14,500 matches
-
fost pusă în 23 august 1935 și structura a fost terminată complet în 15 noiembrie 1938. Apoi munca s-a oprit din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial, dar a fost reluată între 1946-1959. Iconostasul din marmură și alabastru, cu icoane din mozaic, a fost făcut între 1952-1959, în urma planurilor arhitectului Ionescu-Berechet și cu contribuții ale artiștilor Ion Dimitriu-Bârlad, Constantin Baraschi și Mihai Wagner. Între anii 1956-1960, a fost închisă de către autoritățile comuniste, arhiva a fost confiscată, iar preotul Dumitru Manta
Biserica Cașin () [Corola-website/Science/335406_a_336735]
-
1960 biserica a fost redeschisă, prin strădaniile preotului paroh Alexandru Ionescu, vicar-administrativ eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Între 1962-1971, pereții și podelele au fost acoperite cu plăci mari de marmură albe și roze, a fost instalat un balcon pentru cor, și icoane mari din mozaic de sticlă de Murano plasate la nivelul ochilor de-a lungul pereților. Reparații s-au făcut și între 2002-2003, iar în 2010 s-au încheiat lucrările de renovare exterioară, adică acoperirea bisericii cu tablă de cupru, refacerea
Biserica Cașin () [Corola-website/Science/335406_a_336735]
-
sunt arcuite și biserica are coloane mici peste tot în jurul ei. Patru turle mai mici octogonale similare înconjoară turla principală. Pronaosul este exprimat spre fațada de vest printr-o mare arcadă, în centrul căreia este dispus un mozaic amplu cu icoana hramului, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, înconjurat de un ancadrament ornamentat. Monumentalitatea bisericii este accentuată de ridicarea ei de la sol pe un pachet de douăsprezece trepte de piatră peste care se înalță pridvorul deschis. Acesta este înconjurat de cinci arcade
Biserica Cașin () [Corola-website/Science/335406_a_336735]
-
două laterale susținute de perechi de coloane scurte de marmură albă, decorate în spirală sau cu solzi, după modele vechi românești. Peretele exterior din stânga și din dreapta ușilor de intrare este, de asemenea placat cu marmură și, mai sus, împodobit cu icoane din mozaic. Ușile de intrare au basoreliefuri turnate în bronz, reprezentându-i pe Sfinții Petru și Pavel și pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Ca de obicei în bisericile ortodoxe, interiorul domului principal este pictat cu Hristos Pantocrator. Arcadele și
Biserica Cașin () [Corola-website/Science/335406_a_336735]
-
derivă din balada „Over the Rainbow”, interpretată de Judy Garland în filmul "Vrăjitorul din Oz" (1939), dar și din revolta de la Stonewall care a avut loc la câteva zile după moartea lui Judy Garland (ea a fost una dintre primele icoane gay). O altă sugestie a originii steagului-curcubeu este faptul că în campusurile studențești din anii '60, studenții manifestau pentru pacea mondială prin afișarea unui „steag al raselor” (numit și „steagul rasei umane”) cu cinci benzi orizontale (de sus în jos
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
Mare. Cele două zile de dinaintea Miercurii Cenușii sunt, în lumea catolică, punctele culminante ale carnavalului. Denumirea „” se datorează obiceiului ca ramurile de salcie (palmier, măslin sau de alt arbore) sfințite cu ocazia Floriilor de anul trecut, ramuri care au împodobit icoanele și statuile din casele catolicilor timp de aproape un an, să fie aduse la biserică spre a fi arse. Cenușa lor se folosește la ieșirea de la slujbă, presărându-se pe fruntea credincioșilor, în timp ce preotul spune: "„Adu-ți aminte, omule, că
Miercurea Cenușii () [Corola-website/Science/331457_a_332786]
-
Turism (OJT) și Touring Clubul României din Deva. 1.5. Vremurile de restriște 1.6. Reabilitarea „CETĂȚEAN DE ONOARE AL MUNICIPIULUI DEVA”, primind această diplomă în cadrul unei ședințe festive la Primăria municipiului Deva. „Îi port în suflet cu toată dragostea icoana de nonagenar înțelept, trecut cu desăvârșit succes prin toate vămile vieții, izbutind să realizeze un impresionant număr de lucrări (n.n. - cele mai multe în manuscris la arhivele statului, a bibliotecii și muzeului ) închinate orașului nostru și altor așezări hunedorene, - adevărat tezaur de
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
(n. 15 iulie 1954, Agapia, Neamț) este un pictor român cunoscut îndeosebi ca pictor de icoane pe lemn. În prezent, acesta lucrează în special pe șevalet, abordând în picturile sale un tip de colorit cu tentă terapeutică, numită de acesta cromatoterapie: "Principala caracteristică a picturii artistului este seducția prin culoare, mai mult, aș spune, cronomatoterapie. Eu
Ioan Popei () [Corola-website/Science/336477_a_337806]
-
artistului este seducția prin culoare, mai mult, aș spune, cronomatoterapie. Eu am plăcuta senzație că lucrările artistului sunt vindecătoare”, scriitorul Daniel Corbu. S-a născut în data de 15 iulie 1954 în Agapia, un loc faimos, de altfel, și pentru icoanele lui Nicolae Grigorescu. Expune începând din 1975, iar din 1987 participă la toate saloanele anuale, județene și municipale, organizate de cenaclul „Aurel Băeșu”. Din 1990 este membru al Asociației artiștilor plastici profesioniști - Neamț. Ioan Popei a avut o pasiune pentru
Ioan Popei () [Corola-website/Science/336477_a_337806]
-
continuat însă să picteze în paralel, lucrând în același timp în industria chimică în Săvinești, în mină și în construcții, fără a renunța la pasiunea sa. Acesta a pictat până în 1989 doar peisaje și flori, lansându-se în pictura de icoane după revoluție, domeniu în care s-a specializat repede și cu un real succes. Inițial, artistul picta icoane pe bucățele de lemn, descoperind ulterior manualul „Erminia picturii bizantine”, un manual care se găsea foarte rar pe vremea lui Nicolae Ceaușescu
Ioan Popei () [Corola-website/Science/336477_a_337806]
-
în construcții, fără a renunța la pasiunea sa. Acesta a pictat până în 1989 doar peisaje și flori, lansându-se în pictura de icoane după revoluție, domeniu în care s-a specializat repede și cu un real succes. Inițial, artistul picta icoane pe bucățele de lemn, descoperind ulterior manualul „Erminia picturii bizantine”, un manual care se găsea foarte rar pe vremea lui Nicolae Ceaușescu și pe care l-a primit de la cunoscutul preot și pictor nemțean, Varahil Moraru. Astfel, a început ulterior
Ioan Popei () [Corola-website/Science/336477_a_337806]
-
pe vremea lui Nicolae Ceaușescu și pe care l-a primit de la cunoscutul preot și pictor nemțean, Varahil Moraru. Astfel, a început ulterior să lucreze la nivel profesionist. A fost marcat de pictorul rus Andrei Rubliov și de celebra lui icoană, „Sfânta treime”. Treptat, icoanele sale au început să aibă succes, mai ales peste hotare, de unde a început să primească comenzi. În 1989 primește „Marele premiu pentru pictură” în Botoșani și Premiul I pentru portret la Concursul A. Verona. Aceste premii
Ioan Popei () [Corola-website/Science/336477_a_337806]
-
Ceaușescu și pe care l-a primit de la cunoscutul preot și pictor nemțean, Varahil Moraru. Astfel, a început ulterior să lucreze la nivel profesionist. A fost marcat de pictorul rus Andrei Rubliov și de celebra lui icoană, „Sfânta treime”. Treptat, icoanele sale au început să aibă succes, mai ales peste hotare, de unde a început să primească comenzi. În 1989 primește „Marele premiu pentru pictură” în Botoșani și Premiul I pentru portret la Concursul A. Verona. Aceste premii l-au încurajat să
Ioan Popei () [Corola-website/Science/336477_a_337806]
-
Verona. Aceste premii l-au încurajat să participe cu operele sale și peste hotare, expundând în 1991 în King’s Linn, Anglia, iar în 1992 în Bayonne, Franța. În perioada 15 decembrie 1992 - 15 ianuarie 1993 expune în cadrul Expoziției de icoane de la Casa Prieteniei Neamț - Champagne-Ardenne, prilej cu care publicul pietrean ia contact cu arta sa. Ulterior, începând cu anul 2000, pictorul renunță la a mai picta icoane, marcându-se trecerea către a doua perioadă în arta acestuia, perioada „figurativă”. În
Ioan Popei () [Corola-website/Science/336477_a_337806]
-
Franța. În perioada 15 decembrie 1992 - 15 ianuarie 1993 expune în cadrul Expoziției de icoane de la Casa Prieteniei Neamț - Champagne-Ardenne, prilej cu care publicul pietrean ia contact cu arta sa. Ulterior, începând cu anul 2000, pictorul renunță la a mai picta icoane, marcându-se trecerea către a doua perioadă în arta acestuia, perioada „figurativă”. În această perioadă artistul pictează atât peisaje largi, campestre, cât și panorame muntoase, îndeosebi ale muntelui Ceahlău, dar și naturi statice, având o predilecție pentru florile simple, de
Ioan Popei () [Corola-website/Science/336477_a_337806]
-
bisericii, realizate de Luca Giordano: "Prezentarea Maicii Domnului la Templu", "Adormirea Maicii Domnului", "Nașterea Maicii Domnului". Cel de-al treilea altar din stanga intrării conține pictură "Pogorârea Sfanțului Duh" de Titian. Altarul principal în stil baroc, proiectat de Longhena însuși, adăpostește icoana "Madonna cu pruncul" în stil bizantin din secolul al XII-lea sau al XIII-lea, cunoscută ca "Panagia Mesopantitissa" în greacă ("Madonna mediatoare" sau "Madonna negociatoare"), si a fost adusă din Candia în 1669, după căderea orașului în mâinile otomanilor
Bazilica Santa Maria della Salute din Veneția () [Corola-website/Science/333431_a_334760]
-
este un muzeu județean din Bacău, amplasat în Str. Nicolae Titulescu nr. 23. Secția de artă a muzeului deține o valoroasă colecție de pictură și sculptură. Alături de icoanele din secolele XVIII - XIX sunt expuse capodopere ale picturii de șevalet din România: Anton Chladek, Niccolò Livaditti, C. D. Rosenthal, Ion Negulici, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ștefan Luchian, Nicolae Vermont, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Francisc Șirato, Camil Ressu
Muzeul de Artă din Bacău () [Corola-website/Science/331319_a_332648]
-
Predescu, Traian Bradean, Jean AI. Steriadi). Dragostea pentru arta populară românească a pictorului Vasile Grigore și pasiunea de a aduna obiecte autentice au dus în final la alcătuirea unei colecții etnografice deosebite, la care au contribuit diferite genuri de artă: icoane pe lemn și pe sticlă, ceramică, obiecte de cult și scoarțe care întregesc ansamblul sălii. Spațiile de expunere sunt pe două nivele, piesele sunt dispuse în cele cinci săli, reprezentând șapte secțiuni mari (pictură, grafică, sculptură, artă populară românească și
Muzeul de Artă „Vasile Grigore - pictor și colecționar” () [Corola-website/Science/331328_a_332657]
-
XIX-lea cu „primitivi” ai artei românești și sfârșind cu lucrări din perioada interbelică. Arta veche românească este reprezentată în general de pictura cu subiect religios - realizată pe diferite suporturi - ilustrată aici cu frescă din perioada brâncovenească, dar și cu icoane din secolul al XVIII-lea și chiar mai târzii datate după 1800. Alături de aceste icoane sunt prezentate, ca o excepție și în același timp ca o evoluție firească a picturii religioase după contactul unor artiști cu mediul academic central-european, icoanele
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
veche românească este reprezentată în general de pictura cu subiect religios - realizată pe diferite suporturi - ilustrată aici cu frescă din perioada brâncovenească, dar și cu icoane din secolul al XVIII-lea și chiar mai târzii datate după 1800. Alături de aceste icoane sunt prezentate, ca o excepție și în același timp ca o evoluție firească a picturii religioase după contactul unor artiști cu mediul academic central-european, icoanele, de mici dimensiuni, realizate de Gheorghe Tattarescu în stil neoclasic, datând din a doua jumătate
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
icoane din secolul al XVIII-lea și chiar mai târzii datate după 1800. Alături de aceste icoane sunt prezentate, ca o excepție și în același timp ca o evoluție firească a picturii religioase după contactul unor artiști cu mediul academic central-european, icoanele, de mici dimensiuni, realizate de Gheorghe Tattarescu în stil neoclasic, datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (cca. 1863-1864) prin intermediul cărora se realizează o trecere subtilă de la pictura religioasă la cea de șevalet situată la etaj. Astfel
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
1. Muzeul ființează într-un edificiu datând din prima jumătate a secolul al XX-lea și valorifică expozițional colecții de istorie: unelte, tezaure monetare, fotografii, albume, obiecte diferite, toate vorbind de istoria ținuturilor Munților Orăștiei; etnografie: unelte, instalații, ceramică, îmbrăcăminte, icoane pe lemn și sticlă, piese care ilustrează diverse obiceiuri. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Muzeul ființează într-un edificiu datând din prima jumătate a secolului al XX-lea.
Muzeul de Etnografie și Artă Populară () [Corola-website/Science/331348_a_332677]
-
legate de meșteșuguri, port popular și obiceiuri specifice Văii Superioare a Mureșului, Văii Gurghiului și unei părți a Câmpiei Transilvaniei. Muzeul deține peste 5.800 de obiecte, 13.000 de fotografii și diapozitive, 80 de filme etnografice. Reprezentative sunt ceramica, icoanele pe sticlă. Se evidențiază instalațiile tehnice (presă de ulei, moară de apă, teasc pentru struguri). Expoziția “Uneltele și tehnici populare de Valea Mureșului superior și din Câmpia Transilvaniei”, organizată în 1991 în opt săli ale cădirii, prezintă cele mai reprezentative
Muzeul Etnografic din Reghin () [Corola-website/Science/331357_a_332686]
-
descoperite în mormântul domnitorului Petru I Mușat (1375 - 1391), veșminte de curte (secolul al XVII-lea) descoperite arheologic și restaurate. Colecția arme cuprinde diverse arme de foc, arme albe - din sec XVIII-XX; Colecția artă cuprinde lucrări de pictură, sculptură, grafică, icoane. Colecția memoriale include fondurile Petre Comarnescu, Leca Moraru, Ion Vicoveanu, Ion Negură, Nicolae Labiș; fondul carte veche, Biblioteca. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea a fost refăcută complet în 1984.
Casa Memorială „Veronica Micle” () [Corola-website/Science/331359_a_332688]
-
vase de ars mirodenii, narghilele și ciubucele, lădițele de zestre sculptate, scaunele în stil florentin, mobilierul cu intarsia de sidef sunt tot atâtea dovezi ale bunului gust cât și ale bunăstării proprietarilor de odinioară; printre comorile de aici trebuie menționata “Icoana de hagiu”, adusa de negustorul Hagi Prodan de la Ierusalim, datată 1819. Vizitarea acestui lăcaș de cultură poate constitui o lecție de istorie, dar și o întoarcere în veacurile de mult apuse. În sacnasiu sunt prezente obiecte de artă veche orientală
Muzeul „Casa de târgoveț din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea” (Hagi Prodan) () [Corola-website/Science/331364_a_332693]