143,083 matches
-
de numeroși cercetători și istorici ai științelor, care au relevat frecvente îndepărtări de la rigoarea și etica științifică. Unii autori nu au ezitat să-l acuze pe Freud de fraudă, demonstrând că acesta a alterat în mod repetat și sistematic datele clinice pentru a-și justifica teoriile, a prezentat tratamente eșuate drept reușite sau chiar că, în anumite articole, ar fi inventat cu totul cazuri și pacienți cu scopul de a-și promova metodele. Conform acestor critici, școala psihanalitică a avut mai
Sigmund Freud () [Corola-website/Science/297670_a_298999]
-
post de medic la Spitalul de Boli Nervoase din Ploiești, condus de doctorul Ilie Minciu. În urma unui concurs, revine la București în 1955 ca medic consultant neurolog la Policlinica spitalului Colentina iar în 1960 este numit medic primar în secția clinică de la Spitalul Central a Institutului de Neurologie al Academiei Române de sub conducerea lui Arthur Kreindler. Aici are posibilitatea unei activități susținute în domeniul cercetării științifice, în strânsă colaborare cu Clinica de Neurochirurgie de sub conducerea lui Constantin Arseni. Rezultatele observațiilor sale se
Mihai Ioan Botez () [Corola-website/Science/297664_a_298993]
-
ca "guest lecturer", dar devine în 1972 profesor titular iar în 1979 șef al clinicei de neurologie din spitalul Hôtel Dieu al Universității din Montréal. În perioada 1975-1986 a funcționat ca director al Laborarorului de Neuropsihologie al Institutului de Cercetări Clinice din Montréal, în 1986 devine director al departamentului de Neurologie a Comportamentului, Neurobiologie și Neuropsihologie al Centrului de cercetări al Universității din Montréal. În 1992, devine profesor asociat la departamentul de Psihologie al Facultății de Arte și Științe a aceleiași
Mihai Ioan Botez () [Corola-website/Science/297664_a_298993]
-
fără a i se recunoaște posibilitatea unei structuri psihice normale. Mult mai sever este Hans Eysenck, care consideră că Freud a împins psihiatria cu o sută de ani înapoi, stigmatizându-și pacienții cu diagnostice false prin redare frauduloasă a istoriilor clinice, pentru că "„ceea ce este adevărat la Freud nu e ceva nou, iar ceea ce este nou nu este adevărat”". Freud era el însuși conștient de dificultățile adaptării complexului Oedip în cazul copiilor de sex feminin. Există astfel o asimetrie, care a condus
Complexul Oedip () [Corola-website/Science/297675_a_299004]
-
fiind disociate, nu sunt realizate condițiile pentru declanșarea unui complex Oedip. În cartea "„Folies à Plusieurs”", apărută în anul 2002, istoricul psihanalizei Mikkel Borch-Jacobsen subliniază faptul că Freud afirmă universalitatea complexului Oedip într-o manieră absolut arbitrară, în lipsa oricărui material clinic, în scopul găsirii unei explicații "ad hoc" pentru presupusele înclinații incestuoase ale unor persoane analizate. Aceste înclinații nu s-ar datora unui complex Oedip real, ci ar fi fost mai degrabă sugerate persoanelor analizate de însuși Freud, în tendința lui
Complexul Oedip () [Corola-website/Science/297675_a_299004]
-
după cinci ani, adică mai mare decât ce datorată majorității cancerelor (Reiber GE, cit de 4). Probabil că nu este lipsit de importanță și faptul că în 1999 Cochrane Diabetes Group facând o inventariere sistemativă, a identificat 6661 de studii clinice publicate până la acea dată, privind managementul diabetului, dintre care 2348 au fost randomizate și controlate. Dintre studiile randomizate 19% priveau hipertensiunea și dislipidemiile, 10% nefropatia, 9% controlul glicemic, 9% retinopatia și doar 3% piciorul diabetic (11). Cu toate acestea, în
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
primară pentru o ulcerație și nici ca un motiv pentu a contraindica reconstrucția arterială (15). Singurul determinant al perfuziei periferice este calibrul arterelor mari și mijlocii In evoluția sa naturală, ACO are un lung stadiu subclinic, asimptomatic devenind apoi manifestă clinic, inițial la efort, atunci când este nevoie de un flux sanguin crescut, apoi și în repaus și în cele din urmă poate genera 8 necroza ischemică a țesuturilor (gangrena) cu necesitatea amputației. Această evoluție stadială nu este o regulă, în special
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
prognostic cel mai important pentru vindecarea acestora. Chiar dacă ACO are mecanisme fiziopatologice comune la pacienții cu și fără diabet zaharat, există câteva caracteristici relativ specifice primului grup, cu implicații importante în diagnostic și tratament. Influența asocierii neuropatiei diabetice asupra manifestărilor clinice ale ACO (ex. absența claudicației intermitente pînă în faze avansate de obstucție arterială) a fost demult observată. În ultimii ani însă s-a constatat și implicarea neuropatiei diabetice în patogeneza ACO. Aceasta se produce prin pierderea controlului neural asupra funcțiilor
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
asemenea apoptoza CMNV și reducere în același timp a sintezei de novo a compușilor stabilizatori ai plăcii, cum ar fi colagenul. Astfel, 10 evenimentele menționate mai sus accelerează ateroscleroza și sunt, de asemenea, asociate cu instabilitatea placilor și precipitarea evenimentelor clinice (20). Diabetul și trombocitele. Plachetele joacă un rol major în conexiunea dintre funcția vasculară și tromboză. Anomaliile în funcția plachetelor pot favoriza nu numai progresia aterosclerozei dar și stabilitatea plăcilor aterosclerotice. La fel ca în celulele endoteliale, preluarea plachetară a
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
este polineuropatia periferică simetrică senzitivo - motorie, în ceea ce privește riscul pentru ulcerații și amputații 12 este importantă particularitatea conferită de faptul că alături de cointeresarea somatică, se produce o precoce ( uneori concomitenta ) interesare a componentei vegetative . Neuropatia diabetică vegetativă poate produce uneori manifestări clinice foarte evidente (ex. diareea diabetica, disfuncția erectilă ), însă alteori manifestările ei sunt mult mai greu de diagnosticat clinic ( ex. disfuncțiile esofagiene, întârzierea evacuarii stomacului, vezica neurogena), iar explorarea instrumentală a sistemului nervos vegetativ pune probleme de accesibilitate, reproductibilitate, specificitate si
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
faptul că alături de cointeresarea somatică, se produce o precoce ( uneori concomitenta ) interesare a componentei vegetative . Neuropatia diabetică vegetativă poate produce uneori manifestări clinice foarte evidente (ex. diareea diabetica, disfuncția erectilă ), însă alteori manifestările ei sunt mult mai greu de diagnosticat clinic ( ex. disfuncțiile esofagiene, întârzierea evacuarii stomacului, vezica neurogena), iar explorarea instrumentală a sistemului nervos vegetativ pune probleme de accesibilitate, reproductibilitate, specificitate si sensibilitate . Interrelația dintre interesarea somatică și cea vegetativă, din punct de vedere al piciorului diabetic, este demonstrată și
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
reproductibilitate, specificitate si sensibilitate . Interrelația dintre interesarea somatică și cea vegetativă, din punct de vedere al piciorului diabetic, este demonstrată și de un studiu (26) în care au fost comparate trei grupuri de pacienți cu diabet, unul fără neuropatie detectabila clinic, unul cu neuropatie cu durere și unul cu neuropatie fără durere însă cu ulcere prezente sau in antecedente. S-a constatat o disfuncție uniformă a fibrelor somatice mici ( pentru sensibilitatea termică ) si neuniforma a fibrelor somatice mari (pentru sensibilitatea vibratorie
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
de diagnostic diferențial cu osteomielita. Osteoartropatia neuropată pot produce sau accentua deformari ale piciorului care la rindul lor accentueaza dezechilibrele de presiune la nivelul plantei. Hiposudoratia, până la anhidroza, impreuna cu punctele de presiune exagerata, nefiziologica, genereaza hipercheratoza si calusurile, semne clinice foarte sugestive pentru piciorul diabetic neuropat. 2. Factori care cresc probabilitatea agresiunii 2.1. Neuropatia diabetică periferică senzitivă și motorie. Pentru practica clinică neuropatia diabetică periferică este definită prin prezența simptomelor și/sau a semnelor de disfuncție a nervilor periferici
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
nivelul plantei. Hiposudoratia, până la anhidroza, impreuna cu punctele de presiune exagerata, nefiziologica, genereaza hipercheratoza si calusurile, semne clinice foarte sugestive pentru piciorul diabetic neuropat. 2. Factori care cresc probabilitatea agresiunii 2.1. Neuropatia diabetică periferică senzitivă și motorie. Pentru practica clinică neuropatia diabetică periferică este definită prin prezența simptomelor și/sau a semnelor de disfuncție a nervilor periferici la pacienții cu diabet zaharat, după excluderea altor cauze (29). Manifestarea clinică cea mai comună a neuropatiei diabetice este polineuropatia diabetică periferică simetrică
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
agresiunii 2.1. Neuropatia diabetică periferică senzitivă și motorie. Pentru practica clinică neuropatia diabetică periferică este definită prin prezența simptomelor și/sau a semnelor de disfuncție a nervilor periferici la pacienții cu diabet zaharat, după excluderea altor cauze (29). Manifestarea clinică cea mai comună a neuropatiei diabetice este polineuropatia diabetică periferică simetrică senzitivo-motorie, care este prezentă la mai mult de 50% dintre pacienții cu o vechime a diabetului mai mare de 15 ani (28,30). Polineuropatia periferică produce o creștere de
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
zonele de presiune exagerată reprezintă ce mai frecventă cauză de producere a ulcerațiilor (2). La pacienții cu diabet se produce o scădere progresivă a elasticității țesuturilor care conțin colagen, datorată în primul rând procesului de glicare a acestuia (33). Manifestarea clinică cea mai frecventă a acestei modificări o reprezintă limitarea mobilității articulațiilor, datorită îngroșării pielii și a strucurilor periarticulare, ceea ce produce o deformare în flexie a mîinilor denumită cheiroartopatie și care are se recunoaște prin așa zisul „semn al rugăciunii” (imposibilitatea
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
mobilității articulațiilor tibio-tarsiană și metatarso-falangiană a halucelui pot fi evaluate cantitativ prin goniometrie (sunt considerate patologice reducerea dorsiflexiei piciorului sub 0 0 și a dorsiflexiei primei articulații metatarso-falangiene sub 500) (38) însă metoda este mai puțin 18 standardizată, iar examenul clinic (semnul „rugăciunii”) este de cele mai multe ori suficient pentru screening. Măsurarea presiunii statice și dinamice la nivelul plantei a adus progrese importante în înțelegerea biomecanicii picioarului și a patogenezei ulcerațiilor. În mai multe studii s-a constatat faptul că există o
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
ar putea să aibă un rol protector împotriva infecțiilor cu germeni patogeni și deci nu necesită eradicare. Infecția implică prezența unor microorganisme care se multiplică activ, invadează țesuturile și generează un răspuns din partea organimului gazdă. Infecția trebuie definită pe criterii clinice care înseamnă prezența semnelor și simptomelor de inflamație, adică tumefierea/indurarea, eritemul, căldura locală, secrețiile purulente și durerea (50). Intensitatea acestor manifestări este mai mare în infecțiile acute și mai atenuată în cele cronice și atunci când este prezentă ischemia și
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
identificabila; abordare terapeutică eficientă, sigură și acceptabilă pentru pacienți in faza preclinică; - Caracteristicile testului : sigur și acceptabil pentru pacienți; variație intra- și interindividuală minime; sensibilitate, specificitate, valoare predictivă bune; 33 cost acceptabil ( in comparație cu costurile tratamentului afecțiunii în faza clinică) aplicare continuă. Pentru a ilustra importanța doar a uneia dintre caracteristicile testelor de screening în diabet și anume costurile (din pacate, unul dintre cele mai importante), sunt redate mai jos costurile comparative (în USD) ale tratamentului complicațiilor gata instalate și
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
încă de la sfârșitul secolului trecut, neuropatia diabetică continuă să fie o provocare atât pentru diabetologi cât și pentru neurologi, atât din punct de vedere al diagnosticului cât și al tratamenului. Cifrele de prevalență a neuropatiei oscilează între 10% ( folosind criterii clinice ) și 80% ( dacă se iau in considerare numai modificările electromiografice). În studiul EURODIAB 25% dintre pacienții cu diabet zaharat tip 1 înrolați a dezvoltat simpome de neuropatie după o perioadă de opbservație de 7 ani (59) Nu este de mirare
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
este de mirare, în aceste condiții, faptul că definiția cea mai frecvent folosită este cea eminamente descriptivă și a fost adoptată prin consens la conferința asupra acestui subiect de la San Antonio (SUA) din 1989 : " neuropatia diabetică este o dezordine neurologică, clinică sau subclinică, care se manifestă la pacienții diabetici, în absența altor cauze de neuropatie și care se caracterizează prin manifestari la nivelul componentei somatice și/sau a componentei vegetative a sistemului nervos periferic " (29). Având in vedere cele de mai
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
sistemului nervos periferic " (29). Având in vedere cele de mai sus, probabil ca nu este numai o pedanteria propunerea de a se vorbi despre " neuropatii diabetice " și nu despre " neuropatia diabetică ", respectiv ca despre un complex de situații cu tablouri clinice diferite și probabil cu o etiopatogeneză diversă . Deși având o etiopatogeneză complexă și nu întru- totul elucidată, tabloul clinic al neuropatiei diabetice ar putea părea monoton.El însumează, de fapt, tulburări de sensibilitate superficială și profundă, tulburări motorii și diverse
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
de a se vorbi despre " neuropatii diabetice " și nu despre " neuropatia diabetică ", respectiv ca despre un complex de situații cu tablouri clinice diferite și probabil cu o etiopatogeneză diversă . Deși având o etiopatogeneză complexă și nu întru- totul elucidată, tabloul clinic al neuropatiei diabetice ar putea părea monoton.El însumează, de fapt, tulburări de sensibilitate superficială și profundă, tulburări motorii și diverse manifestări vegetative. Pentru neuropatia periferică, distribuția distală și simetrică a manifestărilor, interesarea inițială a membrelor inferioare dar apoi și
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
a simptomatologiei constituie, de asemenea, o caracteristică importantă a neuropatiei diabetice senzitive, însa nu trebuie niciodată excluse ab initio alte etiologii posibile, chiar la un pacient cu diabet (alcoolul, efecte secundare ale unor medicamente, hipovitaminoze, neoplaziile, etc). De asemenea, tabloul clinic poate să fie acut (neuropatia acută dureroasă, cu o simptomatologie foarte intensă, dar din fericire rară și cu o evoluție autolimitată în timp) sau, cel mai frecvent, cronic, ondulant. Dacă durerea produsă de polineuropatia diabetică este generatoare de disconfort pentru
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
speculativ (epidemiologie, patogeneza) ; - scop experimental (trialuri terapeutice); La nivel individual - scop diagnostic (confirmare, stadializare); - scop prognostic (profilaxie); Prin “Consensul” de la San Antonio s-a recomandat ca atât pentru screening-ul cât și pentru diagnosticul neuropatiei diabetice să poată fi folosite: examenul clinic (anamneza și examenul obiectiv), testele de explorare semicantitativă a sensibilității, testele de evaluare electrofiziologică și testele de evaluare a funcției vegetative. Anameza va detecta simptome neuropatice (pe baza cărora se poate calcula așa numitul neuropathy simptom score, NSS), iar examenul
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]