționate. Ca un antidot la apariția burnout-ului în sistemul hospice, literatura de resort prefigurează câteva soluții (Hayslip, Leon, 1992): selecție mai atentă a personalului, cu evitarea indivizilor care dezvoltă trăiri anxioase intense față de problematica morții sau care au traversat recent pierderi majore. Nu sunt lipsite de importanță și cercetarea motivației pentru care au optat să lucreze în domeniul respectiv, precum și a setului lor de interese etc.; un suport constant din partea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o recunoaștere a virtuților spirituale deosebite ale acestei poțiuni, guvernul brazilian a legalizat folosirea ayahuascăi din anul 1987. Important de reținut este că prin acest „satori chimic”, care obligatoriu trebuie asistat de o persoană competentă și experimentată, s-au provocat trăiri insolite și deosebit de profunde care au condus la cristalizarea unei noi cosmologii ce rimează surprinzător cu descoperirile fizicii relativist-cuantice. Continuând pe filieră istorică, mișcarea psihedelică, descendenta cultă a milenarelor practici șamanice, a demarat în forță după anii '60, racolând nume
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
soluții feerice, precum și în raport cu cunoașterea omului, a resurselor sale nebănuite, demistificate”. în mod metaforic, Gianfrancesco echivalează reziliența copilului din aceste scrieri literare cu pofta de viață. „Ceea ce el [copilul rănit de viață] cunoaște în memoria și în corpul său este trăirea stranie, venită fără să știe prea bine de unde, a unei dorințe intense de viață.” Aș reaminti aici faptul că în pedagogie se consideră că cel mai semnificativ dar pe care o mamă îl poate face copilului său este pofta de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
situației date, printr-o reîncadrare cognitivă etc. 2. strategii axate pe emoții, denumite și coping pasiv sau evitant. Este vorba despre strategii de coping prin care individul reușește să-și controleze tensiunile emoționale create de situația problematică. Ele țintesc controlul trăirilor emoționale în raport cu factorii de stres. Dintre tehnicile de coping axate pe aspectele emoționale ale situațiilor problematice, sunt enumerate: reevaluarea pozitivă, prin care persoana încercată se găsește mai puternică, mai capabilă, în urma experienței; minimalizarea amenințării, când persoana se convinge pe sine
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
individ și mediul său”(Ionescu, 2010, p. 279) sunt considerate a fi subsumate rezilienței, contribuind la evitarea sau diminuarea efectelor stresului. Strategiile de coping sunt concretizate în comportamente adaptative la situația de suferință în care se află persoana sau la trăirile de suferință ulterioare petrecerii evenimentului nefavorabil persoanei. 3.5.3. Mecanisme defensive/de apărare Sunt mecanisme descrise de psihanaliză, prin care individul aflat în disconfort reușește să facă față evenimentului neplăcut protejându-se de neplăceri, neexpunându-și vulnerabilitatea rigorilor unei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ignoranței, în ciuda tuturor nefericirilor, inepțiilor și durității regimului, românii reușeau să păstreze o speranță de schimbare. Speranța avea rolul de a menține credința că există un „dincolo”, că lumea nu se termină în spațiul și timpul comunismului. Această idee relativiza trăirile, comportamentele, le reda dimensiunea dubitativă, umană, și întreținea lumina umanității într-o lume structurată pentru a o distruge. Istoria comunismului în România nu poate fi scrisă fără a păstra o pagină de aur pentru aceste posturi și oamenii ce activau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ca un mijloc de apărare împotriva contaminării emoționale care este inevitabilă la interacțiunea cu celălalt. Rețeaua socială rămâne însă importantă atât pentru a sprijini persoana în cauză, cât și pentru a-i facilita accesul la îngrijiri de specialitate. în concluzie, trăirea, procesarea doliului, având ca final internalizarea pierderii necesită: timp; sprijin din partea celor din jur; participare empatică la trăirile emoționale ale persoanei în pierdere. Dacă nu se lasă timp suficient prelucrării doliului (de exemplu, imediat după divorț persoana se angajează într-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
însă importantă atât pentru a sprijini persoana în cauză, cât și pentru a-i facilita accesul la îngrijiri de specialitate. în concluzie, trăirea, procesarea doliului, având ca final internalizarea pierderii necesită: timp; sprijin din partea celor din jur; participare empatică la trăirile emoționale ale persoanei în pierdere. Dacă nu se lasă timp suficient prelucrării doliului (de exemplu, imediat după divorț persoana se angajează într-o nouă relație) sau dacă cei din jur nu manifestă sprijin, interes, empatie față de persoana în doliu, riscul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
el, cuprinzându-i umerii, sau să-i țină mâna; povestea trebuie depănată doar atât timp cât copilul își menține atenția, fără a-l forța, fără a-l obliga atunci când nu mai e atent (lipsa de atenție este o modalitate de protecție atunci când trăirea emoțională e prea intensă, nu mai poate fi suportată); copilul poate să întrerupă cu întrebări (întrebările pot fi semn al interesului, al dorinței de a înțelege mai bine, dar și semn al dorinței de a evita retrăirea emoțională, atunci când nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sistemică de familie; tehnici terapeutice cognitiv-comportamentale; dezbateri pe tema suferinței, traumei și a evenimentului traumatic la care a participat; descrierea detaliată a evenimentului (povestirea împreună cu copilul a evenimentului, pentru a-l ajuta astfel să conștientizeze ceea ce s-a petrecut și trăirile sale); desenarea evenimentului (comunicarea trăirilor în orice formă de exprimare accesibilă copilului: cuvinte, linie, culoare, mișcare, sunet etc.); jocuri de rol (joc cu păpuși, cu marionete etc.); crearea și menținerea unei stări de bine, generată de activități de grup, plăcute
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cognitiv-comportamentale; dezbateri pe tema suferinței, traumei și a evenimentului traumatic la care a participat; descrierea detaliată a evenimentului (povestirea împreună cu copilul a evenimentului, pentru a-l ajuta astfel să conștientizeze ceea ce s-a petrecut și trăirile sale); desenarea evenimentului (comunicarea trăirilor în orice formă de exprimare accesibilă copilului: cuvinte, linie, culoare, mișcare, sunet etc.); jocuri de rol (joc cu păpuși, cu marionete etc.); crearea și menținerea unei stări de bine, generată de activități de grup, plăcute copilului, mai ales terapii ludice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fiind energia care conduce procesul, îl organizează, îl amplifică sau atenuează activitățile cognitive și pe de altă parte este experiența dobândită și expresia acestei activități”. Comunicarea emoțională cu copilul presupune o comunicare empatică a adultului cu copilul despre emoțiile și trăirile copilului. Nu întotdeauna copilul are cuvinte și experiența necesară pentru a-și recunoaște emoțiile pe care le trăiește și a vorbi despre ele. în consecință, putem spune că emoțiile vor domina, vor gira existența copilului. Copilul va fi pradă emoțiilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
despre ele. în consecință, putem spune că emoțiile vor domina, vor gira existența copilului. Copilul va fi pradă emoțiilor. Din punct de vedere neurobiologic este vorba despre dominarea funcțională a emisferei drepte a creierului. Intervenientul este chemat să numească emoțiile, trăirile copilului, învățându-l pe acesta să și le recunoască și astfel să le poată controla, stăpâni. Comunicarea emoțională cu copilul reprezintă prima sarcină a celui care îl îngrijește (părintele) și modalitatea de bază de intervenție în orice formă de intervenție
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
deși sprijinul rețelei sociale, în primul rând al familiei, rămâne la fel de important ca și în cazul doliului. Intervențiile vor ținti inducerea unei stări de relaxare, de calmare a panicii, mâniei, terorii și de conștientizare a diferenței în timp și spațiu: trăirilor din momentul evenimentului, comparativ cu dezvoltările emoționale ulterioare. Intervențiile vor ajuta victima să-și pună ordine în amintirile legate de evenimentul traumatic, să construiască conștient povestea evenimentului, inserând detaliile amintirilor la locurile lor, la dimensiunile corecte și să poată suporta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cuvinte, care acompaniază și nuanțează orice formă de comunicare verbală sau nonverbală. Calitatea comunicării emoționale cu copilul depinde în mare măsură de empatia adultului. Realizarea eficientă a unei astfel de comunicări presupune să simți ceea ce simte copilul și să accepți trăirile lui care sunt adesea total deosebite de ale adultului. în comunicarea emoțională cu copilul, adultul pleacă de la ideea că reacțiile emoționale ce par inacceptabile din perspectiva adultului sunt perfect adecvate la copil. În procesul comunicării emoționale, copilul adesea nu are
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comunicarea emoțională cu copilul, adultul pleacă de la ideea că reacțiile emoționale ce par inacceptabile din perspectiva adultului sunt perfect adecvate la copil. În procesul comunicării emoționale, copilul adesea nu are cuvinte pentru ceea ce simte și este rolul adultului să numească trăirile copilului. Identificate și numite de adultul empatic, aceste trăiri sunt mai puțin înspăimântătoare și izolează mai puțin copilul de rețeaua lui socială. Când adultul îi spune copilului: „știu că ești supărat că prietenul tău ți-a luat mingea; și eu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reacțiile emoționale ce par inacceptabile din perspectiva adultului sunt perfect adecvate la copil. În procesul comunicării emoționale, copilul adesea nu are cuvinte pentru ceea ce simte și este rolul adultului să numească trăirile copilului. Identificate și numite de adultul empatic, aceste trăiri sunt mai puțin înspăimântătoare și izolează mai puțin copilul de rețeaua lui socială. Când adultul îi spune copilului: „știu că ești supărat că prietenul tău ți-a luat mingea; și eu aș fi supărat pentru asta”, copilul se va simți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sentimentele, le validează. Copilul se simte astfel recunoscut de părintele său, și-și recunoaște identitatea în construcție în raport cu cea a părintelui. „Sunt ca el, sunt copilul lui.” În astfel de validări ale sentimentelor, copilul învață de asemenea să-și recunoască trăirile. Cuvântul care numește pune ordine și contribuie la conștientizarea, înțelegerea și stăpânirea trăirilor. 2. Dialogul reflectiv cu copilul. A nu veni cu soluții și ordine privind rezolvarea unei probleme, a implica copilul și a-l sprijini pentru a-și exprima
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
recunoaște identitatea în construcție în raport cu cea a părintelui. „Sunt ca el, sunt copilul lui.” În astfel de validări ale sentimentelor, copilul învață de asemenea să-și recunoască trăirile. Cuvântul care numește pune ordine și contribuie la conștientizarea, înțelegerea și stăpânirea trăirilor. 2. Dialogul reflectiv cu copilul. A nu veni cu soluții și ordine privind rezolvarea unei probleme, a implica copilul și a-l sprijini pentru a-și exprima opinia sunt abilități ale parentalității ce dezvoltă în copil capacitatea de reflecție atât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]