14,325 matches
-
Alegerea unei soluții nu este bazată pe prelucrarea unor informații anterioare, ci pe baza informațiilor obținute în cursul acțiunii asupra efectelor, pozitive sau negative, ale unei soluții sau alteia. Mutațiile adaptative sunt selectate de mediu, și nu de specie. Albina zboară mai mult sau mai puțin întâmplător până când un miros, o culoare o atrag într-o direcție sau alta. Dacă în modelul decizional selecția unei soluții se face pe bază de cunoștințe, în modelul cibernetic selecția se face pe baza feedbackului
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
noi la ce fel de condeie v-ați gândit, zise unul din săteni. Dar de condeie de acelea nu Înțeleg dușmanii țării noastre. Ei numai pe acestea le simt. De câte ori le am cercat noi pe spinarea dușmanilor ! Așa de iute zboară, de nici nu le zărești ! Și așa de binem scriem cu ele, că Îndată ce le trimitem la dușmani, le tăiem pofta să mai vie pe la noi ! -Bravo, români ! - zise vodă cu bucurie. Se vede că vă iubiți țara. Cu așa
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Moldovei? Întrebându-l, Ștefăniță Își limpezea, de fapt, primejdia tătarilor și necazurile oamenilor. Își strânse pumnii. În lungul obrazului Îi aluneca o lacrimă, Întâia lacrimă de ciudă. Văzuse cu ochii lui sate arzând și carele Moldovei În pribegie. Văzuse corbi zburând spre stârvurile oamenilor. Zărise și tătari, pe un deal, departe, și-n urma lor cerul era Înroșit de focuri. Asta era Întâia amintire a voievodului despre tătari. De ce? a Întrebat Încă o dată Ștefăniță, așa de crunt, Încât Mitruț aproape că
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Săgețile lor se duc ca vântul, de nu se mai zăresc. Deodată se făcu o mare tăcere. Însuși Domnul cel mare al Moldovei, cu brațele sale vânjoase, a pus mâna pe arcul său. Îl Încordează cu putere și trage. Săgeata zboară ca gândul. Ștefan Își trimite căpitanii s-o caute. Departe, departe, săgeata domnului Moldovei se Înfipse Într-un paltin bătrân, frângându-se În două. Acolo va fi locul mânăstirii, glăsui Ștefan. Să trăiască Ștefan-vodă, răsunară glasurile oștenilor. În scurtă vreme
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de foc provocată de exploziile obuzelor; stindard = drapel. SERGENTUL de Vasile Alecsandri Pe drumul de costișe ce duce la Vaslui Venea un om, cu jale zicând În gândul lui: ,, Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă... Aș vrea să zbor, și rana din pulpă nu mă lasă !” Și bietul om slab, palid, având sumanul rupt Și o cămeșă ruptă bucăți pe dedesupt, Pășea trăgând piciorul Încet, dar pe-a lui față Zbura ca o lumină de glorie măreață, Și-n
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
pare calea acum la-ntors acasă... Aș vrea să zbor, și rana din pulpă nu mă lasă !” Și bietul om slab, palid, având sumanul rupt Și o cămeșă ruptă bucăți pe dedesupt, Pășea trăgând piciorul Încet, dar pe-a lui față Zbura ca o lumină de glorie măreață, Și-n ochii lui de vultur adânci, vioi și mari, Treceau lucioase umbre de eroi legendari. Opinca-i era spartă, căciula desfundată, Dar fruntea lui de raze părea Încoronată. Calică-i era haina, dar
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
îngerul a adăugat cuvintele: Care S-a înălțat. Care este, dar, cauza aceasta? Înălțarea la cer. Distanța era mare și puterea privirii noastre nu este în stare să urmărească un trup care se înalță până la ceruri. După cum o pasăre care zboară în înălțime se ascunde privirii noastre cu atât mai mult cu cât se înalță mai sus, tot astfel și trupul Acela, cu cât Se înalță mai sus, cu atât mai mult se ascundea, din pricină că slăbiciunea ochilor nu-l putea urmări
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și să știe toată bogăția pământului; după cum nici un om nu poate cunoaște (toate) vietățile care trăiesc în mare, numărul lor, speciile și deosebirea dintre ele, nici volumul și întinderea apelor; după cum este peste putință să cunoască cineva numărul păsărilor (care zboară) în aer, speciile cu varietățile lor; sau după cum este imposibil să cunoască cineva mărimea cerului, locul și drumul stelelor, tot așa este imposibil a spune și a cunoaște bogăția − fără margini și de necuprins cu mintea − a creștinilor. Și dacă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și de slavă. Atâta sunt de mândri de buna lor stare, încât socotesc că nici nu calcă pe pământ, cu toate că bunurile de care se bucură nu sunt bunuri recunoscute de toți drept bunuri, nici nu rămân mereu la ei, ci zboară mai iute ca vântul. Iar de se întâmplă (ca aceste bunuri) să rămână puțin, apoi numai în viața aceasta își arată dragostea; n-au putere să ne însoțească mai departe. Dacă aceste bunuri pământești pricinuiesc atâta bucurie celor ce le
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și moare. Din trupul putrezit se naște un vierme; acesta se hrănește din cadavrul animalului mort și-i cresc penele și aripile; apoi când ajunge puternic, ia cuibul acela în care sunt oasele premergătorului ei și, purtându-le pe acestea, zboară din Arabia până în Egipt, în orașul numit Heliopolis. Și ziua, nămiaza mare, în văzul tuturora, zboară la altarul soarelui și pune cuibul cu oasele acolo și apoi se întoarce înapoi. Preoții cercetează cronicile și găsesc că pasărea a venit la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și-i cresc penele și aripile; apoi când ajunge puternic, ia cuibul acela în care sunt oasele premergătorului ei și, purtându-le pe acestea, zboară din Arabia până în Egipt, în orașul numit Heliopolis. Și ziua, nămiaza mare, în văzul tuturora, zboară la altarul soarelui și pune cuibul cu oasele acolo și apoi se întoarce înapoi. Preoții cercetează cronicile și găsesc că pasărea a venit la plinirea a cinci sute de ani. Mai putem socoti oare mare și minunat lucru dacă Creatorul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Criton, 48 B). Iar în dialogul Fedru spune că sufletul, numai când este singur cu el însuși, numai atunci poate participa la înțelepciunea cea adevărată, superioară puterii omenești, când dragostea, pe care o are aici pe pământ, face sufletul să zboare la cer; mai spune, apoi, că prin dragostea, pe care o are filosoful, sufletul ajunge la capătul final al nădejdii, ajunge adică să primească o altă viață, viața veșnică (Platon, Fedru, 248, 249)”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Terapeutul - Rămâneți detașată. Continuați. Acum sunteți după accident. Pacienta - Hum. Mi-a fost teamă și după accident. Terapeutul - Da? Pacienta -Mi-a fost teamă deoarece am deschis ochii și mi-am dat seama că eram încă în viață, deși, atunci când am zburat, aveam sentimentul că s-a terminat. In aer. Si, atunci când am deschis ochii, mi-am spus, ei bine, asta este, încă mai sunt acolo. Si aveam așa niște dureri în locuri care îmi păreau foarte fragile cum ar fi capul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ea pentru a o ajuta, apoi o invită să-și închidă ochii și să observe gândurile negative care îi trec prin minte: el îi cere să atașeze fiecare gând de un balon umplut cu heliu și să-l privească cum zboară. Realizarea acestui exercițiu de observare permite Doamnei B. să înțeleagă importanța conștientizării totale fără să emită judecăți în legătură cele observate. Animatorii propun la fiecare ședință noi exerciții de observare și exerciții de descriere sau exerciții de participare. Conștiință rațională
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
zeilor. Întrebându-i de ce se bucură, aceștia i-au răspuns: „Copilul Înțelepciune, giuvaierul / Așa de prețios că pereche nu-și are, / S-a născut la Lumbīnī, pe pământ Śăkya / Pentru fericire și bucurie în lumea oamenilor”. Auzind acestea, Asita a zburat până la Kapilavatthu, a cerut să-l vadă pe noul-născut, l-a luat în brațe și, înțelegând că va ajunge Buddha, a început să plângă, știind că el, bătrânul, nu va mai trăi destul ca să-i poată urma învățătura. Apoi, Asita
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ispitească cu goliciunea și farmecele lor. În cele din urmă, învins, Măra declară: „De șapte ani îl urmăresc pas cu pas. Nu-l pot prinde în greșeală pe Iluminatul desăvârșit, Cel care se apără de orice. Sunt ca pasărea care zboară după o piatră, crezând că a găsit ceva bun de mâncat și care, negăsind nimic, pleacă. La fel de dezamăgit ca pasărea ce s-a repezit la o piatră îl părăsesc eu pe Gautama”. Într-adevăr Măra se retrage înainte de sosirea dimineții
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
vârtejul nașterilor fără număr, Care nu scapă niciodată de zăgazul morții; Răul, din naștere în naștere se repetă. Posesor al casei, eu te văd. Niciodată tu nu-mi vei mai zidi o casă. Tot scheletul casei este sfărâmat, Acoperișul a zburat în țăndări; Îmbinările lemnelor sale nu mai există; Spiritul meu a ajuns la stingerea dorințelor”. Apoi el a rămas așezat timp de șase zile cu picioarele încrucișate la poalele copacului Iluminării, absorbit în starea sa de fericire. A meditat îndelung
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
este gri-albicios. Aripile sunt lungi albicios. Aripile sunt lungi și late. Răspândirea: În Europa se întâlnește din partea ei vestică (inclusiv Anglia) până în Africa de nord.În România este o specie comună, foarte larg răspândită. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Zboară la înălțime mică, printre coroanele copacilor sau deasupra poienelor. Vara se adăpostește în peșteri și în construcții vechi. Deseori hibernează în adăposturi de același tip. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu. Zboară relativ încet, dar foarte agil. Vânează
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Habitatul de adăpostire și de hrănire: Zboară la înălțime mică, printre coroanele copacilor sau deasupra poienelor. Vara se adăpostește în peșteri și în construcții vechi. Deseori hibernează în adăposturi de același tip. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu. Zboară relativ încet, dar foarte agil. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce zboară deasupra p deasupra pământului sau a ramurilor copacilor. Se hrănește cu insecte de talie mare. Reproducerea: Împerecherea începe pe la sfârșitul verii, după terminarea perioadei de lactație. Gestația
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
sau deasupra poienelor. Vara se adăpostește în peșteri și în construcții vechi. Deseori hibernează în adăposturi de același tip. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu. Zboară relativ încet, dar foarte agil. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce zboară deasupra p deasupra pământului sau a ramurilor copacilor. Se hrănește cu insecte de talie mare. Reproducerea: Împerecherea începe pe la sfârșitul verii, după terminarea perioadei de lactație. Gestația durează 60 de zile, după care femela naște de obicei un pui. Alăptarea
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
răspândit. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă zonele aride zonele aride și pe cele împădurite. Vara se adăpostește în peșteri grote, mine. Poate fi întîlnit și în podurile caselor, în beciuri. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu. Zboară relativ încet dar agil. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce zboară deasupra pământului sau colectându-le ocazional de pe substrat. Se hrănește cu insecte de talie mică. Reproducerea: Împerecherea începe îndată după terminarea perioadei de lacta terminarea perioadei de lactație
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
și pe cele împădurite. Vara se adăpostește în peșteri grote, mine. Poate fi întîlnit și în podurile caselor, în beciuri. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu. Zboară relativ încet dar agil. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce zboară deasupra pământului sau colectându-le ocazional de pe substrat. Se hrănește cu insecte de talie mică. Reproducerea: Împerecherea începe îndată după terminarea perioadei de lacta terminarea perioadei de lactație sau în timpul hibernarii. Spre sfârșitul primăverii (mai-iunie) femela naște de obicei un
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
se adăpostește în scorburi. Iarna se adăpostește în peșteri, mine, grote, beciuri și alte construcții. Modul de hrănire: Activitatea de vânătoare începe la puțin timp după apusul soarelui când afară e deja întuneric. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce zboară deasupra pământului sau a ramurilor copacilor. Zboară rapid și cu agilitate. Vânează insecte de dimensiuni mici, uneori și ar arahnide. Reproducerea: Împerecherea are loc toamna sau în timpul iernii. Perioada de gestație este de aproximativ 2 luni. La începutul verii (iunie-iulie
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
în peșteri, mine, grote, beciuri și alte construcții. Modul de hrănire: Activitatea de vânătoare începe la puțin timp după apusul soarelui când afară e deja întuneric. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce zboară deasupra pământului sau a ramurilor copacilor. Zboară rapid și cu agilitate. Vânează insecte de dimensiuni mici, uneori și ar arahnide. Reproducerea: Împerecherea are loc toamna sau în timpul iernii. Perioada de gestație este de aproximativ 2 luni. La începutul verii (iunie-iulie) femela na iulie) femela naște unul, mai
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de adăpostire și de hrănire: Se regăsește rar în peșteri, iar coloniile de r reproducere se întâlnesc în scorburile copacilor.Trăiește în păduri, în apropierea apelor, se adăpostește în podurile clădirilor, peșteri, pivnițe, mine și tu tuneluri. Modul de hrănire: Zboară în amurg devreme, rapid, agil și vânează aproape în apropierea apei sau la înălțimi joase prin pădure. Se hrănește cu molii, insecte mici și păianjeni. Reproducerea: Împerechere are loc toamna, dar fertilizarea este întârziată până în primăvara următoare. Femele se adună
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]